2,293 matches
-
de înger albastru/ Spre coadă are petale/ Sau o elice/ Cineva deasupra/ latră la luna cea mare// Și munții se-nalță/ cu vârfuri deschise/ Apa din lacuri izbește/ în maluri rotunde// În aer un iz tutelar/ Sub luna uitată de zodii/ meduze în câmpul/ cu flori" (Clar de lună). Câteva texte însă dovedesc foarte clar faptul că pentru Ștefan Amariței poezia nu este o simplă înșiruire de desene după natură (fie ele și transfigurate în sensul înnobilării metaforice), ci o tentativă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă, Demonul om născut sub zodia apocalipsei: Din pântecul de mamă poale-n brâu,/ demonul făt iese în lumină,/ vânăt de ciudă se răspândește în lume/ A scăpat de înec la botez/ Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din cartea de debut a lui Șerban Axinte ( Starea balanței, Editura Eurocart, Iași, 1996) este cât se poate de fidel moștenirii (neo)moderniste. Regăsim, aici, suficiente semne lirice imediat recognoscibile, metafore-simbol descinse direct din ermetismul barbian sau din cel stănescian: "zodia acestui cuvânt", "veșnicul foc al zidirii", "un ochi fecundat de sine însuși" sau, în fine, "noul grup al balanței (...)/ Grup virgin către ultima treaptă". Echilibrul liric perfect, sugerat încă din titlu, nu poate fi atins prin recursul direct nemediat nici măcar
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Gioconda, My Fair Lady), așadar reprezentante ale feminității pur-sânge, sunt evocate, invocate sau examinate ca potențial hermeneutic postmodern. În numeroase alte texte ale lui Adi Cristi, erotica se interferează cu reflecția asupra artei și artistului, așa încât discursul ce debutează sub zodia sentimentului viril se termină, adesea, în artă poetică: "în epiderma ta am încercat să-mi fac ascunzătoare// să-ți intru pe sub piele/ mi-am dat noaptea peste cap/ transformând-o într-o serioasă zi de lucru/ într-o nebunească poveste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1959), iar editorial cu placheta de versuri Poziția aștrilor (1967). Colaborează cu numeroase eseuri și articole în presa literară românească. Volume de versuri: Călătoria de seară, E.P.L., București, 1969; Imnuri către amurg, Cartea Românească, București, 1970; Poeme de dragoste, 1975; Zodia Leului, Editura Cartea Românească, București, 1978; Poziția aștrilor (antologie), Editura Cartea Românească, București, 1980; Psyché, Editura Cartea Românească, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou al timpului, Editura Albatros, București, 1991; Femeie dormind, Editura Cartea Românească, București, 1993; 101
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în alte sfere") și demiurgic ("poetul în haine de purpură"). Într-adevăr, volumele următoare de poezii semnate de Dan Laurențiu (Călătoria de seară, E.P.L., București, 1969; Imnuri către amurg, Cartea Românească, București, 1970; Poeme de dragoste, Cartea Românească, București, 1975; Zodia leului, Cartea Românească, București, 1978; antologia reprezentativă Poziția aștrilor, Cartea Românească, București, 1980; Psyche, Cartea Românească, București, 1989) pecetluiesc această mitologie poetică, a creatorului pe deplin conștient de harul care îl încadrează, cu justețe, în familia celor aleși s-a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aștrilor, Cartea Românească, București, 1980; Psyche, Cartea Românească, București, 1989) pecetluiesc această mitologie poetică, a creatorului pe deplin conștient de harul care îl încadrează, cu justețe, în familia celor aleși s-a și vorbit adesea, în cazul acestui autor din Zodia Leului peste măsură de orgolios, despre "mitologia romantică, în latură hiperioniană, orgolios astrală, detașată de contingent" (Eugen Simion) sau chiar despre "întâiul efect notabil în lirica românească de după Al Doilea Război Mondial al acelui Eminescu plutonic pe care I. Negoițescu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin expulzarea excesului" (Cristina Cârstea). Cu adevărat notabile sunt însă abia poemele maternității, unele dintre ele în ritmuri populare (De cătănie), altele în sonuri aproape liturgice (Bunavestire), toate circumscrise, fără excepție, nevoii de a elogia intrarea în cea mai fericită zodie a feminității, apoi suita de revelații continue, mereu surprinzătoare, a mamei. Miza lor este devoalată, pe jumătate, în finalul textului Opera magna: "Și tu vezi, dragul meu,/ nici ție nu ți-am numărat/ fir cu fir, genele/ pleoapei de sus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și 1982 ocupă funcția de secretar general de redacție la "Opinia studențească". Colaborează la "Ateneu", "Argeș", "Cronica", Convorbiri literare", "Luceafărul", "România literară" etc. Cărți de poezie: Nunta în sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Editura Junimea, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Editura Junimea, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Editura Junimea, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Editura Junimea, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în ceea ce privește opțiunile tematice sau stilistice majore ale lui Emilian Marcu. Autorul nostru, prolific mai peste marginile iertate, editează aproape exclusiv și cu rară osteneală discursivă opuri lirice mustind de sevele unui naționalism care nu-i pare defel desuet. Îndeosebi Sub zodia Traciei (Biblioteca "Opinia studențească", Iași, 1979), Țăranul zidit (Editura Miremis, Iași, 2000), Muzeu de sate (Editura Junimea, Iași, 2001) și Atlet moldav (Editura Augusta, Timișoara, 2003) cântă dragostea de glie, de istoria națională și figurile ei exemplare (în special Ștefan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este notată în cuprins cu cifra 6 (corespondentul solar în alchimie), celei de-a doua, "Misterele lui Sin", îi corespunde cifra 9 (asociată în alchimie Lunii ca oglindă a timpului și simbol al perfecțiunii), celei de-a treia, "Hermes printre zodii", cifra 8 (corespondentul lui Mercur/ Hermes, intermediarul dintre mintea umană și absolutul solar) etc. etc. Ceea ce dovedește, din nou, faptul că poezia semnată de Liviu Pendefunda este învestită de instanța auctorială cu aceleași atribute ca însuși Athanorul: întregul ciclu Poema
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Marat.// Părea că sunt cu Luna, pluteam cu ea și eu/ ne îndreptam spre Țara ce nu știm a cui e;/ părea că-n depărtări răsare-o cetățuie;/ în turnul vechi, acolo, ne-așteaptă tristul Zeu,/ să descifrăm în zodii uitatele zidiri/ cu odalisce tandre, iubite de satiri" (Nocturnă). La fel ca și maestrul căruia îi și dedică poemul de mai sus, Dumitru Spătaru cultivă apoi specii considerate drept minore sau vetuste (romanța, fabula, sonetul) și își înmoaie penelul în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
revistei "Convorbiri literare" din Iași (din 1995). Debut publicistic în revista "Amfiteatru" (1970) și editorial cu Pornind de la zero (1985). Numeroase articole publicistice și eseuri în presa locală și națională. Cărți de poezie: Pornind de la zero, Editura Junimea, Iași, 1985; Zodia nopții, Editura Cartea Românească, București, 1994; Piatră de încercare, Editura Junimea, Iași, 1995; De dragoste și moarte, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Intrarea în apocalipsă (ediție bilingvă, română și franceză), Editura Cogito, 1997; Arta nostalgiei (poeme cuantice), Editura Cartea Românească, 1997
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
afișării, pe alocuri, a unei forțe sau chiar agresivități de "tigru la bătrânețe" ori de "lup însingurat" nu ascunde altceva decât voința de a se recunoaște însemnat cu această capacitate vizionară, care-l face a trăi continuu într-o singulară Zodie a nopții. De aici, poeticitatea de substanță a scriiturii lui Cassian Maria Spiridon, ce propune, în definitiv, o mistică a existentului trăit la modul total, cu o durere vie, pătimașă, cum rareori se mai mărturisește astăzi în poezie. Referințe critice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Cum ea își duce/ semnul de cruce/ și eu să-l duc/ la o răscruce/ cu frunza dulce/ dulce-amăruie/ din lemn de nuc./ Ia-mă, tu, îngere,/ și mă învață/ cum este moartea/ fără de viață/ de dimineață./ De într-o zodie/ fără de Rodie"), poetul reușește să accentueze o vitalitate, o frumusețe care transcende abrutizarea fizică și moartea. Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, 1970; Al. Piru, în "Luceafărul", iunie 1975; Gheorghe Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; Al.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Baciu, Aron Cotruș, Horia Bottea, Aurel Chirescu, Emil Isac, Aurel Marin, Constantin Salcia, V. Copilu-Cheatră, Mircea Streinul; cu proză - Victor Papilian (Fără limită), Teodor Scarlat (Răspântii), Mihail Chirnoagă, B. Jordan, N. Ladmiss-Andreescu; cu eseuri critice - George Popa (Ștefan Petică în zodia tăcerii viorilor), N. Ladmiss-Andreescu (Un rac: Eugen Ionescu, Octavian Goga), N. Albu (Contribuție la o istorie literară a Ardealului), Victor Iancu (Estetica și estetismul), Stelian Constantin-Stelian (Interpretările „Luceafărului”, Personalitatea lui P.Cerna), Olimpiu Boitoș (Sărăcia literaturii noastre dramatice). Mai apar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287745_a_289074]
-
e lucrată, 470 Arma-i făcută din cinci metalice straturi. Deasupra El cu priceperea lui închipuie mii de podoabe. La început făurește pămîntul și cerul și marea, Soarele-n veci călător și luna rotată și plină, Stelele toate, ale cerului zodii și mîndra-i cunună, [...] Plăsmuie două frumoase cetăți locuite de oameni, 480 Unde se văd niște nunți și chef de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un prestigiu ce nu se recunoaște în realitatea faptelor. Inovația, avangarda, schimbarea bruscă au ajuns a fi, mai ales în ultimele două secole, un veritabil cult. O amplă mitologie revoluționară s-a constituit în timp, Ne aflăm încă sub această zodie, cu toate că în ultimele decenii ea a mai pierdut din forță, iar un proces de amplă demitizare se află în curs, stimulând noi estimări critice și noi perspective de reconstrucție. Ansamblul vieții sociale e repus în cauză, cultura însăși devine obiect
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
faptelor. Se admite acum că nu putem avea o explicație coerentă a secolului XVIII fără a lua în seamă elementele de continuitate, de creație modestă dar genuină, susceptibilă să explice buna primire și rodnicia profetismului ardelean în spațiul extracarpatic sub zodia renașterii naționale. Un mare contrast între noua epocă și fanarioți ar justifica de altfel întrebarea deja pusă de N. Iorga: "Ce judecată trebuie să apese asupra țării care i-a suportat?" Desigur, a fi atent la continuități nu înseamnă să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
între partidele politice e un fapt pozitiv, să sperăm că doar întâiul dintr-o serie ce ar trebui să asigure un dialog activ și fecund în viața socială a țării. Opinia, II, 40 (7 feb. 1990), p. 1,2 SUB ZODIA PLURALISMULUI Încă o dată, împrejurările confirmă vechea intuiție care atribuia istoriei un dublu sens: de realitate fenomenală și de reflecție metodică asupra acelei realități. Ritmul precipitat al evenimentelor, mai ales în veacul nostru, a făcut ca această ambiguitate să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de expresie, motivația imediată, intensitatea diferă de la un ins la altul. Sunt însă, acestea, elemente esențiale. Cuza și Atatürk, dacă ne gândim la motivație, au folosit puterea ca instrument regenerativ, ca pârghie a redresării naționale. Amândoi au exercitat-o sub zodia unui paternalism de lungă tradiție în zonă, formulă pe care, sub diverse înfățișări, o întâlnim încă peste tot în aria de tradiție bizantină. Ea a colorat într-un fel aparte relația dintre stat și elită, fie ea laică sau bisericească
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sufletul acestui neam. Munca ne-ar sălta din mizeria în care ne-a împins cel mai aberant, fiind cel mai inuman, dintre toate sistemele. Credința ne-ar împăca, după atâta discordie, cu noi înșine, înlesnindu-ne un nou început, sub zodia valorilor perene. Cronica, XXV, 49 (7 decembrie 1990), p. 1 LEGITIMITATE? Politologii leagă în chip firesc stabilitatea democrației de un anume nivel de dezvoltare economică și eficiența regimului politic, adică de modul cum regimul se achită de obligațiile asumate față de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
totalității apare și în Essay de sinthèse de l'histoire de l'humanité, operă unică în felul ei și prematură. Abia acum se poate spune că lumea e pregătită a-i primi generosul mesaj. Ne aflăm, de la un timp, sub zodia sintezei istorice, înțeleasă ca fundament al oricărei reflecții asupra devenirii, ca sursă a bucuriei de a înțelege temporalitatea, de a plasa individul în omenire și omenirea însăși în cuprinsul realului 1. O triplă expansiune are loc în istoriografie, angajând esențial
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
3 Omul sfințește locul 3 Deschidere spre ce? 3 Inevitabila întrebare 3 Condiția intelectualului 3 O strategie melioristă 3 Continuitate și ruptură 3 Tabuuri desuete 3 Sfidarea paternalistă 3 Timeo danaos... 3 Strania simetrie 3 Un pas înainte 3 Sub zodia pluralismului 3 Tăria nonviolenței 3 În sprijinul "proclamației de la timișoara" 3 Somnul rațiunii 3 Pro memoria 3 Nostalgia adevărului 3 A doua moarte 3 Vade retro 3 Speranța noastră 3 Mersul revoluției 3 Civism sau voință de putere? 3 A
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
face din modelul european tendința noii ordini. Între paradigma iluministă a mecanismului și paradigma globală, a viziunii lumii ca sistem, se înscrie un traseu de căutări care nu trebuie să fie străine de Economie. Cogniția economică trebuie să intre sub zodia altei metafore, expresia lumii antropice complexe. B. Reprezentarea schimbării radicale Temporalitatea conceptelor Sistemul care ne interesează în acest demers este văzut nu sub aspect fizic, ci ca o formă de cunoaștere care duce la descifrarea caracteristicilor unui mod de organizare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]