216,029 matches
-
avioanele de vânătoare britanice Spitfires și Hurricanes. Un bombardier Ju 88 a fost doborât de Bolesław Własnowolski din escadrila 32. În momentul în care au ajuns în dreptul West Malling, bombardierele Ju 88 au atacat în picaj aeroportul, care era un obiectiv alternativ. Între timp, bombardierele germane He 111 din KG 1 au avut cale liberă spre țintă. Luptele aeriene cu bombardierele din KG 76 atrăseseră patru-cinci escadrile RAF. Pentru respingerea KG 1, britanicii au trimis Escadrile Nr. 615 cu 15 avioane
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
asigura în mod corespunzător protecția bombardierelor. Bombardierele avariate, rătăcite și rămase în urma formațiunilor principale puteau deveni o țintă ușoară, dacă erau găsite de piloții RAF. În jurul orei 13:30, cele patru formațiuni de bombardiere participante la raid se îndepărtau de obiective în direcții diferite. "9 Staffel" se îndrepta spre sud, spre Beachy Head. KG 1 își finaliza atacul în timp de avioanele Spitfire din escadrila 610 erau ținute la respect de Bf 109 din JG 54. Bombardierele Ju 88 din KG
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
zona de sud a Angliei. Bombardierele în picaj au avut ca obiective aeroporturile RAF Ford, RAF Thorney Island și Gosport, toate aparținând Royal Navy sau apărării de coastă. Stația radar de la Poling, West Sussex, de lângă Littlehampton a fost un alt obiectiv al atacului bombardierelor în picaj. După un raid de recunoaștere al unui avion Junkers Ju 86, analiștii germani au identificat aeroporturileca ca fiind ale aviației de vânătoare. Zborul efectuat la mare altitudine și rezoluția scăzută a fotografiilor a dus la
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de avioane torpiloare, iar Thorney Island găzduia escadrilele RAF 59 și 235 echipate cu bombardiere ușoarea Bristol Blenheim ale apărării de coastă. Ford era o bază a aviației navale care găzduia escadrila 829 dotată cu biplane torpiloare Fairey Albacore. Aceste obiective au fost repartizate atacului Grupului de bombardiere în picaj 77 (StG 77 - "Sturzkampfgeschwader 77"), care urma să fie efectuat de 109 bombardiere Junkers Ju 87 "Stuka". Acest atac avea să fie efectuat cu cel mai mare număr de Ju 87
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de JG 53, acționând ca escortă apropiată și 55 de JG 2 care urmau să atace în avans în mod independent zona Portsmouth). Avioanele Junkers Ju 87 Stuka își aveau bazele în jurul orașului Caen, la o distanță prea mare de obiective. De aceea, în dimineața atacului, "Stukas" au fost mutate pe aeroporturile din jurul oarșului Cherbourg, pe malul Canalului Mânecii. Aici, bombardierele au fost alimentate, încărcate cu bombe iar echipajele au primit ultimele instrucțiuni. La 13:29 au decolat primele Ju 87. Până la
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Ju 87. Până la 13:45, toate formațiunile erau în zbor spre țintele aflate la aproximativ 135 km. Maiorul Helmut Bode conducea atacul III./ StG 77 asupra stației radar de la Poling. El nu avea practic nici o informație cu privire la aspectele tehnice ale obiectivului atacului. El era urmat de căpitanul Alfons Orthofer care comanda II./StG 77 pentru atacul împotriva aeroportului Ford. În urma lor se afla căpitanul Herbert Meisel și III "Gruppe" care se îndrepta spre Thorney Island. Căpitanul Walter Seigel în fruntea I.
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
și trei Blenheim. De fapt, au fost distruse doar două Spitfire și un Hurricane ale escadrilei 266, iar șase Hurricane au fost avariate, dar erau reparabile. După ce avioanele Ju 87 au ajuns deasupra plajelor engleze, grupurile s-au seprat funcție de obiectivele desemnate. În acel moment, la aproximativ 15 mile depărtare de Insula Wight, avioanele de vânătoare Bf 109 au ajuns din urmă bombardierele și au început să patruleze pentru asigurarea protecției grupurilor de Ju 87. Bode conducea III./StG 77 care
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Escadrila No. 234 intraseră în luptă cu escorta germană formată din 25 de Bf 109 de sub comanda căpitanului Karl-Wolfgang Redlich. Britanicii au reușit să doboare trei Bf 109. În timp ce trei dintre cele patru grupuri de Ju 87 și-au atins obiectivele fără să fie interceptate, cele 28 de "Stuka" ale I./StG 77 au fost atacate de escadrile RAF 43 și 601 cu un total de 18 avioane Hurricane. Avioanele germane de escortă Bf 109 din cadrul II./JG 27 zburau la
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
11 Spitfire și 33 Hurricane au luat poziție pe linia Margate-Canterbury, unde urmau să ia primele contact cu formațiunile inamice. Restul escadrilelor trebuiau să urce la mare altitudine și să patruleze deasupra și în jurul aeroporturilor, până când puteau fi clar identificate obiectivele inamicului. KG 53 s-a apropiat de North Weald din răsărit, printre Maldon și Rochford. Cele 12 avioane Hurricane ale escadrilei 56 au atacat bombardierele, în vreme ce cele 12 Spitfire din escadrila 54 au angajat lupta cu escortele Bf 109 și
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
avion Bf 110 a fost doborât. Direcția atacului german nu era în acel moment prea clar pentru controlorii britanici de la sol. Cinci escadrile (No. 46, 85, 151, 257 și 310 cu 61 Hurricane) au fost repartizate să intercepteze bombardierele deasupra obiectivelor atacului sau, dacă se putea, mai înainte ca ele să ajungă la țintă. Până la ora 17:00, cerul de deasupra aeroportului North Weald la altitudinea de 5.000 ft (1.500 m) a fost treptat acoperit în proporție de 50
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
bombardierelor și avioanelor de vânătoare (care zburau cu viteze diferite). Bombardierelor cu rază lungă de acțiune le erau alocate direct anumite aeroporturi ale aviației de vânătoare, de pe care urmau să decoleze avioanele de escortă care trebuiau să le însoțească până la obiective. Göring a hotărât ca cele mai multe avioane de vânătoare să fie destinate operațiunilor de „măturare”, în vreme ce un număr mai mic de avioane de escortă trebuiau să păstreze un contact strâns cu bombardierele. Aceasta trebuia să fie din acel moment noua modalitate
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
cu bombardierele. Aceasta trebuia să fie din acel moment noua modalitate de cooperare tactică dintre forțele de vânătoare și cele de bombardiere. Selecția țintelor de către germani pentru atacurile aeriene a fost corectă din punct de vedere militar. Au existat patru obiective principale ale Luftwaffe pentru distrugerea Fighter Command: bombardarea aeroporturilor, distrugerea lanțului de comandă, distrugerea stațiilor radar și de a sistemului de control și atacarea fabricilor care produceau avioane de vânătoare. "Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
de vedere militar. Au existat patru obiective principale ale Luftwaffe pentru distrugerea Fighter Command: bombardarea aeroporturilor, distrugerea lanțului de comandă, distrugerea stațiilor radar și de a sistemului de control și atacarea fabricilor care produceau avioane de vânătoare. "Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile împotriva aeroporturilor Kenley, Biggin Hill, North Weald și Hornchurch puteau să distrugă principalele stații de sector ale Grupului 11 și să îi submineze capacitatea de apărare. De asemenea, un alt obiectiv era atragerea avioanelor
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Luftflotte 2" avea obiective bine determinate în această zi. Operațiunile împotriva aeroporturilor Kenley, Biggin Hill, North Weald și Hornchurch puteau să distrugă principalele stații de sector ale Grupului 11 și să îi submineze capacitatea de apărare. De asemenea, un alt obiectiv era atragerea avioanelor de vânătoare britanice în bătălii aeriene decisive. Atacul asupra aerodromului Kenley a eșuat, iar "9 Staffel" KG 76 a suferit pierderi grele. Condițiile meteo nefavorabile au împiedicat atacurile asupra aeroporturilor Hornchurch și North Weald. Pe de altă
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
dar în ciuda distrugerilor ample provocate stației de la Poling, stațiile din apropiere au reușit să acopere în bună măsura zona de supraveghere. Aeroporturile Ford, Gosport și Thorney Island pe care "Luftflotte 3" le-a atacat nu au avut nicio legătură cu obiectivul atacului, ele aparținând Pazei de Coastă și Marinei. Hugo Sperrle și statul lui major nu au avut până la terminarea atacului nu au aflat nici după terminarea raidurilor că informațiile de care dispuseseră și care fuseseră folosite la planificarea atacului erau
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
nu ar fi putut rezista unei asemenea rate a pierderilor în cazul unei lupte de uzură, desfășurată pentru o lungă perioadă de timp și cu aceeași intensitate. Istoricul Alfred Price afirmă: Laurii victoriei pentru acțiunile zilei au mers la apărători. Obiectivul Luftwaffe a fost să elimine Fighter Command fără să sufere pierderi excesive în aceast proces, dar a eșuat în această încercare. Atacatorii au pierdut cinci echipaje ucise, rănite sau luate prizoniere pentru fiecare pilot britanic pierdut. În ceea ce privește avioanele, acțiunea a
The Hardest Day () [Corola-website/Science/333715_a_335044]
-
Lorena în nordul Franței și s-a încheiat pe 25 ianuarie. Într-o întâlnire cu cei mai importanți comandanți militari ținută la Adlerhorst, Adolf Hitler a declarat pe 28 decembrie 1944 (cu doar trei zile mai înainte de declanșarea operațiunii "Nordwind"): Obiectivul ofensivei era să străpungă liniile Armatei a 7-a SUA și a Armatei I franceze în Munții Vosgi superiori și în Câmpia Alsaciei și să le distrugă. Succesul operațiunii ar fi permis declanșarea Operațiunii „Dentist” ("Unternehmen Zahnarzt"), o uriașă lovitură
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
aproape 1.000 de misiuni de sprijin. Aceste atacuri aeriene care trebuiau să distrugă bazele aeriene ale aliaților din nord-vestul Europei au fost cunoscute ca „Operațiunea Baza” ("Unternehmen Bodenplatte"). "Bodenplatte" a fost un eșec, germanii nereușind să atingă niciunul dinre obiectivele propuse. Atacul inițial a fost declanșat de trei corpuri ale Armatei I germane din Grupul de Armată G. Corpul XXXIX "Panzer" s-a implicat puternic în lupte până pe 9 ianuarie . Până pe 15 ianuarie, cel puțin 17 divizii germane, inclusiv unitățile
Operațiunea Nordwind () [Corola-website/Science/333812_a_335141]
-
1992 ; printre care laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), poroinic ("Orchis mascula ssp. signifera"), untul vacii ("Orchis morio"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), ferigă plutitoare ("Salvinia natans"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides") și cornaci ("Trapa natans"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
de lei pentru efectuarea lucrărilor de amenajare a drumului de acces pentru automobile (cu parcare și iluminare), renovarea clădirii administrative, a Conacului Pommer și a casei-muzeu, edificiu ce va găzdui expoziții despre viața boierului Pommer, istoria parcului și a satului. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea infrastructurii zonei turistice Țaul, care se află în centrul Regiunii de Dezvoltare Nord și poate uni două trasee, conectând astfel regiunea la circuitul turistic național și internațional. Parcul inițial avea 46 ha și a fost
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
nu au reușit să rupă liniile rusești. Cu munițiile pe terminate, rușii s-au retras pentru a forma o linie nouă și mai puternică mai aproape de Varșovia. Rezultatul bătăliei nu a fost concludent, ambele părți atingându-și cele mai importante obiective. Rușii îi respinseseră pe germani și salvaseră Varșovia, care fusese obiectivul ofensivei germane inițiale. Germanii, pe de altă parte, îi determinaseră pe ruși să abandoneze ideea unei ofensive în Silezia. Nemulțumirea față de prestațiile lui Rennenkampf a culminat și s-a
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
rușii s-au retras pentru a forma o linie nouă și mai puternică mai aproape de Varșovia. Rezultatul bătăliei nu a fost concludent, ambele părți atingându-și cele mai importante obiective. Rușii îi respinseseră pe germani și salvaseră Varșovia, care fusese obiectivul ofensivei germane inițiale. Germanii, pe de altă parte, îi determinaseră pe ruși să abandoneze ideea unei ofensive în Silezia. Nemulțumirea față de prestațiile lui Rennenkampf a culminat și s-a soldat cu demiterea lui și înlocuirea cu generalul Litvinov.
Bătălia de la Łódź (1914) () [Corola-website/Science/333826_a_335155]
-
Premiera în România a fost pe 23 februarie 2015 pe canalul Cartoon Network, iar înainte de astă Megamax a difuzat acest serial din 2013. Universul Ninjago se află în pericol. O armată de scheleți a invadat lumea sub comanda lui Garmadon. Obiectivul lor: să pună mâna pe cele patru arme Spinjitzu, artefacte atât de puternice încât oamenilor le-ar fi greu să le mânuiască.Acum, fratele lui Garmadon, neînfricatul Sensei Wu, trebuie sa recruteze patru tineri pe care să îi inițieze în
Lego Ninjago: Maeștrii Spinjitzului () [Corola-website/Science/333828_a_335157]
-
Dianthus superbus"), pufuliță ("Epilobium angustifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), sudoarea-calului ("Ononis repens"), sipică ("Scabiosa lucida"), cruciuliță ("Senecio cacaliaster"), ruțișor (din specia "Thalictrum alpinum"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens") sau iarbă grasă ("Sedum telephium"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Soveja (sit SCI) () [Corola-website/Science/333835_a_335164]
-
înaintării germane și a dus la sfârșitul bătăliei. a fost ultima operațiune a ofensivei germane din nord. Rușii pierduseră mulți soldați și mult teren, dar împiedicaseră înaintarea germanilor adânc în Rusia. Germania, la rândul ei, nu s-a apropiat de obiectivul de a scoate Rusia din război. Mai la sud, ofensiva lui eșuase cu pierderi grele, și cetatea Przemyśl a fost obligată să capituleze în fața rușilor. Per total, ofensiva germano-austro-ungară din 1915 nu a reușit să-și îndeplinească obiectivele majore. Germania
A doua bătălie de pe Lacurile Mazurice () [Corola-website/Science/333852_a_335181]