22,049 matches
-
nostalgia cu râsete și chicoteli. E ușor ridicol, se învelește cu un șal care nu-l cuprinde, se buzunărește și găsește-n fiecare buzunar fel de fel de obiecte, e bogat de lucruri care nu-i mai sunt de niciun folos. Unul singur îi lipsește timpul. Și faima poate. Dar mai mult ca orice, putința de a rămâne pe scenă. Pe cât de amar gustul și intensă drama, pe atât de caraghioasă forma ei în plan concret. E un bufon ca aceia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care i le trimite lui Suvorin: ... iar publicul (nu i-am spus ticălos) e nesincer față de noi: niciodată n-o să auzi din gura lui adevărul și de aceea n-o să-ți poți da seama dacă-i ești sau nu de folos. Încă nu mi-a venit timpul să mă plâng, dar niciodată nu e prea curând să te întrebi dacă te ocupi de ceva serios sau de nimicuri. Și cum nimic nu e întâmplător în regia acestui spectacol, monoloagele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
profesor universitar, doctor honoris cauza al atâtor universități etc.) nu s-a menajat nici o clipă, a ars de tot în teatru și pentru teatru. Siguranța și seninătatea cu care este gratulat de experiență și vârstă nu-i sunt totuși de folos. Nu-l împiedică din când în când să irumpă la fel ca în anii tineri, să se războiască pentru idei, indiferent de domeniul de unde vin, demonstrând că artistul înnăscut nu îmbătrânește și mai ales nu se cumințește niciodată. Mulți ne-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
actor de rasă, transfigurat de teama morții și spaima creației. Stranie această siluetă distinsă și elegantă, care prin simplă prezență creează în jurul ei un câmp gravitațional de nostalgii infinite. Ca și Mallarmé "seamănă tenebre". Și le seamănă bine și cu folos societarul Teatrului Mic, devreme ce tu, spectator, rămâi țintuit în fotoliu cu răsuflarea tăiată, cuprins cu proverbiala tristețe...iremediabilă. Coautor al tenebrelor, Alexa Visarion. Mă opresc aici. Partea finală a filmului, un veritabil recital George Constantin, nu poate fi expediată
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ce e mai bun în arta actoricească: George Constantin, Victor Rebengiuc, Valeria Seciu.Dar nu facem mare lucru pentru asta. A uniformiza valorile, a face o medie între ce e rău și bun, între mediocru și strălucitor nu e în folosul nimănui. Dar. Dar am avut șansa să lucrez anul ăsta atât cu actori ruși cât și cu actori americani, două școli mari de actorie, sigur în vârful ierarhiei mondiale, și pot să spun că actorii români nu sunt mai prejos
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artist ce-și schimbă posibilitatea de manifestare a aptitudinilor, dorind să rămân în domeniul artei, am socotit că este necesar ca profesioniștii, cei care se ocupă de mult timp cu înțelegerea politicii, trebuie să se întâlnească și să găsească în folosul poporului, un drum pentru viitorul țării. Cred că și artiștii care au rămas în conducerea organismelor politice nu fac altceva decât să încerce să-și definească mai bine atitudinea artistică pe care filmul și teatrul românesc, literatura română, au avut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca noii profesori de la institut, care sunt valori ale cinematografului nostru, să fie lăsați să greșească. Ei vor învăța drumul nașterii și definirii tinerelor talente odată cu tinerele talente. Trebuie înțeleși atunci când greșesc pentru că există o greșeală care aduce mai mare folos decât o realizare care strangulează. Acești oameni trebuie să-și definească o metodă prin cunoașterea metodelor generale care sunt viabile în lume și în același timp prin selectare, în raport cu personalitatea profesorului. Și cred că profesorul trebuie să fie o personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scop furnizarea de politici publice. În acest punct, obiectivul lucrării este acela de a situa problema politicilor publice În această perspectivă mai largă. Asumpția principală pe care se fundamentează acest demers este că guvernarea unei societăți e un instrument În folosul cetățenilor, că cetățenii reprezintă unitatea fundamentală a unei orânduiri sociopolitice, și nu doar o componentă secundară Într-o logică statală a universului sociopolitic. Prin urmare, politicile publice reprezintă resursa principală a cetățenilor, instrumentul prin care aceștia Își pot Îmbunătăți situația
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mărirea semnificativă a fondurilor colectate. Există, totuși, alte două motive care impun reglementarea plăților informale și care nu țin de considerente de eficiență: - plățile informale sunt ilegale și sunt o formă de corupție (fie ca mită sau ca primire de foloase necuvenite); - plățile informale pot constitui o povară pentru persoanele sărace, care nu și le pot permite și care s-ar afla Într-o situație inacceptabilă, dacă actul medical ar fi condiționat de astfel de plăți, În condițiile În care aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
membru al Comisiei de Strategie Terapeutică, un specialist are un rol similar unui funcționar public, prin faptul că ia decizii cu implicații asupra fondurilor publice. De aceea, ar trebui să i se aplice legislația privind traficul de influență, primirea de foloase necuvenite și remunerația injustă. Practicile de corupție sunt cu atât mai probabile, cu cât companiile farmaceutice nu sunt Împiedicate legal să exercite presiuni asupra medicilor și liderilor de opinie. În acest sens, pot fi limitate cheltuielile de marketing ale companiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
completat. Mutațiile petrecute în zona Asiei de Vest au avut un impact deosebit asupra politicii SUA și au creat adesea situații dificile pe care puterea americană nu are capacitatea de a le gestiona și nici de a le utiliza în folosul propriu. Ajutorul finaciar și militar acordat de SUA Pakistanului a fost justificat de prezența URSS în Afganistan, dar a sensibilizat India, care asista la întărirea puterii militare a Pakistanului și care s-a văzut nevoită să apeleze la sprijinul politic
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alin. (2) C. civ., societatea civilă este un contract prin care două sau mai multe persoane convin să pună în comun aportul lor material și de muncă pentru constituirea unui fond și să acționeze împreună în vederea atingerii unui scop comun, foloasele fiind împărțite între asociați 17. Raporturile patrimoniale dintre soți cu privire la bunurile lor comune dobândite în timpul căsătoriei sunt consecința firească și necesară a raporturilor lor personale nepatrimoniale. Soții nu urmăresc niciodată un scop lucrativ, adică realizarea și împărțirea unui câștig. Comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și fei trebuie s] fie uniform, la nivelul întregii societ]ți. De asemenea, ar trebui eradicate multe dintre ritualurile funerare sofisticate, concertele costisitoare și mai ales strategiile agresive de lupt], deoarece acestea irosesc resurse care ar putea fi valorificate în folosul comunit]ții. El îi condamn] pe confucianiști și pentru faptul c], în probleme minore, sunt capabili s] fac] distincția între moral] și imoral], în timp ce în probleme majore, cum ar fi implicarea statului într-un r]zboi, aduc elogii conduc]torului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudine reciproc], ci capacitatea de a se pune în locul aproapelui. Nu se pune problema de ceea ce tu ai vrea dac] ai fi în locul aproapelui. Nu presupune acceptarea exploat]rii; exploatarea de c]tre semeni nu i-ar aduce acestuia nici un folos. Nu este vorba nici despre sacrificiul de sine; ceea ce conteaz] este serviciul f]cut aproapelui și nu pierderea pe care o presupune. Într-adev]r, este nevoie de o afirmare a sinelui. Cine se ur]ște pe șine nu își poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt ar putea s] îmi redeschid] simțul recunoașterii unei tr]s]turi relevante. Dar, în mod normal, nu apelez deloc la principiile datoriilor prima facie. Astfel, ne punem întrebarea: „La ce folosesc principiile?” și, dac] ele nu sunt de nici un folos, de ce Ross le consider] a fi importante. Am c]zut de acord c] o cunoaștere a principiilor poate fi de folos câteodat]. Dar acest fapt nu îi mulțumește pe cei care cred c] puterea principiilor este fundamental] în sensul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiile datoriilor prima facie. Astfel, ne punem întrebarea: „La ce folosesc principiile?” și, dac] ele nu sunt de nici un folos, de ce Ross le consider] a fi importante. Am c]zut de acord c] o cunoaștere a principiilor poate fi de folos câteodat]. Dar acest fapt nu îi mulțumește pe cei care cred c] puterea principiilor este fundamental] în sensul c] reprezint] un agent moral demn de respect. Exist] o opinie general] conform c]reia, pentru a fi un agent moral, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
situația respectiv], ci le v]d ca fiind relevante pentru sine, f]r] ajutorul listei de principii morale pe care ar trebui s] le cunoasc]. Aceasta este o modalitate prin care o list] a principiilor morale ar putea fi de folos, anume prin asigurarea c] nu s-a pierdut relevanță nici unui aspect. Așadar, ajutorul se poate obține prin trecerea în revist] a fiec]rui aspect. Ins], bineînțeles, în teoria lui Ross nu apare nici o sugestie referitoare la existența unei liste complete
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
schematic, dar întrebarea este: De ce ar trebui s] îi rezist]m? Iar dac] nu ii rezist]m și alții îl prefer], atunci am abandonat efectiv afirmația conform c]reia exist] principii morale. Ross admite deja c] acestea nu sunt de folos. Sugestia mea este c] Ross s-ar fi descurcat mai bine dac] aceste principii nu ar fi existat. Replică lui Ross la cele discutate ar fi fost aceea c] f]r] principii de orice fel, nu se poate atinge o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tor acest neajuns va fi remediat întrucâtva. (Subcapitolul se va dovedi a fi prea filosofic pentru gusturile multora, dar poate fi citit cu ușurinț]). îi. Din nou, dar mai formal Pentru a prezenta o abordare mai formal], va fi de folos s] definim dou] noțiuni: cea de opțiune și cea de probabilitate asociat] cu o opțiune. O opțiune poate reprezenta una direct comportamental], realizat] prin expresii că: „Efectuez acțiunea A”, dar, la fel de bine, poate fi și o opțiune indirect comportamental], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
eutanasie. În cazuri de eutanasie, moartea - și nu continuarea vieții - este în interesul persoanei respective. Acest lucru înseamn] c] un agent care omoar] sau unul care las] pe cineva s] moar], nu d]uneaz] vieții acelei persoane, ci îi aduce foloase. Aceast] concluzie i-a determinat pe autorii din domeniu s] sugereze urm]toarele: dac], într-adev]r, suntem mult mai responsabili pentru acțiunile noastre decât pentru omisiunile noastre, atunci A, care îl omoar] pe C în contextul eutanasiei, va fi mult
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât pentru omisiunile noastre, atunci A, care îl omoar] pe C în contextul eutanasiei, va fi mult mai moral decât B care îl las] pe C s] moar] - deoarece A îl ajut] pe C, în timp ce B doar permite că anumite foloase s] îi parvin] lui C. v. Metode de tratament obișnuite și neobișnuite Tehnologiile medicale avansate permit medicilor s] mențin] în viat] mulți pacienți care, în urm] cu un deceniu sau dou], ar fi murit pentru c] nu existau metode de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
bun]ț]ții unui agent este lipsa dorinței sale de a omor] o alt] persoan]. Cu toate acestea, nu este clar dac] aceast] diferenț] poate fi aplicat] și în cazurile de eutanasie. În toate aceste situații, A încearc] s] aduc] foloase lui B, deci, acționând că un agent bun. Doar dac] presupunem c] exist] o regul] care spune c] „un agent bun nu trebuie niciodat] s] intenționeze moartea unui inocent” are sens s] se fac] distincția între bun]tatea și r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
celor mai puternice, ar fi în mod evident constrânse. O persoan] senzitiv] din punct de vedere moral va respecta dreptul la viat] tuturor formelor de existent] și va avea grij] s] evite producerea unor dureri sau a morții lipsite de folos asupra ființelor senzitive. Va respecta, de asemenea, drepturile morale primare ale unei alte persoane ca fiind egale cu ale ei, nu doar pentru c] sunt în viat] și pentru c] sunt ființe senzitive, dar și pentru c] se pot aștepta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale statului. Normele maternit]ții au fost, de asemenea, utilizate în moduri care au înt]riț presupunerile clasiste și rasiste despre „patologia” clasei muncitoare și a familiilor de negri. De asemenea, au fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negri. De asemenea, au fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste motive, dac] exist] vreun folos în ideea „eticii feministe”, acesta nu poate constă în recurgerea la un ț]ram probabil autonom al valorilor feminine care poate oferi o rectificare simpl] sau o alternativ] la valorile sferelor de activitate dominate de b]rbați. Totuși, este adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]