4,194 matches
-
sau puțin abordate până atunci. Vocația sa pare să fi fost aceea de a deschide pârtii noi, de a se avânta în terenuri nedesțelenite pentru a smulge necunoscututlui atâtea taine... OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Ielele, Dânsele, Vântoasele, Frumoasele, Șoimanele, Măiestrele, Milostivele, Zânele, București, 1886; Încercare asupra semasiologiei limbii române, pref. B. P. Hasdeu, București, 1887; ed. îngr. și introd. Livia Vasiluță, Timișoara, 1999; Ioan Eliad Rădulescu ca gramatic și filolog, București, 1892; O istorie a literaturii române în limba germană, în Lazăr
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
fragmente din Othelo), versiuni din Victor Hugo și din Giosuè Carducci dau cei doi frați Naum. Se publică inedite eminesciene (Catrene, Cugetări, teatru - Alexandru-Vodă și Gogu tatii). Nu este neglijată nici producția poetică la zi, versuri oferind Alexandru A. Naum (Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde, În colțul fereștii ș.a.), George Murnu ( În fața unui volum), G. Rotică, Liviu Marian. Cu proză este prezent îndeosebi Eugen Boureanul
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
1956; Sub lupă, București, 1957; Micii noștri prieteni, București, 1958; La telefon... telefonul!, București, 1961; 32 de premianți..., București, 1962; Băiețelul de hârtie, București, 1963; Extemporale și... alte lucrări scrise, București, 1963; Lângă groapa cu furnici, București, 1964; Eu eram zâna, București, 1965; Recreația mare, București, 1965; ed. 2, București, 1973; ed. 5, București, 1996; Caramele cu piper, București, 1966; Elefanți în rochițe, București, 1966; Să stăm de vorbă fără catalog, București, 1967; ed. 3, București, 1981; Ștafeta fanteziei, București, 1968
SANTIMBREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289473_a_290802]
-
Horia Furtună (Păcală - snoavă în două acte, Spovedania lui Aghiuță), George Mihail Zamfirescu, I.A. Bassarabescu, Al. Bilciurescu, Radu D. Rosetti, George Acsinteanu, Mihail Lungianu, Alecu Popovici. Se reproduc texte de V. Alecsandri, Petre Ispirescu, Petre Dulfu (basmul în versuri Zâna florilor), Nichita Macedonski. Există și un sector de traduceri, adaptări și localizări după Esop, La Fontaine, Charles Perrault, H.Chr. Andersen, François Coppée, Al. Dumas-fiul, Jules Lemaître, Jack London ș.a. Unele numere au un supratitlu inspirat de evenimente calendaristice: „Cu
UNIVERSUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290362_a_291691]
-
legat de Al. Vlahuță, B. Delavrancea, I.L. Caragiale, cu timpul și de Mihail Dragomirescu, Ion Foti, Ary și George Murnu, cu unii întreținând o corespondență bogată. A tradus din René Bazin (Povestiri duioase, 1909). Cartea de debut a lui U., Zânele din Valea Cerbului. Povești pentru copii (1904), având ca scenă Valea Prahovei și drept cadru Munții Bucegi, s-a tipărit în peste cincisprezece ediții, ceea ce arată că tonul confesiv și umorul reținut al autorului, ca și dorința sa constantă de
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
armonia stilului, eleganța limbii și firescul hazului. Fixându-l ca autor de literatură ușoară, adică „pentru tineri”, Ilarie Chendi îl aprecia pe U. ca „dibaci mânuitor al limbii române”. SCRIERI: Conferințe ținute la Societatea Geografică și la Ateneu, București, 1901; Zânele din Valea Cerbului. Povești pentru copii, București, 1904; ed. București, 1920; ed. cu desene de A. Murnu, București, 1929; ed. îngr. Mădălina Nicolau, București, 1992; ed. îngr. Daniel Menrath, București, 1997; Dans les Carpathes roumaines (Les Bucégi), Paris, 1906; ed.
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
reușesc să înăbușe întotdeauna accentele mai personale ale expresiei sentimentului: jocul de impulsuri contradictorii ale sufletului îndrăgostit, surprins cu naturalețe în Adevărata iubire, timbrul aproape folcloric al laudei iubirii în Călătoria sau în Despărțirea (Cântec românesc), gingășia unor imagini din Zâna de plăcut, La espresia fisionomiei unei fetițe, Măsura gurei. Față de discursivitatea din La Amor sau din Iubirea-n veci, pline de generalități plate, invocarea gesturilor, notația neatenuată a senzației aduc o sevă lirică mai bogată în Minutul îndumnezeit: „Acum suflet
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Monica Pillat, Ion Stăvăruș, Demostene Botez, A. Pop-Marțian, Ștefan Bălcești, V. [Basil] Munteanu, Elisabeta Isanos, Victoria-Ana Tăușan, cu ilustrații de Teodor Bogoi, București, 1987; Memorii, îngr. și tr. Aneta și Ion Stăvăruș, pref. Ion Stăvăruș, Cluj-Napoca, 1989; Hoinari în țara zânelor, I-II, tr., îngr. și pref. Ileana Scipione, București, 1991; Mi-am pus iubirea, tr. Demostene Botez, Timișoara, 1995; Hélène Vacaresco, une grande Européenne, îngr. și pref. Constantin I. Turcu, București, 1996; Romanul vieții mele, îngr. și pref. Maria Platon
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
mulțumit de felul în care te comporți? De ce ? Ești mulțumit de înfățișarea ta, de felul cum arăți? De ce? Ai încredere în tine? De ce? Exercițiu joc Ești mulțumit de felul tău de a fi? De ce ? Să ne imaginăm că a apărut „Zâna cea bună” care vrea să vă ajute și vă poate îndeplini trei dorințe. Prima dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te înzestreze cu trei calități, pe care nu le ai, ce i-ai cere? A doua dorință
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
De ce? Exercițiu joc Ești mulțumit de felul tău de a fi? De ce ? Să ne imaginăm că a apărut „Zâna cea bună” care vrea să vă ajute și vă poate îndeplini trei dorințe. Prima dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te înzestreze cu trei calități, pe care nu le ai, ce i-ai cere? A doua dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te ajute să te schimbe în bine, ce defecte i-ai cere ca printr-
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
ajute și vă poate îndeplini trei dorințe. Prima dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te înzestreze cu trei calități, pe care nu le ai, ce i-ai cere? A doua dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te ajute să te schimbe în bine, ce defecte i-ai cere ca printr-o vrajă să le facă să dispară? A treia dorință: Pentru a treia dorință cere-i zânei ce vrei tu. Scrie în interiorul căsuțelor patru cuvinte
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
doua dorință: Dacă ar fi să-i ceri zânei să te ajute să te schimbe în bine, ce defecte i-ai cere ca printr-o vrajă să le facă să dispară? A treia dorință: Pentru a treia dorință cere-i zânei ce vrei tu. Scrie în interiorul căsuțelor patru cuvinte care ți-ar plăcea să fie spuse despre tine. Ce ți-ar plăcea să spună despre tine doamna învățătoare? Ce ți-ar plăcea să spună despre tine părinții tăi? Exercițiu-joc Scrie în
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
Transilvania, Olimpiu Boitoș, O teorie a romanului datorată lui Ion Ghica, I. Verbină, Simeon Marcovici, traducător și teoretician al problemelor sociale și literare, relevă importanța folclorului ca sursă de inspirație pentru literatura cultă (I. Breazu, Izvorul folcloric al baladei „Crăiasa zânelor” de Coșbuc) sau evocă atmosfera și condițiile în care au apărut și s-au dezvoltat instituții și mișcări culturale (D. M. Pippidi, În jurul clasicismului, D. Popovici, Un precursor al Academiei Române, Difuzarea ideilor „luminării” în Țările Române). Un spațiu important revine
STUDII LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289997_a_291326]
-
Adevărului. La „adevăr”, în grecește se spune alétheia; este un cuvânt alcătuit dintr-un a-privativum și numele Uitării, Lhvqh 24. A doua torcătoare este magiciana Circe (Kirkh). Vrăjitoarea - care transformă oamenii în „grozave dihănii” - cântă și ea fermecător; pare o zână și „țese o pânză mare măiestrită”, „ca orice lucru gingaș și subțire, dumnezeiesc, țesut de vreo zeiță”25. Numele vrăjitoarei este semnificativ. Kirke înseamnă „cerc, ciclu” (kirko"), de la care romanii au derivat circus și circum (ca în Circus Maximus). De la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
despre „rinocerizare”, în sensul ionescian al expresiei. Și vom vedea, în paginile următoare, că această „cultură rinocerizată” a fost luată foarte în serios de câțiva gânditori postmoderniști. Noua cultură de masă este secularizată. Miturile creștinismului au fost modificate. Poveștile cu zâne și zmei s-au modernizat. Desigur, temele s-au păstrat, dar conținutul noilor mituri este dat de high-tech, computere ultraperformante, arme nucleare sofisticate, nave cosmice cu viteze superluminice etc. Copiii nu mai citesc poveștile lui Andersen, Creangă și ale fraților
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sunt iscălite tot de Panait Macri. Miron și Florica, o replică puerilă la poemul omonim al lui Iacob Negruzzi, este indicată de Macri drept legendă autentic populară și adnotată minuțios. Alte poezii aparțin lui Iuliu I. Roșca (Merele, Pe munte, Zâna florilor), B. P. Hasdeu (retipăriri), Elenei Demetrescu, lui Oreste Lujan. Redactorul susține rar o cronică literară și mai consecvent una teatrală, dovedind, cu deosebire în comentariile consacrate unor piese, oarecare pricepere și gust. Mai interesante, deși alcătuite în genere după
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]
-
la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu, vânătorul codrului, București, [1963]; Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1970; De n-ar fi poveștile, îngr. N. Nistor și I. Drăgoiescu, pref. Vasile Rusu, Sibiu, 1971; Povești populare, îngr. Doina David, Timișoara, 1989; Zâna apelor, îngr. Iordan Datcu, București, 1997; Povești
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
1943; Crâncu, vânătorul codrului, București, [1963]; Crăiasa zânelor. Povești ardelenești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1970; De n-ar fi poveștile, îngr. N. Nistor și I. Drăgoiescu, pref. Vasile Rusu, Sibiu, 1971; Povești populare, îngr. Doina David, Timișoara, 1989; Zâna apelor, îngr. Iordan Datcu, București, 1997; Povești ardelenești, îngr. I. Crețiu, Cluj-Napoca, 2001. Antologii: Inimioara adecă Floarea poeziei naționale, Sibiu, 1885; Buchetul. Culegere de cântece, Gherla, 1894; Prietinul săteanului român, Gherla, 1895. Repere bibliografice: Ion Simionescu, Un scriitor folositor, „Ateneul
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
culturale sau teoretice de mare anvergură. Colaborează cu studii G. Păscu (Antim Ivireanul, Note despre Cantemir), St. Zeletin (Începuturile romantismului român), Iorgu Iordan („Albina românească”. Note pe marginea primului ei volum). Mai semnează P. Constantinescu-Iași, Ion Petrovici, Liviu Marian, G. Zâne. C.Tt.
REVISTA CRITICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289197_a_290526]
-
Român un studiu politic intitulat Poporanismul. Zosân este și autorul unor excelente portrete ale scriitorilor I. Păun-Pincio și N. Beldiceanu, precum și al unor schițe de atmosfera, care apar sub titlul Palatul de justiție. Gr. Mălinescu publică poemul Proletarii, un I. Zâne face o paralelă între Schiller și Eminescu, iar P. Mușoiu traduce câteva fragmente din românul lui Cernâșevski Ce-i de facut. Unele colaborări ale lui S. Sanielevici sunt semnate cu pseudonimul St. Sacâz. R.Z.
MUNCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288280_a_289609]
-
de Moș Crăciun, București, 1999; Vine, vine Moș Crăciun, București, 1999; Cartea serbărilor școlare, București, 1999; Ninsori în Bărăgan, București, 1999; Sonete, București, 1999; Cerbul lovit între coarne, București, 1999; Jungla marină. 1969-1999, București, 1999; Fabule după Esop, București, 2000; Zâna din salcia plângătoare, București, 2002; Aventurile lui Luca, București, 2002. Traduceri: Nichita Stănescu. Bas-Relief with Heroes, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C. Carlson); Light at Such a Time. Eight Romanian Poets Today, Memphis, 1988 (în colaborare cu Thomas C.
POENARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288864_a_290193]
-
apartamente, București, str. Eroului 12. 2917. Grosman Constantă, 4 apartamente, București, str. Coltei 9, str. Aurora 22. 2918. Constantin și Waldemor Gheorghiu, most., 10 apartamente, București, str. Putu cu Roată 5. 2919. Gedina și Hristu Gheorghe, 7 apartamente, București, Aleea Zânelor 9a. 2920. Grigoraș Maria, 2 apartamente, București, str. Ghenadie Petrescu 123. 2921. Gold Solomon, 8 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 11. 2922. Ghiteanu Octavian Gh. și Eufimia, 7 apartamente, București, str. Alexandru Balasanu 36. 2923. Grosman Ana, 2 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Letiția, 5 apartamente, București, str. G-ral Anghelescu 92. 3371. Giuglea Corneliu, 5 apartamente, București, str. Cotiturei 5; 14 Martie 5. 3372. Gavrilescu Vasile, 4 apartamente, București, str. Dianei 1; str. Batiștei 1 c. 3373. Gavrilescu Tudor, 4 apartamente, București, aleea Zânelor 3. 3374. Georgescu Elenă, 4 apartamente, București, str. Cazărmii 22 a; str. Nerva Traian 88. 3375. Gregorian Ana, 4 apartamente, București, str. Dr. Severeanu 25. 3376. Gherghiceanu Matei, 4 apartamente, București, str. Altarului 6. 3377. Garoflid Elenă, 2 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Sf. Mină 6 124. Dumitrescu Ion, str. Trei Scaune 1 125. Branzoi Constantin, str. Sulea Ion 285 126. Stănculescu Dumitru, str. Alexandru Bascu 3 127. Vasilichia Nicolau, Alex. Balasanu 10 128. Roza Mihailovici, str. Albinelor 44 129. Demicov Radiani, Aleea Zânelor 1 130. Goldenberg Aneta, str. Bateriilor 6 131. Micu Maria, Buzoieni 57 132. Dukland Fermo Jaquelin, str. Cuza Vodă 58 133. Gheorghe Radu, str. Cap. Usurelu Ion 7 134. Ivanovici Antonio Iosif, B-dul Mărășești 28 135. Mitoi I., Sos. Măgurele
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
NOVĂCEȘTII, ciclu de balade populare având ca protagoniști pe Novac, Balaban, Gruia și Ioviță, din neamul Novăceștilor. Cuprinde tipuri din categoriile de balade fantastice (Novac și Zâna, Însurătoarea lui Gruia cu fata sălbatică, Novac și Dârvij, Gruia și șarpele, Gruicea) și vitejești (Gruia captiv în Țarigrad, Anița (Lidva) crâșmărița, Însurătoarea lui Ioviță cu fata cadiului, Gruia la arat, Gruia-femeie și turcii, Însurătoarea lui Gruia cu fata birtășiței
NOVACESTII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]