24,388 matches
-
toți membrii consiliului au fost de acord ca cele zece puncte să rămână nemodificate. La puțin timp însă după această hotărâre, Sangha a început să se dividă în grupuri separate. Nu se știe cu exactitate când a survenit schisma; unele izvoare cum ar fi Dipavamsa din tradiția pali o plasează imediat după cel de-al doilea consiliu. Tradiția budistă Sarvastivada identifică schisma în vremurile regelui Așoka (268-234 î.Hr.), în timp ce Mahasanghika susține că aceasta a fost provocată mult mai târziu, în jurul anului
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
ca Nicolae Iorga, Theodor Capidan, P. P. Panaitescu sau Constantin Papanace, care neagă realitatea Liniei Jireček și privesc drept zonă de formare a Poporului român întreaga Peninsulă Balcanică și spațiul nord-dunărean până la poalele nordice ale Carpaților și țărmurile Nistrului. Raritatea izvoarelor istorice cu privire la teritoriul respectiv in mileniul I, contextul tulbure al perioadei migrațiilor și contextul politic al secolelor XIX și XX când s-au înmulțit studiile despre acest subiect, au condus la teorii opuse privind formarea poporului român. Dezbaterea privește cu
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune (în baza unor indicatori lingvistici, între care rotacismul unora dintre cuvintele romanice) s-a încheiat în linii mari în secolele al VIII-lea și al IX-lea. Nicolae Iorga, în baza izvoarelor istorice studiate o viață, concluzionează în "„”", publicată parțial postum, că poporul român s-a format "„între Carpații Beschizi și Peloponez - și de la Marea Adriatică la Marea Neagră”. Această constatare este făcută și de Petre P. Panaitescu, Silviu Dragomir și alții, cu formula
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
Cucerirea ungară a Transilvaniei a început spre mijlocul secolului X, fiind încheiată în secolul XII. Un aport important în procesul ocupării Transilvaniei l-au avut secuii. În secolul XII, Transilvania se incearca organizarea unui Principat (in 1111 este atestat in izvoare Mercurius Princeps Ultra Silvanus supus Regatului Ungar, dar organizarea definitiva este cea de Voievodat ( in 1176 este atestat primul voievod al Transilvaniei, Leustachius Voievod. Începând cu secolul XII și în secolul XIII regii Ungariei au colonizat în Transilvania germani, evocați
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
Princeps Ultra Silvanus supus Regatului Ungar, dar organizarea definitiva este cea de Voievodat ( in 1176 este atestat primul voievod al Transilvaniei, Leustachius Voievod. Începând cu secolul XII și în secolul XIII regii Ungariei au colonizat în Transilvania germani, evocați în izvoare sub numele hospites și cunoscuți sub denumirea generică de "sași". În anul 1600, Mihai Viteazul a reușit să stăpînească pentru scurt timp, la 1599-1600, cele trei principate. La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania au devenit parte a Imperiului Austriac
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
bogați, lăsând posterității chipurile celor mai remarcabile personalități ale vieții culturale și sociale a Europei frământată de Reformă. Grație prieteniei cu Erasmus din Rotterdam și cu Thomas Morus, este introdus în mediul umaniștilor, ale căror idealuri sunt pentru el un izvor de inspirație în crearea scenelor religioase. Pictura lui Holbein denotă totodată, poate mai presus de orice, un meșteșug extraordinar. Nu se cunosc multe amănunte din viața lui, nu s-au păstrat notițe sau alte materiale scrise de mâna lui și
Hans Holbein cel Tânăr () [Corola-website/Science/301010_a_302339]
-
Sărata-Monteoru (pe scurt și Monteoru; în trecut, Fundul Sărății) este un sat în comuna Merei din județul Buzău, Muntenia, România. Este o stațiune balneară de interes local sezonieră, și a fost mai întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. Se află în zona central-vestică a județului, Muntenia, România, la aproximativ 14 km distanță de orașul Buzău. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile din jur au fost cumpărate de grecul Grigore Monteoru, care și-a luat
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea. Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
zona axială a respectivului într-o "butonieră", unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare - majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata. În Sărata-Monteoru, în mai multe puncte s-au realizat descoperiri arheologice atribuite mai multor epoci. Cele mai vechi urme de locuire datează din eneolitic
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
turism. Astfel, el a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik, care în 1888 construise vila familiei Monteoru, să elaboreze un proiect pentru construirea unei stațiuni balneare. Lucrarea a fost finalizată până în vara lui 1895, între timp fiind descoperit și captat izvorul numărul 2, izvor ale cărui ape aveau să fie studiate din punct de vedere chimic. Inaugurarea a avut loc în ziua de 1 iulie 1895. Monteoru a construit acolo o capelă, un cazinou, un parc în stilul grădinilor englezești, hoteluri
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
a solicitat serviciile arhitectului german Eduard Honzik, care în 1888 construise vila familiei Monteoru, să elaboreze un proiect pentru construirea unei stațiuni balneare. Lucrarea a fost finalizată până în vara lui 1895, între timp fiind descoperit și captat izvorul numărul 2, izvor ale cărui ape aveau să fie studiate din punct de vedere chimic. Inaugurarea a avut loc în ziua de 1 iulie 1895. Monteoru a construit acolo o capelă, un cazinou, un parc în stilul grădinilor englezești, hoteluri și o vilă
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
locuitori și 110 case, iar comuna în total avea 1770 de locuitori. În anii de după Primul Război Mondial s-a înființat Institutul de Balneologie, care în cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din România, și-a îndreptat atenția spre izvorul nr. 2 din Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat că apele izvorului conțin clorură de sodiu și clorură de magneziu, fără a avea însă bicarbonat de sodiu și că au o compoziție asemănătoare celor din stațiunea franceză Châtel Guyon. Studiile
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
În anii de după Primul Război Mondial s-a înființat Institutul de Balneologie, care în cadrul unui studiu mai larg despre apele minerale din România, și-a îndreptat atenția spre izvorul nr. 2 din Monteoru. Dr. G. Niculescu a constatat că apele izvorului conțin clorură de sodiu și clorură de magneziu, fără a avea însă bicarbonat de sodiu și că au o compoziție asemănătoare celor din stațiunea franceză Châtel Guyon. Studiile sale au fost publicate în revista Institutului și au fost prezentate la
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
După revoluția din 1989 hotelurile au supraviețuit, "Ceres" fiind încă administrat de Ministerul Muncii și fiind folosit pentru cazarea pensionarilor cu bilete de tratament. La nivelul anului 2006, apăruseră un număr de 14 pensiuni turistice. Ștrandul cu apă clorosodică alimentat de la izvoarele din zonă este principala atracție turistică a zonei, complexul fiind administrat de firma Tomini din Constanța deținută de un om de afaceri grec, despre care au circulat zvonuri că ar fi avut legături cu familia lui Nicolae Văcăroiu. Urmașii lui
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
cazarea pensionarilor cu bilete de tratament, precum și hotelurile Monteoru și Montana, pensiunile și tabăra de copii școlari de la Vila Monteoru. Rețeaua agroturistică este reprezentată aici de cel mai mare număr de pensiuni din județ. Ștrandul cu apă clorosodică alimentat de izvoarele locale este principala atracție turistică a zonei. Turismul de weekend este principalul tip de turism practicat, numeroși turiști venind din Buzău pentru a folosi doar ștrandurile, fără a avea nevoie de unitățile de cazare. Distanța de 15 km față de principalul
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
unitățile de cazare. Distanța de 15 km față de principalul centru urban, Buzău, face din Sărata Monteoru o destinație de cicloturism pornind din oraș. Consiliul Județean Buzău remarca, în strategia sa de dezvoltare pe anii 2010-2015, slaba promovare a stațiunii, identificând izvoarele și turismul balnear de la Monteoru ca oportunități de dezvoltare a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
identificând izvoarele și turismul balnear de la Monteoru ca oportunități de dezvoltare a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
a turismului în județ. Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1 are cea mai mare mineralizare - de 270 g/l), cât și
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) - care produc o apă de tip zăcământ. Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1 are cea mai mare mineralizare - de 270 g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de 185 g/l și care depun aragonit), precum și
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1 are cea mai mare mineralizare - de 270 g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de 185 g/l și care depun aragonit), precum și „Izvorul de stomac” (mineralizare de 6,7 g/l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
1 are cea mai mare mineralizare - de 270 g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de 185 g/l și care depun aragonit), precum și „Izvorul de stomac” (mineralizare de 6,7 g/l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore. Datorită debitelor mici și mineralizării cu gard mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
în fața școlii), cât ei se aflau la petrecerile pe care le dadeau în "prăvăliile" din apropiere. strezeni (cehă) = păzit (română) Strejeni, cătun, al com. Tisăul, jud. Buzău, cu 480 locuitori si 98 case. In vatra satului, pe malul stîng al izvorului Pietrosul, se afla o plută (plop), al căreia trunchiu, la mijloc, are o grosime de 9,67 m. pag. 478 din "Marele Dicționar geografic al Romîniei, 1902". Existența schitului de pe pârâul Căprița vine în susținerea celor descrise anterior. Acest schit
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
fapt, legile belagines sunt legile "goților", nu ale "geților", termenul fiind întâlnit în Origo Gothica (555 e.n.), cu toate că autorul textului pretindea că e vorba de legi străvechi. Mai precis, e vorba de legile ostrogoților. Lucrarea lui Iordanes nu este considerată izvor istoric de încredere, scopul său fiind acela de a atribui un trecut prestigios noii clase conducătoare a goților.
Deceneu () [Corola-website/Science/301063_a_302392]
-
din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al VIII-lea-al IX-lea). Situl
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]