21,744 matches
-
de apă, așterne roua binefăcătoare pe pășune, făcând posibilă viața plantelor. Simbolul este recurent și în tradiția populară. Într-un proverb libanez se afirmă că: "Dacă ai lună nu te mai uita la stele". Apa este un imbol al manifestării divine, al bunătății și al vieții, apa și toată logistica înconjurătoare aveau parte, în vechea Arabie, de o apreciere cu totul aparte. Funcția de siqaya -cei care răspundeau de aprovizionarea cu apă a pelerinilor, era o sarcină rezervată aristocrației din Mecca
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
însușire -și nu dintre cele minore - e aceea de a preveni pe musulman de pedeapsa Infernului care îl așteaptă dacă nu consimte să se supună poruncilor lui Dumnezeu și profetului său. 'Iblīs, Šaitan este un djin ce a refuzat voința divină. Noțiunea vine de la verbul « šatana » care înseamnă ,a fi îndepărtat de Dumnezeu", cât și de la verbul ,schaata,, care înseamnă ,a arde". Iblīs este cel ce desemnează djinii ca fiind nebuni, numele său însemnând ,cel ce este decepționat ". Formulele "Bismillah ar-raḥmăn
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
de Apoi, musulmanii vor primi în mâna dreaptă cartea cu faptele lor bune. Lumea invizibilă a îngerilor este numită "Malakūt", în aceasta ei având anumite misiuni. Îngerul Gabriel, sau Sfântul Duh în islam are un rol important în transmiterea mesajului divin. Prin intermediul său, religia îi este revelată lui Muḥammad. Azrael, îngerul morții are misiunea de a primi sufletele celor morți pentru a fi oferite lui Dumnezeu. Îngerii și , sunt cei care conform tradiției, apar după înmormântare pentru a adresa mortului întrebări
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
întoarce la Konya după o absență de șapte ani, și se stabilește la școala sa, unde predă jurisprudența și legea canonică. Va rămâne profesor până când „un eveniment care îi răstoarnă viața va face din el un mistic învăpăiat de iubirea divină”. Acest eveniment este întâlnirea cu un ciudat derviș rătăcitor, Shams din Tabriz. Atunci în vârstă de șaizeci de ani, Shams își petrecuse viața călătorind și rugându-se lui Dumnezeu să îi facă cunoscut pe unul dintre sfinții Săi. Ar fi
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
Foarte îndurerat de această dispariție Rumi a compus, în amintirea maestrului său preaiubit, culegerea de ode care îi poartă numele:”Diwan-e Shams-e Tabrizi” ,operă imensă consacrată acestei iubiri, terestră în aparență ,dar care e ,în realitate,o ipostază a iubirii divine. Tariqa este un termen arab cu întelesul de”cărare, drum, cale”și a primit,în mistica musulmană,două accepțiuni. În prima sa accepțiune desemnează o metodă de psihologie morală pentru călăuzirea fiecărei vocații individuale. În a doua accepțiune desemnează, începând
Ordinul Mawlawiya () [Corola-website/Science/329370_a_330699]
-
urechea nu le-a auzit, și la inima omului nu s-au suit; așa sunt lucrurile pe cari le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc” (1 Corinteni 2, 9). Auzind aceste cuvinte, Adrian a fost cuprins de harul divin și a spus oficialilor romani prezenți acolo să scrie și numele său pe lista acelor martiri, fiind arestat pe loc. Când Adrian a apărut în fața împăratului și a mărturisit din nou pe Hristos ca fiind Dumnezeu cel adevărat, chinuitorii săi
Adrian din Nicomedia () [Corola-website/Science/329442_a_330771]
-
să îndeplinească doar unul dintre acele roluri, și anume să aplice sari’a, legea islamică. După cum se știe, după Muhammad nu mai poate fi nici un alt profet, deoarece el a fost ultimul și conform musulmanilor, iluminarea și înțelegerea sunt daruri divine cu care profeții sunt înzestrați. De aceea, succesorii săi, imamii, nu se vor bucura de aceste daruri în totalitate. Însă acest lucru nu împiedica imamii de la aplicarea legii islamice. Conform sunniților, Profetul nu a numit nici un successor al său, iar
Cei doisprezece imami () [Corola-website/Science/329441_a_330770]
-
în atitudinea sa față de numele și atributele lui Dumnezeu. Totuși, în lucrarea sa Al-Aqidah Al-Waasitiyyah, Ibn Taymiyya combate atitudinea Mushabbihah-ilor (aceia care asemuiesc creația cu Dumnezeu: antropomorfism) și cei care refuză, neagă și recurg la interpretări alegorice, metamorfice ale numelor divine și atributelor. El afirmă că metodologia salafitilor este aceea de a lua calea de mijloc dintre extremele antropomorfismului și negării/distorsionării. Afirma de asemenea că mișcarea salafită susține numele și atributele lui Dumnezeu fără tashbih (stabilirea analogiei), takyeef (speculații cu privire la
Ibn Taymiyya () [Corola-website/Science/330922_a_332251]
-
un filosof și scriitor prolific, cât și o sursă de inspirație pentru discipolii săi. În ultimii ani ai vieții a susținut adesea sesiuni de studii cu Henry Corbin și Sayyid Hossein Nasr, în timpul cărora au dezbătut texte clasice ale înțelepciunii divine și gnosticismului, precum și probleme de gnoză comparată (cum au fost denumite mai târziu de Nasr). În cazul fiecărei sesiuni, textele sacre ale marilor religii care conțin învățături mistice și gnostice, cum ar fi "Dao de Jing" , "Upanișadele" și "Evanghelia lui
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
apărută în două volume, având la bază conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate); • Risalah dar ithbat-i dha~t (Tratat privind dovada esenței divine); • Risalah dar sifat (Tratat despre atributele divine); • Risalah dar ata (Tratat privind actele divine); • Risalah dar wasa'il (Tratat privind mijloace); • Risalah dar insan qabl al-dunya (Tratat privind omul înaintea lumii); • Risalah dar insan fi al-dunya (Tratat privind omul pe
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
conversațiile dintre Tabataba'i și Henry Corbin; • Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate); • Risalah dar ithbat-i dha~t (Tratat privind dovada esenței divine); • Risalah dar sifat (Tratat despre atributele divine); • Risalah dar ata (Tratat privind actele divine); • Risalah dar wasa'il (Tratat privind mijloace); • Risalah dar insan qabl al-dunya (Tratat privind omul înaintea lumii); • Risalah dar insan fi al-dunya (Tratat privind omul pe lume); • Risalah dar insan ba'd al-dunya
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
Risalah dar hukumat-i islami (Tratat de guvernare islamică); • Risalah dar quwwah wafi'(Tratat de potențialitate și actualitate); • Risalah dar ithbat-i dha~t (Tratat privind dovada esenței divine); • Risalah dar sifat (Tratat despre atributele divine); • Risalah dar ata (Tratat privind actele divine); • Risalah dar wasa'il (Tratat privind mijloace); • Risalah dar insan qabl al-dunya (Tratat privind omul înaintea lumii); • Risalah dar insan fi al-dunya (Tratat privind omul pe lume); • Risalah dar insan ba'd al-dunya (Tratat privind omul după lume); • Risalah dar
Muhammad Husayn Tabatabaei () [Corola-website/Science/330903_a_332232]
-
clasificare ține seama de numărul transmițătorilor: III. Un tip cu totul diferit de cele menționate mai sus și de o valoare aparte este așa- numitul hadis Qudsi ""tradiție sfântă/sacră"", căruia i se mai spune și hadis ilahi/rabbani ""tradiție divină"". Avem de-a face, în acest caz, cu niște cuvinte care au fost rostite de Allah, în opoziție cu hadis nabawi ""tradiție profetică"", în care sunt relatate cuvintele sau actele Profetului Muhammad, Allah să-l binecuvânteze și să-l miluiască
Clasificarea hadiselor () [Corola-website/Science/330917_a_332246]
-
clasificare ține seama de numărul transmițătorilor: III. Un tip cu totul diferit de cele menționate mai sus și de o valoare aparte este așa- numitul hadis Qudsi ""tradiție sfântă/sacră"", căruia i se mai spune și hadis ilahi/rabbani ""tradiție divină"". Avem de-a face, în acest caz, cu niște cuvinte care au fost rostite de Allah, în opoziție cu hadis nabawi ""tradiție profetică"", în care sunt relatate cuvintele sau actele Profetului Muhammad, Allah să-l binecuvânteze și să-l miluiască
Hadis () [Corola-website/Science/330963_a_332292]
-
scăpat din cel puțin douăzeci de atentate. Teza istoricului și filozofului iezuit Juan de Mariane, din 1589, "De rege regis institutione", (Despre rege și instituția regală), in care un tiranicid era legitim cu condiția ca acesta să fie de ordin divin, a fost condamnată de Sorbona în ziua execuției lui Ravaillac. După publicarea acestei cărți, în 2 august 1589, Henric al III-lea al Franței a fost asasinat, iar iezuiții se găseau într-o poziție dificilă. Când Henric al IV-lea
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
termenului de imagini ale divinității), "anșăb" (statui ridicate sau așezate pe socluri), "awthăn" (imagini gravate) și "tamăthīl" (portrete), care este pluralul lui "timthăl" („a opera un mimesis”). Omul nu este făcut după chipul lui Dumnezeu, ci i se insuflă chipul divin, așadar reprezentarea omului în artă nu poate înfățișa credinciosului divinitatea sau duhul, căci operele de artă care reprezintă ființe vii nu sunt însuflețite. Această problemă a actului creator este susținută de faptul că Dumnezeu e singurul care poate spune „fii
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
artei în mod direct, iar faptul că în islam nu s-a pus problema teologiei imaginii în timp ce în lumea bizantină se desfășura criza iconoclastă, arată că imaginea nici nu intra în discuțiile teologice ale musulmanilor. Puterea de creație este exclusiv divină, deoarece în Coran se regăsește ideea conform căreia a crea înseamnă a insufla viață și a produce ceva din nimic („"după ce îi voi desăvârși chipul și voi sufla în el din Duhul Meu, aruncați-vă cu fața la pământ înaintea lui."”), iar
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
înfățișează siluete aglomerate, chipuri lipsite de trăsături specifice, translucide, îmbrăcate în veșminte de culori pure, neamestecate cu umbra. Spațiul este unul bidimensional, iluminat în mod egal, scopul nefiind surprinderea unei asemănări cu realul, ci redarea unei lumi ce surprinde lucrarea divină. Pentru musulmani opera de artă e în strânsă legătură cu Dumnezeu și adevărul religios. O operă realistă reproduce fidel modul în care omul gândește realitatea. În schimb, arta islamului destramă orice țesătură realistă și atrage atenția că vizează altceva, prin
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
timp. Aceste forme sunt de natură vegetală (frunze de copac, flori) sau geometrică (cercuri, pătrate, triunghiuri). Arabescul se folosește pentru decorarea spațiilor goale, într-o manieră repetitivă ce simbolizează infinitatea lui Dumnezeu. Caligrafia (Arabă: "al-khatt", الخط), considerată vehicul al cuvântului divin în artă și decorație , dar și o compensație pentru interzicerea reprezentării umane și divine, întruchipează viziunea Dumnezeului invizibil din tradiția islamică, unde limba arabă este minunea Coranului. Primele exemple apar pe monedele din secolul al VII-lea și pe inscripțiile
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
pătrate, triunghiuri). Arabescul se folosește pentru decorarea spațiilor goale, într-o manieră repetitivă ce simbolizează infinitatea lui Dumnezeu. Caligrafia (Arabă: "al-khatt", الخط), considerată vehicul al cuvântului divin în artă și decorație , dar și o compensație pentru interzicerea reprezentării umane și divine, întruchipează viziunea Dumnezeului invizibil din tradiția islamică, unde limba arabă este minunea Coranului. Primele exemple apar pe monedele din secolul al VII-lea și pe inscripțiile din Cupola Stâncii. Există mai multe tipuri de caligrafie, cum ar fi: "kufic", "thuluth
Aniconismul în Islam () [Corola-website/Science/335359_a_336688]
-
fixe și ale celor șapte planete corespund lumii de jos a cărei multitudine par să o oglindească. Dumnezeu este Ființa Primă și totodată Cauza Finală, punând lumea în mișcare prin iubire. Întrucât lumea este descrisă ca o oglindă a emanației divine, omul poate reflecta la rândul său Ființa Necesară câtă vreme va parcurge cele șapte stări ale conștiinței văzute ca etape ale inițierii pe calea către Dumnezeu. Cea din urmă stare - starea de îndumnezeire - e asociată adevărului suprem. Influența sufismului se
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
1111), conținutului Revelației care acordă, în acest sens, un rol primordial profeției. În lucrarea sa, "Tahăfut al-falăsifa" (Combaterea filosofilor) critică modul de gândire al filosofilor, atribuindu-le o serie de erori: ei credeau în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
filosofilor) critică modul de gândire al filosofilor, atribuindu-le o serie de erori: ei credeau în eternitatea materiei însuflețite prin emanațiile luminii divine, însă necreate de acestea. De asemenea, cunoașterea lui Dumnezeu era limitată la universalii, idee incompatibilă cu omnisciența divină. Tot filosofii considerau sufletul nemuritor, făcând distincția dintre esență și existență. Al-Ġazălī denunță capacitățile intelectului uman și limitele rațiunii, invocând necesitatea inspirației ("ilhăm") pentru a ajunge la o cunoaștere superioară. Un secol mai târziu, Ibn Rushd (1126-1198) intervine în apărarea
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
fel în care lumina dezvăluie natura lucrurilor asupra cărora se revarsă, astfel că în absența luminii realitatea rămâne necunoscută. Termenul arab ce corespunde noțiunii de teosofie -"išrăq"- este întâlnit și în scrierile lui Ibn Sina, făcând referire la iradiația luminii divine prin care oamenii pot intra în contact cu ierarhia inteligibilelor. Într-o altă interpretare, acest termen este asociat înțelepciunii ezoterice antice a Orientului. Simbolul luminii este de asemenea întâlnit în textul coranic: "Dumnezeu este lumina cerurilor și a pământului! Lumina
Curente ale gândirii filosofice arabo-islamice () [Corola-website/Science/335401_a_336730]
-
Nr. 1-2. Chișinău, Moldova 2002 Brigalda-Barbas Eleonora, "„Evoluția picturii de gen din Republica Moldova (1945-2000)”", editura „Știința”. Chișinău, Moldova 2003 Dabija Nicolae, "„Cerul pe Pământ”", ziarul „Literatura și Arta”. Nr. 28. 10 Iulie. Chișinău, Moldova 2004 Dabija Nicolae, "„Arta de origine divină”", ziarul „Literatura și Arta”. 29 Aprilie. Chișinău, Moldova 2004 Stăvilă Tudor, "„Andrei Mudrea a împlinit 50 de primăveri”", ziarul „Flux”. 7 Mai. Chișinău, Moldova 2004 Roibu Nicolae, "„A. Mudrea și Universul Luminii”", ziarul „Timpul de dimineață”. 15 Octombrie. Chișinău, Moldova
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]