22,633 matches
-
privind interzicerea discriminării, ale art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii și ale art. 56 alin. (2) referitoare la așezarea justă a sarcinilor fiscale din Legea fundamentală nu pot fi reținute. În jurisprudența sa în materie, de pildă Decizia nr. 934 din 14 decembrie 2006 și nr. 118 din 16 februarie 2012, Curtea Constituțională a stabilit că atât principiul obligativității, cât și cel al solidarității reprezintă o expresie a prevederilor constituționale care reglementează ocrotirea sănătății, precum și a celor
DECIZIE nr. 307 din 13 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 208 alin. (3), art. 211 alin. (1), art. 215 alin. (3) şi ale art. 257 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253794_a_255123]
-
a moralei sau pentru protecția drepturilor și libertăților altora, sens în care reglementează, de altfel, și art. 11 alin. (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată, și Curtea Constituțională a reținut, prin jurisprudența sa, de pildă Decizia nr. 1.330 din 4 decembrie 2008 , c�� prin posibilitatea unor autorități militarizate de a constata contravențiile săvârșite de civili nu este afectat în niciun fel art. 1 alin. (3) din Constituție. Pe de altă parte, Avocatul Poporului menționează
DECIZIE nr. 267 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 19 alin. (1) lit. b), q) şi s) şi ale art. 27 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) lit. c) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, precum şi ale art. 6 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252706_a_254035]
-
asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă". Și asupra constituționalității dispozițiilor art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997 , care stabilesc obligativitatea plății taxei judiciare de timbru, precum și cuantumul acesteia, Curtea s-a mai pronunțat, de pildă prin Decizia nr. 164 din 22 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 30 iunie 2005. Respingând excepția, Curtea a reamintit, cu acel prilej, că atât în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cât
DECIZIE nr. 162 din 20 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. m) şi ale art. 15 lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi ale art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261669_a_262998]
-
urgență a Guvernului nr. 51/2008 dispune că "orice persoană fizică" poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condițiile legale, se deduce, fără niciun fel de echivoc, că în nicio situație o persoană juridică nu poate fi beneficiara ajutorului. De pildă, nu poate beneficia de ajutor o persoană juridică ce desfășoară activități comerciale sau o persoană juridică - instituție publică. Prin această decizie, Curtea a statuat, totodată, că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate, potrivit cărora numai persoanele fizice pot solicita
DECIZIE nr. 58 din 11 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 şi art. 21^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261042_a_262371]
-
o instituție distinctă, cu condiții și reguli de funcționare proprii, un sistem unitar și coerent care nu poate fi disociat. În plus, având în vedere că dispozițiile referitoare la prescripție nu pot fi combinate preluând reglementări din legi diferite, de pildă, termenul dintr-o lege și cauzele de întrerupere din altă lege, a susținut că legătura prescripției cu durata pedepsei prevăzută de lege nu îi neagă autonomia primei, ci îi configurează anvergura, termenul rămânând un element specific prescripției. Ministerul Public a
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
nr. 187/2012. Luând în considerare dispozițiile art. 173 din noul Cod penal, judecătorul este obligat să aplice norme penale din cuprinsul mai multor legi penale succesive, dacă este vorba despre dispoziții care reglementează instituții penale independente funcțional (autonome). De pildă, normele care reglementează concursul de infracțiuni se bucură de autonomie comparativ cu cele privind limitele sancțiunilor. În practica judiciară, regulile concursului de infracțiuni au fost aplicate autonom față de cele referitoare la incriminarea faptei, ajungându-se la situația de a se
DECIZIE nr. 2 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicarea legii penale mai favorabile pe instituţii autonome, respectiv dacă instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie autonomă sau nu faţă de instituţia pedepsei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261297_a_262626]
-
că și acestea sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 21, întrucât părțile sunt lipsite de calea de atac împotriva încheierii pronunțate în această procedură și, de asemenea, nu sunt reglementate situațiile în care se poate dispune repunerea în termen, de pildă când inculpatul se află internat în spital ori se află în arest preventiv sau în executarea unei pedepse, în țară ori în străinătate. 9. Referitor la dispozițiile art. 347 alin. (1) din același cod, apreciază că dreptul la un proces
DECIZIE nr. 631 din 8 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (3), art. 345 alin. (3), art. 346 alin. (2) şi art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266128_a_267457]
-
de 16 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 121/62/2014, pentru a se pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei probleme de drept "dacă în situația unei infracțiuni de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de «consecințe deosebit de grave» și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
legii cu privire la problema de drept vizată, fiind depuse concluzii scrise prin care s-a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în cazul infracțiunii de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat) comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
Apel Brașov - Secția penală a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a pronunța o hotărâre prealabilă în vederea dezlegării de principiu a următoarei probleme de drept "dacă în situația unei infracțiuni de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de «consecințe deosebit de grave» și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
membru al completului, operează dezincriminarea parțială în ceea ce privește condițiile cerute de lege pentru tipicitatea infracțiunii. Chiar dacă doctrina nu a dezbătut pe larg chestiunea dezincriminării parțiale, aceasta nu poate fi negată. Codul penal în vigoare a operat și alte dezincriminări parțiale - de pildă, vătămarea corporală din culpă a cunoscut aceeași modificare a condițiilor cerute pentru tipicitatea infracțiunii, în sensul modificării numărului de zile de îngrijiri medicale corespunzător noii reglementări sau în cazul infracțiunii de luare de mită ipoteza în care fapta comisă prin
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
de drept vizată. De asemenea, au fost depuse concluzii scrise prin care s-a solicitat pronunțarea unei decizii prin care chestiunea de drept supusă dezlegării să primească următoarea rezolvare: în cazul infracțiunii de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat) comise sub imperiul legii anterioare, dar judecată ulterior, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei nu are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
referitoare la dezincriminare doar atunci când, sub legea veche, fapta se putea comite atât cu intenție, cât și din culpă, dar comiterea din culpă (reținută în cazul inculpatului) nu mai este avută în vedere de legea nouă. Așa se întâmplă, de pildă, în cazul infracțiunii de nedenunțare (art. 266 din Codul penal) ca efect al modificării regulii privind sancționarea omisiunii [art. 16 alin. (6) din Codul penal]. Tot astfel, tulburarea de posesie comisă fără a utiliza constrângerea sau desființarea ori mutarea semnelor
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
16 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 121/62/2014, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept "dacă în situația unei infracțiuni de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
16 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 121/62/2014, prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept "dacă în situația unei infracțiuni de înșelăciune (dar și a altor infracțiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conținutului noțiunii de "consecințe deosebit de grave" și existența unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parțială (a formei agravate), prin modificarea cerințelor de tipicitate ca
DECIZIE nr. 30 din 19 noiembrie 2015 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei probleme de drept: dacă în situaţia unei infracţiuni de înşelăciune (dar şi a altor infracţiuni, de pildă, furtul calificat), comise sub imperiul legii anterioare, prin modificarea conţinutului noţiunii de "consecinţe deosebit de grave" şi existenţa unui prejudiciu sub pragul de 2.000.000 lei are loc o dezincriminare parţială (a formei agravate), prin modificarea cerinţelor de tipicitate ca trăsătură esenţială a infracţiunii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268103_a_269432]
-
nr. 584 din 17 august 2010, și Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011) [paragraful 44]". 15. La fel de adevărat este însă că, în jurisprudența sa, de pildă în Decizia nr. 275 din 8 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 17 iulie 2014, Curtea a reținut că "Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
a reținut că "Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În același sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de pildă prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34, arătând că «oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară»". 16
DECIZIE nr. 591 din 13 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 258 alin. (5) şi (5^1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279046_a_280375]
-
prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu". Nu există un text constituțional care să prevadă cerința formulării unui aviz al Consiliului Superior al Magistraturii în procedura legislativă, așa cum prevede, de pildă art. 79 din Constituție, în cazul Consiliului Legislativ. 60. Președintele Senatului apreciază ca fiind inconsistentă și motivarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională, întemeiată pe faptul că "intenția Guvernului de a promova prin ordonanță de urgență modificări ale Codului
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
excluderi pertinente, statele membre pot aplica sancțiunile naționale adecvate împotriva producătorilor sau altor unități din lanțul comercial, cum sunt abatoarele sau asociațiile implicate în procedura de acordare a ajutoarelor, pentru a garanta respectarea unor cerințe de control cum sunt, de pildă, ținerea unui registru genealogic corect al exploatației sau obligația de a transmite notificări. (2) Statele membre își acordă asistență reciprocă pentru a asigura eficacitatea controalelor și pentru a permite verificarea autenticității documentelor prezentate și/sau exactitatea datelor transmise reciproc. Articolul
32004R0796-ro () [Corola-website/Law/292962_a_294291]
-
de protecție: amestecarea, încărcarea sau manipularea produsului nediluat, aplicarea sau pulverizarea produsului diluat, manipularea materialelor tratate recent, cum sunt plantele sau solul, sau pătrunderea în zone tratate recent. 3. Statele membre pot adăuga specificații referitoare la controalele tehnice, ca de pildă: - utilizarea unui sistem închis de transfer la transferarea pesticidului din recipientul produsului în rezervorul de pulverizare; - operatorul trebuie să lucreze într-o cabina închisă (cu sistem de aer condiționat/de filtrare a aerului) în timpul pulverizării; - controalele tehnice pot înlocui echipamentul
32004L0066-ro () [Corola-website/Law/292689_a_294018]
-
sau exportate fără certificate, corespunzând unei subpoziții de 8 cifre din Nomenclatura Combinată (NC) și, în cazul în care este vorba despre exporturi cu restituire, unei subpoziții de 12 cifre din nomenclatura restituirilor pentru produse agricole. 2 În ceea ce privește importul, de pildă, cantitățile menționate în prezentul document nu se referă la importurile efectuate în cadrul unei cote cantitative sau în cadrul unui regim preferențial pentru care se solicită întotdeauna un certificat pentru orice cantitate. Cantitățile indicate în prezentul document se referă la importurile în
32004R0322-ro () [Corola-website/Law/292807_a_294136]
-
unei hotărâri judecătorești, având în vedere atât caracterul sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii având ca obiect despăgubiri rezultate din aplicarea legilor privind restituirea proprietăților, cât și valoarea titlurilor executorii în această materie care este foarte mare. De pildă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluționând Cererea nr. 60.858/00 și pronunțând Decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani și 7 luni de executare
DECIZIE nr. 31 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277228_a_278557]
-
ce face obiectul deciziei de compensare se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestei legi și că valoarea obținută se exprimă în puncte, un punct având valoarea de un leu, Curtea a reținut, de pildă prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 , că scopul legiuitorului a constat în introducerea, prin noul act normativ, a unui sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al
DECIZIE nr. 599 din 20 septembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277317_a_278646]
-
nu s-au pronunțat printr-o interpretare adecvată, reflectată într-o practică judiciară consacrată. Dacă există o asemenea practică, caracterul de noutate se pierde. În jurisprudența penală s-a apreciat că lipsește caracterul de noutate al chestiunii de drept, de pildă atunci când situația a fost rezolvată în mod identic, atât în noile dispoziții procesual penale, cât și în reglementările procesuale anterioare ( Decizia nr. 3 din 10 februarie 2016 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
terț în cadrul misiunii sale, auditorul va utiliza, în procesul decizional, propriul raționament profesional. De aceea, concluziile oricărui expert utilizat în cadrul unui angajament trebuie analizate și cu scepticism profesional astfel încât să permită auditorului să clarifice suspiciunile avute pe tranzacțiile selectate (de pildă în cazul unei supraevaluări în vânzarea de active și stabilirea valorii de piață pe baza unui raport de evaluare independentă efectuată de evaluatorul selectat de societatea auditată). În cazul identificării unei tranzacții suspecte de către subcontractantul angajat de către auditor, se pune
GHID din 28 noiembrie 2016 de bune practici pentru raportarea de către auditorii financiari a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279093_a_280422]