215,260 matches
-
din Regatul Unit, între 1909-1939. În 1919, Stein a devenit membru străin al Academiei de Arte și Științe a Regatului Țărilor de Jos. În 1921, a fost ales membru al Academiei Britanice (FBA). O listă mai detaliată a lui Stein publicații sunt disponibile în "Manualul Stein Colecții în marea BRITANIE", pp. 49-61.
Marc Aurel Stein () [Corola-website/Science/336870_a_338199]
-
ecoducte (22 de pasaje subterane și două supraterane) pentru a asigura conectivitatea habitatelor și a proteja șoferii . În 1996, Parks Canada a dezvoltat un contract cu cercetătorii universitari pentru a evalua eficacitatea ecoductelor. Ultimul deceniu a produs o serie de publicații care analizau impactul ecoductelor asupra diferitelor specii și în general asupra mortalității faunei sălbatice (a se vedea , , și ). Folosind o varietate de tehnici pentru a monitoriza trecerile în ultimii 25 de ani, oamenii de știință raporteaza ca 10 specii de
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
se consulta cu regele, dacă aveau diverse probleme. În ceea ce privește relațiile externe, a atacat la granița de nord manciurienii, iar pe coasta de sud, pirații japonezi. Taejong este de asemenea cunoscut pentru invazia Oei în insula Tsushima în 1419. A promovat publicațiile, comerțul și educația. A fondat și încurajat Uigeumbu, gardă regală și poliția secretă în același timp. În 1404 muta capitala înapoi la Hanyang (Seul), si apoi abdica în 1418, lasandu-l la tron pe fiul său, care avea să devină
Taejong de Joseon () [Corola-website/Science/336899_a_338228]
-
cu asociațiile cehilor din Imperiul Rus, astfel că a fost eliberat din lagăr și a revenit la Kiev pentru a participa la efortul acestora. Aici a ajuns într-o poziție relativ importantă de redactor al unor reviste și al altor publicații și s-a implicat în activitatea politică. Deși a depus o cerere să fie primit în rândul trupelor cehoslovace, aprobarea acesteia a întârziat. De abia în iulie 1917 i-a fost recunoscut gradul de stabs-căpitan Născut pentru a fi soldat
Eduard Kadlec () [Corola-website/Science/336888_a_338217]
-
studenților săi drept „cea mai bună istorie a literaturii ruse în orice limbă, inclusiv în limba rusă”. Această lucrare a fost urmată de "Literatura rusă contemporană, 1881-1925". Mirski a fost un membru fondator al Mișcării Eurasia și redactor-șef al publicației periodice "Eurasia", opiniile sale ideologice evoluând treptat spre marxism. Lui i se atribuie, de asemenea, termenul de național-bolșevism. În 1931, el a aderat la Partidul Comunist din Marea Britanie și l-a întrebat pe Maxim Gorki dacă i-ar putea obține
D. S. Mirsky () [Corola-website/Science/336932_a_338261]
-
seara zilei de 3 iulie 2015. a debutat ca autoare de critică literară în 1971 cu articolul „Note despre „Cartea nunții” de G. Călinescu”, publicat în revista "Ramuri". A colaborat cu cronici și studii literare la Radio România și la publicații de specialitate precum "Luceafărul", "Steaua", "România literară", "Ateneu", "Orizont", "Viața românească", "Contemporanul - Ideea europeană", "Litere", "ProSaeculum", "Axioma", "Oglinda literară", "Fereastra", "Cahiers roumains d’études littéraires" ș.a. În cursul activității sale a publicat mai multe volume de eseuri și critică literară
Mariana Ionescu () [Corola-website/Science/337071_a_338400]
-
Drujba narodov (în , titlu tradus ca "Prietenia popoarelor") este o revistă literară sovietică fondată în martie 1939, care continuă să existe în Rusia, după prăbușirea URSS, ca o publicație privată. Almanahul "Drujba narodov" a fost fondat în 1939 pentru popularizarea operei scriitorilor din republicile sovietice, publicate în traducere în limba rusă. A avut inițial o apariție neregulată (cu întrerupere în perioada iunie 1941 — octombrie 1943), apoi a apărut începând
Drujba narodov (revistă) () [Corola-website/Science/337075_a_338404]
-
care erau preocupați de reformă educațională, poziția femeilor în societate și participarea politică la conducerea Indiei. Aceste interese s-au desfășurat, de obicei, în paralel cu opoziția față de sistemul de administrare locală Panchayat și cu reforma religioasă. Cama a sprijinit publicația reformista "Rast Goftar" („Vestitorul adevărului”), fondată în 1851. Cama a fost un membru al Amelioration Society înființate în 1855 de către Merwanji Framji Panday, care i-a reunit pe conservatorii și reformatorii parși. În anii 1860 a început să se concentreze
Kharshedji Rustomji Cama () [Corola-website/Science/337069_a_338398]
-
Piesă, anterior inclusă pe EP-ul "Lăură Palmer," a văzut lumina zilei în aprilie 2012, dar nu s-a bucurat de succes comercial. A avut însă parte de aprecierea criticilor, fiind numită, pe 7 martie 2012, drept „Piesă zilei” de către publicația "Q Magazine." Lui "Overjoyed" i-a urmat single-ul care va da titlul discului de debut, si anume "Bad Blood." Clipul acestuia a apărut pe prorpriul canal al acestora de pe VEVO pe data de 29 iunie 2012. La aproape o
Bastille (trupă) () [Corola-website/Science/337077_a_338406]
-
Fotojurnalist, editor foto și co-fondator, în 2001, al Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), și-a început cariera de fotoreporter în 1991, în redacția Curierului Național. Începând cu 1993, a organizat și condus departamentele foto ale celor mai importante publicații românești, precum Jurnalul Național, Evenimentul zilei și Cotidianul. În perioada 2007-2011, Mihai Vasile a fost editor șef al departamentului foto din cadrul agenției de presă Mediafax. A colaborat cu cele mai importante agenții de presă internaționale, precum Reuters, Associated Press și
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
carierei sale, Mihai Vasile a intuit și cultivat talente, a instruit zeci de fotojurnaliști români, încurajându-i și îndrumându-i către abordarea jurnalistică a subiectelor. Mulți dintre fotoreporterii care au beneficiat de mentoratul său au devenit ulterior colaboratori ai unor publicații sau agenții internaționale prestigioase. A militat și a reușit să impună importanța fotografiei în presa scrisă din România. Din punctul lui de vedere, fotografia este un document, o informație care sprijină și întregește articolul pe care îl ilustrează. De-a
Mihai Vasile () [Corola-website/Science/337121_a_338450]
-
organizația de tineret Mocidade Portuguesa între anii 1949 și 1952, și vicepreședinte al Comisiei Districtuale Setúbal a partidului Uniunea Națională. De asemenea, a fost președintele comitetului director al Grémio Nacional da Imprensa Năo Diária. În afară de colaborarea dispersată la mai multe publicații periodice, Peres Claro a deținut și condus unele publicații:
Rogério Peres Claro () [Corola-website/Science/337123_a_338452]
-
1952, și vicepreședinte al Comisiei Districtuale Setúbal a partidului Uniunea Națională. De asemenea, a fost președintele comitetului director al Grémio Nacional da Imprensa Năo Diária. În afară de colaborarea dispersată la mai multe publicații periodice, Peres Claro a deținut și condus unele publicații:
Rogério Peres Claro () [Corola-website/Science/337123_a_338452]
-
specialitate din București, din Portugalia, din Franța, din Italia și din Spania: "Revista clasică" (București), "Revue des Études Latines" (Paris), "Humanitas" (Coimbra), "Revista da Faculdade de Letras" (Lisabona), "Euphrosyne" (Lisabona) și în vol. academice omagiale sau într-o serie de publicații de filologie romanică din diferite țări europene. Studiile publicate, volumele "Hespéria. Antologia de cultura greco-latina" (1964) și "Introduçăo à cultura clássica" (1970) și comunicările susținute la congresele internaționale îi creează o reputație de specialist. A lucrat la elaborarea unui "Dicionário
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
Evenimentul a fost o publicație de orientare liberală, ulterior conservatoare și conservator-democrată, editata la Iași de gruparea politică locală din jurul lui Alexandru Bădărău, incepand cu 3 februarie 1893 până în perioada interbelică. Și-a încetat apariția în 30 decembrie 1918. Primul număr al cotidianului "Evenimentul" apare
Evenimentul (1893) () [Corola-website/Science/337145_a_338474]
-
genurilor literare. A publicat foarte devreme cronici și recenzii, studii specializate și exhaustive, dar a amânat, până la limita ratării, debutul în volum. Student eminent, a practicat ulterior toate meseriile filologice: a fost profesor, bibliotecar, muzeograf, redactor la toate tipurile de publicații de la cotidian la reviste foarte specializate, de tip „Manuscriptum”. Avem acum, în 1992, plăcerea și motivația să-i predăm ștafeta direcției critice pentru o nouă „generație maioresciană”, pe care și noi am primit-o de la G.Călinescu. Profesorul o avea
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
precum Theodor W. Adorno, Walter Benjamin, Ernst Bloch, Hans Blumenberg, Norbert Elias, Paul Feyerabend, Jürgen Habermas, Hans Jonas, Niklas Luhmann, Tilmann Moser, Gershom Scholem, Siegfried Kracauer, Helmuth Plessner, Burghart Schmidt, Georg Simmel, Viktor von Weizsäcker și Ludwig Wittgenstein. Mai multe publicații editate de Suhrkamp în acest domeniu sunt considerate a se încadra în standardul academic de lectură.
Suhrkamp Verlag () [Corola-website/Science/337170_a_338499]
-
înalt, cum ar fi Dr. Ivo Josipoviam, Președintelui Croației, Doamna Teresa Stanek Rea, Directorului interimar USPTO, Domnului Benoit Battistelli, Președintelui EPO, Dr. Miklos Benzsel, Presedintele HIPO, Dr. Francis Gurry, Directorul General WIPO și ACM Prajin Juntong, Vice prim-ministrul Thailandei. Publicația IFIA cuprinde buletinul informativ electronic săptămânal, revista publicată anual, broșură, calendar și aplicația mobilă, care o face cunoscută în rândul a peste 200000 de oameni, în legătură cu ultimele noutăți în domeniul invenției și inovației. Principalele activități IFIA, cum ar fi expozițiile
Federația Internaționala a Asociațiilor Inventatorilor () [Corola-website/Science/337193_a_338522]
-
el era acum curtată de fiecare naturalist eminent. În urma morții lui Curtis în 1799, fiul său Thomas Curtis a preluat revista. Cu toate acestea, a fost nepotul său, Samuel Curtis, un biograf, care a stabilit într-adevăr revista. Mai târziu, publicația a fost preluată de către John Sims, care a redenumit-o în "Curtis’s Botanical Magazine" (1826). Toate ideile lui Curtis au servit beneficiului omenirii. El a fost primul botanist cu renume în această țară care a aplicat botanica pentru scopurile
William Curtis () [Corola-website/Science/337204_a_338533]
-
Ricardo). Un an mai tarziu, el a întâlnit-o pe María de los Angeles Martínez Albă, cunoscută sub numele de "Españolita" și a avut o aventură extraconjugala cu ea.Din această relație s-a nascut Rafael Leonidas (Ramfis). Potrivit unei publicații a lui Jesús de Galíndez, Ramfis nu a fost fiul lui Trujillo, ci a unui cubanez pe nume Rafael Dominici, cu care Maria Martinez s-a căsătorit în momentul în care acesta s-a născut. Publicația nu a negat niciodată
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Leonidas (Ramfis). Potrivit unei publicații a lui Jesús de Galíndez, Ramfis nu a fost fiul lui Trujillo, ci a unui cubanez pe nume Rafael Dominici, cu care Maria Martinez s-a căsătorit în momentul în care acesta s-a născut. Publicația nu a negat niciodată faptul și totul a rămas un mister. De-a lungul timpului Trujillo a dobândit numeroase bunuri. Locul lui preferat era "Casă din lemn de Mahon", în apropiere de San Cristobal, si o casă pe plaja din
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
Șerban Anghelescu, Silviu Angelescu, Nicolae Mecu, Crisula Ștefănescu. După absolvire, Marius Tupan a primit repartiție guvernamentală la revista „Cărți noi“, unde a activat vreme de doi ani, până în 1974, an în care revista în cauză a fost desființată, o dată cu alte publicații, printr-un decret prezidențial al lui Nicolae Ceaușescu. Unsprezece luni scriitorul a fost șomer, apoi a fost angajat la Biblioteca Națională (fosta B.C.S.) unde a lucrat până în toamna lui 1975, iar următorii cincisprezece ani a fost redactor la revista „Urzica
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
premiul Asociației Scriitorilor din București pentru Coroana Izabelei (1982) și al Uniunii Scriitorilor (1995 și 1998), cât și alte premii literare. Cu începere din 1993, Marius Tupan trece de pe postul de redactor-șef adjunct pe cel de redactor-șef al publicației săptămânale, „Luceafărul”, pe care-l editează împreună cu Laurențiu Ulici. În 2001 publică, la Editura Fundației Luceafărul, Istoria literaturii române de azi pe mâine (1944-1989) de Marian Popa. A scris sute de cronici literare și cronici sportive și a dat zeci
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
în țări precum Germania, Rusia, Iugoslavia, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia etc. Pe plan famlial, Marius Tupan fost căsătorit cu Maria Ana Tupan, soția sa fiindu-i în prealabil colegă de serviciu încă din perioada când cei doi lucrau în redacția publicației „Cărți noi”. Căsătoria lor a avut loc în luna ianuarie a anului 1976. În anul 1981 cei doi scriitori devin părinți, prin nașterea Soranei, fiica lor devenind la maturitate studentă la Conservator. Deși în aceste proze întâlnim unele ecouri amintind
Marius Tupan () [Corola-website/Science/337222_a_338551]
-
interactivă de graffiti & street art ce vizează: facilitarea unui spațiu de dialog deschis între street art și comunitate; crearea de oportunități pentru street artiști și creșterea vizibilității acestora; organizarea de workshopuri, festivaluri cu și despre street art, producția de cărți, publicații periodice, documentare audio-video și cercetări despre mișcarea de street art & graffiti. Prima bibliotecă de graffiti și street art din Europa apare în București în toamna 2015 sub denumirea bibliotecă Urban Collectors - bibliotecă cu acces gratuit, destinată publicului larg: peste 100
Graffiti în România () [Corola-website/Science/337224_a_338553]