21,884 matches
-
tehnologică și economică, activismul politic și tipare organizaționale moderne în numele unei idei culturale particulariste, de obicei încearcă să folosească puterea statului pentru a-și atinge scopurile. De regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
regulă, acestea au, drept fundal reafirmarea unei particularități colective în fața unei duble amenințări. Amenințarea internă este cea adusă de amploarea luată de funcționarea pieței libere, a politicii de partid, a democrației parlamentare, a internaționalismului comunist și socialist, a liberalismului etc. Amenințarea externă este de obicei percepută ca provenind din partea unor state străine cu o mare influență politică, militară, economică și culturală (Muller, 1987). Înțelegerea conservatorismului radical sau a ceea ce Jeffrey Herf numește „modernism reacționar” (Herf, 1986) pune sub semnul întrebării, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
deschide posibilitatea transformării sale într-un nu mai puțin sofisticat sociolog-geopolitician. Sfârșitul epocii liberale coincide aproape cu sfârșitul dominației mondiale britanice. Suntem pe cale să intrăm, crede A. Golopenția, într-o perioadă istorică în care toată lumea se află sub o constantă amenințare din partea tuturor celorlalți. În ceea ce se întâmplă în momentul de față trebuie să vedem doar o nouă etapă - una foarte importantă e adevărat - dintr-o dramă istorică majoră; schimbarea impusă istoriei mondiale de către Occident prin intermediul desfășurării, al dezvoltării unei atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
psihologice, fizice. Autoritatea poate avea atributul competenței sau al statutului administrativ, poate fi exercitată în numele unui angajament responsabil față de o sursă, poate fi efectul unei proces de învățare (îndoctrinare), se poate prezenta ca o putere exercitată prin cuvânt (promisiuni, flatări, amenințări) sau prin gesturi (atingere, privire, surâs). În fiecare dintre aceste situații un rol important îl joacă contextul social și politic, normele culturale, situația concretă și nu în ultimul rând gândirea socială dominantă. „Explorările” celor patru autori ai volumului la care
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
serviciilor informaționale<footnote D.C. Korten, Corporațiile conduc lumea, Editura Antet, București, 1997. footnote>; ruinarea vieții de familie sau a afinităților de grup prin izolare și continuă căutare de mai bine, pentru dobândirea de noi și cât mai multe cunoștințe, inclusiv amenințarea vieții private<footnote J. Naisbitt, Megatendințe. Zece noi direcții care ne transformă viața, Editura Politică, 1989. footnote>; stres crescut, care se datorează faptului că oamenii doresc să-și îmbunătățească permanent stilul de viață, lăsând pe ultimul loc fericirea și bunăstarea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
din administrația publică întâmpină dificultăți substanțiale în gestionarea elementelor dematerializate. Dezvoltarea rapidă a societății informaționale, dar și șocurile pe care aceasta le-a produs determină specialiștii să monitorizeze cu atenție evoluția noului tip de economie. Globalizarea și oportunitățile, dar și amenințările pe care aceasta le generează determină organizațiile să fie foarte atente cu resursele și capabilitățile de care dispun pentru atragerea beneficiarilor și pentru a satisface corespunzător cerințele acestora. Există teorii care tratează cunoștințele independent de resursa umană, considerând că există
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
demnității persoanei. O precizare secundară se referă la faptul că, deși o cultură de care aparțin o mie de membri este egală cu o altă cultură, iar dreptul ei la exprimare trebuie respectat, numărul său redus de membri constituie o amenințare la adresa identității și deci a existenței sale. Altfel spus, numărul de membri ai unei culturi este foarte important, deoarece el determină deschiderea sau închiderea culturii respective față de celelalte culturi. * Comunicarea interculturală este bruiată de antagonismele politice. Deși, fără nici o îndoială
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pozitive asupra vânzării altor produse naționale. Din acest punct de vedere, guvernele trebuie să profite de orice ocazie pentru a promova în exterior industriile culturale naționale. Aspectul negativ al căutării prosperității este teama de marginalizare. Departe de a reprezenta o amenințare teoretică, multiplicarea schimburilor poate conduce la sărăcire și la marginalizare, prin furt (exporturi culturale sub-plătite) sau strangulare (importuri ieftine). Acest risc privește țările mai puțin dezvoltate, dar și țările dezvoltate în raport cu altele mai dezvoltate decât ele"72. Industriile culturale au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
europenilor, și el se impune, în ciuda tuturor diferențelor sau inegalităților de situații și probleme. Acest destin determină: * aceiași factori de decadență și descompunere, și necesitatea de a le face față în comun; * aceleași pericole la adresa identităților, diversităților și adevărurilor culturale; * amenințare sigură și incertă, prezentând două fețe extreme (exterminaționismul și totalitarismul). Teoreticianul marxist Otto Bauer, în cartea sa Problema națională și social-democrația a elaborat, în mod pertinent, ideea că o comunitate de destin este cea care conferă unei națiuni identitate, unitate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
a celei mai calificate persoane pentru poziția respectivă, orice grup de persoane care a predominat într-o zonă de activitate sau într-o ocupație ar putea resimți anxietatea de a pierde controlul și privilegiile de la locul de muncă. Pe măsură ce resimt amenințarea propriilor șanse, ar putea să încerce să se protejeze cu toate forțele, împiedicând integrarea celorlalte grupuri. d. Ignoranța Angajatorii, în special firmele mici, pot să nu fie suficient informați în ceea ce privește prevederile legale privind egalitatea de șanse. Discriminările cauzate într-un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
natura lor, bărbații sunt mai potriviți pentru aceste roluri. Scor ales: 9. Bărbații vor avea întotdeauna mai mult succes decât femeile pentru că, până la urmă sunt, în mod natural, mai raționali și mai puțin emoționali. Scor ales: 10. Feminismul este o amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: Sursa: Maximum Performance. A Practical Guide to Leading and Managing People at Work. Nick Forster, 2005 Interpretarea scorului tău Adună scorul de la ambele secțiuni, pentru a obține scorul total. Secțiunea 1 + Secțiunea 2 = Scorurile înalte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
avansuri sexuale directe; * discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive; * gesturi cu mâna, degetele, brațele sau picioarele; * priviri lascive, studierea ostentativă a corpului unei persoane, diverse expresii faciale; * invadarea spațiului personal/intim al unei persoane prin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu tentă pornografică; * adresarea unor scrisori de dragoste indezirabile; * trimiterea de mesaje, sms-uri, e-mailuri pornografice și sau amenințătoare; * afișarea de poze pornografice, calendare, screen saver-uri, reviste sexi cu femei/ bărbați. Forme psiho-emoționale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * amenințări, constrângeri, abuz de autoritate prin condiționarea obținerii unor beneficii în plan profesional (sau școlar) de acceptarea comportamentelor de hărțuire; * oferirea de cadouri cu tentă sexuală (lenjerie intimă, obiecte sexuale); * obligarea angajaților să poarte îmbrăcăminte sumară la locul de muncă; * insistențe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoane sau unei comunități. Este interzisă și victimizarea unei persoane, adică tratamentele adverse aplicate acesteia ca urmare a faptului că persoana respectivă a depus o plângere pentru că s-a considerat hărțuită sexual. Penal Hărțuirea sexuală devine infracțiune atunci când este folosită amenințarea sau constrângerea în scopul de a obține satisfacții de natură sexuală, de către o persoană care abuzează de calitatea sau de influența pe care i-o conferă funcția îndeplinită la locul de muncă și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și bărbați. Cercetarea Romnibus a IMAS (2006), care conține o secțiune specială dedicată hărțuirii sexuale, realizată de IMAS la cererea CPE concluzionează că hărțuirea sexuală este înțeleasă, de majoritatea subiecților, ca încercarea de a avea relații sexuale cu forța, prin amenințari sau promisiunea unei recompense, întâlniri amoroase cu promisiunea angajării/promovării, comportament (sărutări, atingeri nepotrivite, îmbrățisări) sau limbaj cu conotație sexuală, fără acordul persoanei. Gesturile și privirile nepotrivite sunt considerate într-o mai mică măsură drept hărțuire sexuală. Atitudinea subiecților cercetării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
natura lor, bărbații sunt mai potriviți pentru aceste roluri. Scor ales: 9. Bărbații vor avea întotdeauna mai mult succes decât femeile pentru că, până la urmă sunt, în mod natural, mai raționali și mai puțin emoționali. Scor ales: 10. Feminismul este o amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: ANEXA 7. Chestionar managementul diversității în organizații (I) Întrebări-cheie: * Organizația are o politică privind diversitatea? * Există o declarație scrisă privind consecințele încălcării politicii privind diversitatea? * Rata celor care părăsesc organizația este calculată pentru grupurile minoritare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
excepțional, Saint-Petersburg. Ciudat este faptul că într-un astfel de context, s-a putut prefigura, și încă de timpuriu, o conștiință națională rusească. La început, încă din secolele XI-XIV, aceasta s-a manifestat sub forma unui reflex de supraviețuire în fața amenințării suedeze și mongole, luînd expresia unei afirmări religioase și etnice în raport cu musulmanii orientali, cît și cu creștinii occidentali. În plan practic, această atitudine se traduce printr-un atașament profund față de pămînt, ceea ce explică și conotațiile foarte afective ale expresiei "măicuța
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și încă o categorie, clasa negustorilor care își asigura propria prosperitate cît și pe cea a regatului. Dar în loc să se solidarizeze, aceste categorii sociale se considerau rivale, orice avans al uneia față de alta fiind mai degrabă considerat drept o posibilă amenințare. Pe de altă parte, se cuvine să amintim din nou că în vreme ce legăturile interne dintre straturile elitei erau aproape inexistente, existau în schimb legături între categorii sociale analoage din diferite țări. Krzysztof Pomian 109 a descris în felul următor primele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
demonstrăm aceasta, s-ar părea că Renan și-a orientat gîndirea în direcția utilitarismului pragmatic în stil englezesc. El abandonează procupările idealiste și, ca și John Stuart Mill, se dedică ideii de a înlătura din cadrul doctrinei naționaliste ceea ce reprezenta o amenințare pentru pacea Europei și mai ales pentru integritatea teritorială a Franței. Ca și Mill, el crede că "guvernările nu se pot construi în virtutea unui proiect premeditat"235 și nici în perspectiva iacobină. Însă odată raliat republicanismului el va considera, după
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Același lucru se întîmplă și în Polonia; soarta populațiilor supuse Austriei ar părea de invidiat față de a celor care îndură jugul țarist sau prusian și se tem să nu-și piardă limba, în vreme ce elitele instruite repre-zintă o entitate minusculă iar amenințarea usturătoare a insurecției ratate de la 1830 face ca speranțele naționale să fie destul de nesigure. În aceeași epocă, situația naționalităților imperiului rus este confuză. Polonia suferă în neputința ei. De altfel, autoritatea țaristă, străduindu-se să domnească prin dezbinare, va încuraja
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Austriei cît și cei ai țărilor adverse vor căuta împreună antidotul acestui pericol imens și neprevăzut. Dar, în conjunctura prezentă a momentului n-au găsit decît unul singur: acela de a folosi micro-naționalismele refulate vreme de decenii drept contra-jo-curi față de amenințarea revoluționară, acolo unde aceasta pă-rea mai redutabilă în Europa Centrală și Orientală. Acesta este momentul în care marile națiuni au încărcat tunurile mici-lor naționalități, iar explozia reunită a acestora nu va fi decît o chestiune de timp. Totodată, ele au
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
partea de vest cu o porțiune germană epurată de locuitorii săi, lipsită, de asemenea, de minoritatea evreiască exterminată de către naziști, Polonia a fost singura care, în cele mai vitrege condiții, a cîștigat o omogenitate ce o ferește în prezent de amenințarea separatismelor. Explozia Factorilor care țineau odinioară de o anume amărăciune culturală și politică mai mult sau mai puțin resimțită în rîndul maselor, cît și aspirațiilor vagi ale elitelor restrînse, comunismul le-a adăugat, în țările cu regim federal, substanța mult
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
autoritățile de la Moscova ar fi avut de cîștigat dacă aveau tactul de a se arăta conciliante, în scopul de a dezamorsa un factor de tensiune mai general printr-un tratament apropriat unui caz specific. În loc de aceasta ele au mizat pe amenințarea militară și abia după trei luni fac un fel de concesie, sub presiunea americană. Guvernul rus renunță atunci să mai impună lituanienilor Constituția sovietică, în planul procedurii juridice, pentru a le impune în manieră arbitrară și extrajuridică un moratoriu de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de o susținere substanțială. Poate din această cauză politica culturală a noului stat autonom a devenit mai represivă, astfel încît toți funcționarii trecuți de patruzeci și cinci de ani au fost constrînși să promoveze un examen de limbă bască sub amenințarea de a-și pierde postul; televiziunea locală, care dispunea de două canale, în euskera și în spaniolă, îl tranformă pe cel de-al doilea în canal bilingv; mai mult încă, autoritățile între-prind un amplu proces așa-numit de "normalizare lingvistică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
grăbeau de fapt spre moarte, ci spre adevărata viață, căci Hristos era viața lor și a trăi însemna Hristos. Și-au îndeplinit astfel cu dor mărturisirea martiriului. O mărturisesc ei înșiși: „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”<footnote Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, traducere, note și comentarii de prof. David Popescu, în PSB, vol. 72, Editura IBMBOR, București, 1992, p. 298. footnote>. Ei nu au dorit nici suferința, nici
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]