4,773 matches
-
parodieze "poezia epică prețioasă și intenționat alambicată care se practica în cercurile clasicizante ale vremii și mai ales în școlile de retorică"146. În acest scop, introduce un poem ai cărui "protagoniști" sunt Febus Apollo, zeul soarelui, și Cynthia (Diana), zeița lunii, fără vreo altă necesitate în narațiunea de față decât, probabil, să sugereze iminenta dispariție a împăratului Claudius, aflat pe patul de moarte ("Febus de-acum, scurtându-și din drum, amânase ivirea/ Zorilor și prelungise-ale somnului negru răgazuri,/ Cynthia, biruitoare
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cărți (s.n.)". Proorocirile îi aparțin unei "dumnezeiri răufăcătoare, denumită Critica" și "lăfăindu-se în bârlogu-i printre rămășițele foarte multor cărți pe jumătate sfârtecate". Din tabloul descrierii luptei propriu-zise nu lipsesc nici parafrazările comice ale stilului homeric, de genul invocației "Grăiește, zeiță mai mare pe veac și istorie, și spune-mi pe cel ce păși mai întâi pe câmpul de luptă". Importanța textului în economia lucrării noastre reiese însă din sublinierea ludicului drept parte esențială a parodiei literare. Această a doua parte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
antice cu sărbătorile lor au trecut pe plan secund ducând la o decădere de nestăvilit a sacerdoțiului, ce susținea vechiul cult roman. Când, spre sfârșitul celui de-al doilea război punic, Cărțile Sibiline ceruseră introducerea din Asia Mică a cultului zeiței Cybela au început să pătrundă în Roma și divinitățile orientale, contribuind la distrugerea religiei romane antice. Toate încercările Senatului și a altor medii romane preocupate de a impune o stavilă acestui pericol au rămas fără rezultat. Expedițiile militare de cucerire
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cucerire din ultimul secol al Republicii au făcut cunoscută trupelor romane cultul unei divinității orientale, în timp ce contactele devenite tot mai frecvente cu lumea orientală au reușit să deschidă într-un final porțile capitalei Imperiului cultului Belonei, de proveniență capadociană, și zeiței egiptene Isis. Elementelor religioase li s-au adăugat și penetrarea ideilor filozofice ale elenismului printre categoriile cele mai elevate ale Romei atrase îndeosebi de gândirea stoică; odată cu acestea au preluat și critica distructivă a divinităților și concepția deterministă a lumii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar fundamentul religios al puterii sale era cunoscut încă din vechime. Augustus a putut să se lege cu ușurință de cultul suveranului existent în provinciile orientale ale imperiului când a construit, în aceste provincii, temple și statui odată cu cea a zeiței Roma, nerespingând onorurile de cult pregătite oficial de autoritățile citadine ori de adunările provinciale. Acestea i-au au fost acordate cu bucurie chiar persoanei lui Augustus, care adusese în acele țări odată cu pax augustana și o pace durabilă, bucurându-se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se adaugă, la o anumită distanță cronologică, cel persan prin cultul lui Mithra de o cu totul altă factură. În centrul cultului egiptean se aflau figurile divine ale lui Isis și Osiris, care ne sunt cunoscute din cultul egiptean oficial. Zeița Isis era cinstită anual printr-o procesiune solemnă în care cortegiul bizar și eterogen al sacerdoților, cu capetele rase și înveșmântați în alb, împreună cu muzicile zgomotoase și glasurile participanților căpătau un efect izbitor. În urma unui proces de evoluție îndelung, zeița
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Zeița Isis era cinstită anual printr-o procesiune solemnă în care cortegiul bizar și eterogen al sacerdoților, cu capetele rase și înveșmântați în alb, împreună cu muzicile zgomotoase și glasurile participanților căpătau un efect izbitor. În urma unui proces de evoluție îndelung, zeița Isis devenise Magna dea, marea zeiță, care a adus omenirii civilizația și cultura. Era considerată ca fiind cea căreia i se datorau arta agriculturii și descoperirea scrisului, stăpâna navigației, fondatoarea dreptului și a ordinii statale, protectoarea celor persecutați și eliberatoarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o procesiune solemnă în care cortegiul bizar și eterogen al sacerdoților, cu capetele rase și înveșmântați în alb, împreună cu muzicile zgomotoase și glasurile participanților căpătau un efect izbitor. În urma unui proces de evoluție îndelung, zeița Isis devenise Magna dea, marea zeiță, care a adus omenirii civilizația și cultura. Era considerată ca fiind cea căreia i se datorau arta agriculturii și descoperirea scrisului, stăpâna navigației, fondatoarea dreptului și a ordinii statale, protectoarea celor persecutați și eliberatoarea din orice situație nedorită. În cultul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
iar renașterea e sărbătorită printr-o mare jubilare a acoliților cultului său. În moarte, omul își vedea exprimată propria moarte; asemenea lui Osiris și el va învia la o nouă viață: era ideea fundamentală a acestor mistere, spre care însăși zeița Isis avea să-i cheme în vis pe aceia pe care îi considera vrednici pentru această formă de înviere. Un ceremonial impresionant de inițiere îl consacra pe cel ales în serviciul zeiței. Acesta trebuia să se pregătească prin abluțiuni purificatoare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ideea fundamentală a acestor mistere, spre care însăși zeița Isis avea să-i cheme în vis pe aceia pe care îi considera vrednici pentru această formă de înviere. Un ceremonial impresionant de inițiere îl consacra pe cel ales în serviciul zeiței. Acesta trebuia să se pregătească prin abluțiuni purificatoare și printr-un post de 10 zile, după care avea să fie condus de sacerdotul lui Isis spre interiorul templului ei, trecând pragul morții, înaintează printre toate elementele, adorând soarele și divinitățile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
divinitățile. Îmbrăcat cu o mantie a cerului, albăstrie, având o făclie în mâini și o cunună pe cap, este prezentat comunității ca o imagine a divinității solare și sărbătorea ziua în care se renăscuse la o nouă viață. În fața simulacrului zeiței, recita o rugăciune entuziastă de mulțumire, prin care își asuma obligația de a păstra în centrul atenției sale chipul divin al zeiței și sfânta ei înfățișare. În perioada ptolemaică, Osiris a fost trecut în plan secund de noul Serapis egiptean
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o imagine a divinității solare și sărbătorea ziua în care se renăscuse la o nouă viață. În fața simulacrului zeiței, recita o rugăciune entuziastă de mulțumire, prin care își asuma obligația de a păstra în centrul atenției sale chipul divin al zeiței și sfânta ei înfățișare. În perioada ptolemaică, Osiris a fost trecut în plan secund de noul Serapis egiptean, o creație a lui Ptomeleu I (323-283 a.Chr.), care voia să promoveze astfel uniunea religioasă a egiptenilor și a grecilor aflați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creație a lui Ptomeleu I (323-283 a.Chr.), care voia să promoveze astfel uniunea religioasă a egiptenilor și a grecilor aflați sub domnia sa. Din acest motiv, Serapis reunea în sine toate caracterele care puteau spune ceva comun tuturor supușilor: asociat zeiței Isis, era zeul vieții și al morții, al pământului și al soarelui. Nu doar imaginea sa frumoasă specifică cultului elenist, care exprima o prezență nobilă și o bunătate săritoare amintea de Zeus și de Asclepius, ci întreaga sa ființă făcea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
împăratul Iulian (361-363) îl celebra printr-o sentință care ne lasă să înțelegem tendința monoteistă a figurii sale: Un singur lucru este Zeus, Hades și Helios, un singur lucru este Serapis. Asia Mică a fost patria cultului marii mame Cybele, zeița fecundității, fiind foarte curând predicată grecilor. În perioada elenistică, cultul ei se răspândise rapid dincolo de frontierele țării sale de origine, iar în anul 204 a.Chr. era deja introdus la Roma. Și acesteia îi era atașată o divinitate masculină, geniul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
greacă nu a pierdut ocazia de a-i ironiza sacerdoții Cybelei, care cutreierau țara propagând cultul acesteia. Tot un caracter extatic prezenta și cultul care provenea din orașul Byblos, de pe coastele Siriei, ale cărui reprezentări divine erau cele ale marii zeițe Atargatis, asemănătoare Cybelei, și ale frumosului tânăr Adonis, soțul ei. Și acesta din urmă era tot o divinitate a vegetației și în egală măsură un zeu care murea și învia. Mitul cultului voia ca el să fi fost rănit la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
diversități de detalii, cele trei culte ale misterelor au vizibil o idee fundamentală în comun: moartea și continua reînflorire constatată în natură se condensează simbolic în mitul unei divinități tinere a vegetației, pe care o smulge o moarte tragică de lângă zeiță pentru a învia ulterior la o nouă viață. În aceasta era reprezentată și soarta omului a cărui moarte sinistră uneori, în mod incomprehensibil tragică, gravează asemenea unei greutăți obscure asupra gândirii și a sentimentelor celor din vechime. Oare nu trebuia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
atitudinile sale neobișnuite: a) a luptat împotriva trupelor binefăcătorului său Constantius II (337-361), care îl promovase cezar (355), iar după moartea acestuia a asistat întristat la funeraliile (361), nu știm cu ce opinie din partea celor prezenți; b) sacrifica în secret zeiței Beluna și imediat după aceea vorbind trupelor sale din Orient, se adresa Dumnezeului cerurilor, adică celui al creștinilor; c) glorifica puterea și misticismul riturilor idolatrice, ridiculizând mai apoi păgânismul care își făurea zeii, asemenea meșterului care confecționa păpuși, detestând uzanța
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștinism, iar acestora să se adreseze copiilor cu asemenea învățături provenite din Evanghelie; g) a interzis creștinilor să se apropie de studiul autorilor, decretând ca școlile de literatură să fie deschise numai pentru cei care ar fi venerat zeii și zeițele; h) printr-o scrisoare dezaproba măcelul efectuat de prefectul Dracontius și contele Diodor împotriva poporului condus de Marcu, episcopul Alexandriei, iar în secret se complăcea de acest fapt, nepedepsind vinovații; j) mărturisea public dreptatea, dar mai apoi îi condamna pe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale secolului. Mergând mai departe, rațiunea construiește un sistem filosofic, raționalismul. Rațiunea este transformată în zeiță, în Ființă supremă, o religie naturală care îi este conformă. Aceste concepții nu vor dura decât un timp. 2. Libertatea. Semnificația sa este mult mai largă decât cea a francizelor obținute în Evul Mediu. E vorba de facultăți pozitiviste, enunțate
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
năștea un băiețel, spre bucuria părinților săi, pretorul Caius Iulius Caesar și a soției sale, Aurelia. Tinerețea lui Caesar Legenda spune că la nașterea sa au avut loc întâmplări misterioase, unii văzând pe fruntea copilului o coroană, alții chipul Hecatei, zeița morții. Familia micuțului botezat ca și tatăl său era cunoscută la Roma. Prin tată se trăgea din ginta lulia, întemeiată de fiul lui Eneas, Iulius. Mama sa făcea parte dintr-o familie plebee renumită, fiind nepoată a consulului P. Rutilius
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
la picioarele sale, cu armele la pământ și cu mâinile întinse spre împărat. Singurul care stă în picioare este regele dac. Ultimele scene despre războiul din 101-102 îi arată pe daci coborând din munți, pe Traian mulțumind soldaților și pe zeița Victoria, înscriind pe scut victoria romanilor. Descrierea celui de-al doilea război îl arată pe Traian pornind în grabă către Dacia, după ce se îmbarcă într-un port de la Marea Adriatică. Dacii se îndreaptă și ei către cetatea din munți a regelui
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
afectivă În Memoriile sale, contesa Jean de Pange povestește cum bunica sa, în anii 1900, a inițiat-o în mitologia greacă și romană. Fotoliile și canapelele saloanelor din casă erau acoperite cu tapiserii ce evocau scene din viața zeilor și zeițelor. "Bunica mea inventa un joc de urmărire între mobile, de la un fotoliu la altul, fredonând: "Prin pădure ne-am plimbat / Când lupul era plecat". Dar, în timpul acesta, îmi dădea tot felul de explicații despre personajele și animalele din vechile mituri
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Cui îi poate cere dreptate musca? Ce poate îndreptați suferințele unei muște? Se cuvine să-ți fie milă de muște? Poate musca să-i ceară omului să-i plîngă de milă? Pot oamenii să le ceară zeilor indurare? "Natură, esti zeița mea, doar ție Și legii tale îmi închin viață" (Regele Lear, I, 2) Russell A. Fraser în Shakespeare's Poetics în Relation to King Lear ("Poetica lui Shakespeare în raport cu "Regele Lear") discuta iconologia piesei și conceptele de providența, ordine, soarta
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și acum pe tronul acestei țări. Tribunalele revoluționare funcționau intr-o manieră expeditivă, trimițând mii de persoane la ghilotină în Paris și în alte orașe franceze. Scene incredibile au avut loc in bisericile franceze. O prostituată dezbrăcată, în chip de "Zeiță a Rațiunii", este adusă de revoluționari și întinsă pe altarul catedralei Notre Dame din Paris. Preoți sunt linșați în public de către revoluționarii atei. Mișcarea de des-creștinare activă se întinde rapid în întreaga țară. În afară de condamnările la moarte, numeroase persoane mor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
din Iași ia conferit titlul științific de Doctor în Filologie. A publicat volumele Emil Cioran. Silogismele maladiilor (2007), Succesul în educație: pedepse vs. recompense (2009), precum și articole în reviste de specialitate., Japonia, Spania). La Institutul European a mai publicat Darurile zeiței Amaterasu (2008) în scă ( Mihaela-Nicoleta Burlacu, Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc (c) 2014 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 euroedit@hotmail.com; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]