215,260 matches
-
sau anunțul premierului britanic David Cameron că va supune consultării populare apartenența țării sale la UE. De altfel, un episod făcut public de mass-media la doi ani după consumarea lui este relevant pentru dificultățile pe care le întâmpină „omogenizarea” europeană: publicația „Volkskrant” arată că, în cadrul unei întâlniri din 2012 a premierului olandez Mark Rutte cu președintele de atunci al Consiliului European, Herman van Rompuy, cel dintâi a amenințat cu părăsirea Zonei Euro dacă mai-marii europeni încearcă să obțină mai mult control
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
luptei de emancipare care i-a dat acestui secol identitatea. Imediat după 1989, o mișcare de sens invers, de deconstrucție a „mitului Bălcescu” a șocat pe unii, a încântat pe alții și a suscitat polemici care au depășit adesea granița publicațiilor de specialitate. Academia de la „Sfântul Sava” și-a regăsit numele istoric, Bălcescu a cedat locul lui de pe bancnote altor figuri ale Pantheonului național și împarte acum marele bulevard care traversează capitala pornind de la kilometrul 0 cu contemporanul și comilitonul lui
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
dobândit consacrarea științifică unele dintre cele mai de seamă personalități ale culturii românești, precum G. Călinescu, E. Panaitescu, D. Adameșteanu, A. Busuiceanu, M. Berza, V. Papahagi, S. Pascu, V. Vătășeanu, I. Barnea etc. Au fost scoase atunci la Roma și publicații științifice deosebite, precum: „Ephefemeris daco romanae” și „Diplomatarium” (seria fiind reluată în alte condiții după 1990). Îi mai amintim pe Alexandru Balaci și Zoe Dumitrescu-Bușulenga. După al doilea război mondial și-au găsit adapostul în Italia numeroși români, urmăriți de
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
etc. Aceste comunități au de regulă, în centrul lor, bisericile românești, ortodoxe sau unite. În statul italian, românii au reușit să-și creeze o serie de asociații culturale, centre de studii, fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba română, limba italiană sau limbi de circulație. E de menționat, din acest punct de vedere, „Istituto romeno di cultura e ricerca umanistica” de la Veneția, care editează două publicații științifice ce s-au impus deja: „Anuario...” și „Quaderni della
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
studii, fundații cu caracter românesc, dintre care nu puține editează publicații în limba română, limba italiană sau limbi de circulație. E de menționat, din acest punct de vedere, „Istituto romeno di cultura e ricerca umanistica” de la Veneția, care editează două publicații științifice ce s-au impus deja: „Anuario...” și „Quaderni della Casa Romena di Venezia”. Etnia românească în spațiul iberic a fost mult mai „palidă” în raport cu cea din spatiul italian. Țările latine situate oarecum la extremitățile Europei, respectiv Spania și Portugalia
Spaţiul iberico-italic () [Corola-website/Journalistic/296478_a_297807]
-
Și în acest an, revista „Balcanii și Europa” a continuat demersul său editorial deosebit de apreciat: publicarea Suplimentelor dedicate comunităților românești din diaspora, inițiate și susținute de domnul Nicolae Dumitru, președintele „NIRO Investment Group”. Publicația „Români peste hotare” și-a propus de la primele sale numere să susțină eforturile depuse de compatrioții noștri în vederea integrării în Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Belgia, Italia să evidențieze calitățile profesionale, să-i sprijine în eforturile lor de zi cu zi
Gând şi faptă () [Corola-website/Journalistic/296499_a_297828]
-
acuzații. Cu atât mai mult cu cât statele vizate de presupusele acțiuni intruzive acuză Berlinul că „lucrează cu americanii” și nu cu europenii. Doar că spionajul de peste Ocean este mult mai „versatil” de atât: la finele aceleiași luni iunie 2015, publicația „International Business Times” cita Casa Albă, care respingea acuzațiile că NSA l-ar fi spionat, printre alții, pe actualul președinte francez François Hollande. Ned Price, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, încerca „să liniștească apele” declarând
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
Și, în timp ce premierul francez Manuel Valls făcea un apel la un „cod de conduită” între aliați, alte scurgeri de documente arătau, aproape în același timp, amploarea spionajului francez la adresa aliaților la care se făcea apel. Mai exact, o investigație a publicației „ Le Nouvel Observateur” a dus la descoperirea faptului că Directoratul General francez pentru Securitate Externă (DGSE) a spionat comunicațiile internaționale prin intermediul unei rețele secrete de cabluri submarine care leagă Europa de restul lumii. Mai exact, fostul președinte Nicolas Sarkozy a
Cine pe cine spionează… by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296501_a_297830]
-
savantul Emil Racoviță, viitor președinte al Academiei Române. Din cauza unor crize specifice de ordin socio-economic, dar mai cu seamă național, o serie de români ardeleni s-au îndreptat spre Argentina, fiind atrași și de propaganda făcută în acest sens de unele publicații din Ardeal. Până în anul 1914, în această țară s-au stabilit cca 2.100 de imigranți români. După al doilea război mondial, numărul acestora a crescut. În perioada anilor 1925-1939 au plecat în Argentina aproape 10.000 de emigranți din
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
au apărut și primele societăți românești din America de Sud, precum „Ajutorul”, în 1916, cercul „Unirea Română”, în 1918, societatea „Uniunea română”, care a publicat și un periodic cu același nume, în limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
limbile română și spaniolă. Au mai apărut acolo și alte publicații și societăți. În 1930 s-a creat, după model nord-american, „Alianța română”, organizație natională unică a foștilor emigranți români din Argentina. Românii de acolo au contribuit la susținerea unor publicații proprii, precum „Românul”, „Tribuna Română”, „Vocea românilor” etc., ce au avut un rol important și în stabilirea relațiilor diplomatice între București și Buenos Aires. Au publicat numeroase materiale despre spațiul românesc și au organizat diverse manifestări politico-culturale cu ocazia zilelor semnificative
În „El Dorado” latino-american () [Corola-website/Journalistic/296505_a_297834]
-
cu iertare - și mulți ani după 1989) a început să mai slăbească prin anii ’70, odată cu revenirea în presă a unor intelectuali, scriitori, jurnaliști de carieră, din trecut, iar fizionomia spirituală a acestora a început să se facă simțită în publicații. La emisiunea pomenită am ascultat câțiva colegi de la „Casa Scînteii”, un publicist comentator la „Scînteia tineretului” și un publicist comentator la „Scînteia”, care în acele timpuri reușeau să practice, totuși o gazetărie de calitate; erau apreciați și citiți, deoarece articolele
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
de aur”, în Bulgaria, la Bratislava în Cehoslovacia), dar nimeni nu le-a acuzat de politizare. Într-o corespondență cu Luminița Dobrescu, această doamnă Onciu, care recunoaște senin a nu fi “jurnalist de specialitate”, afirmă a se baza pe “câteva publicații ale vremii (suntem curioși unde, atunci, se vorbea de... politizare! - N. A.) și amintiri ale 20 de persoane”. Nu știm ce competențe și implicări aveau acestea din urmă (între care, la loc de cinste, pentru a înțelege sursele, un anonim
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
a respins speculațiile din presă potrivit cărora potențialii teroriști s-ar putea deplasa în Germania via Cehia. Femeia susține că pentru a crea efectul HDR a făcut mai multe poze la expuneri diferite și în fiecare poză obiectul apare. Conform publicației, care citează surse medicale, actrița a ajuns la spital, în urma unei supradoze cu Hoodia, un produs african pentru slăbit, pe bază de amfetamine. Astăzi, pentru a trăi o experiență asemănătoare cu cea a lui Robin Hood, trebuie să dăm o
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
legende, povești, povestiri și poezii legate de locuri de pe cuprinsul actual al județului Vaslui, din perioada neprețuitului nostru ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT. Lucrarea, rezultat al unui efort entuziast și generos, ordonează și valorifică o serie de informații apărute în publicații anterioare, dându-le un nivel actual de înțelegere, făcându-le accesibile unei categorii largi de cititori. Ea se adresează în primul rând elevilor, constituind un instrument de lucru deosebit de necesar activităților din școala obligatorie românească, dar poate fi un „izvor
Cuv?nt ?nainte by Melu IACOB [Corola-other/Administrative/83658_a_84983]
-
și respingerea nereușitelor. Consecințele acestor implicări rămân notabile. Cu deosebire, într-un moment al decantărilor, reașezărilor, reevaluărilor. Crucial pentru destinul Euterpei, cum se profilează în prezent. Și în viitor. În calitatea-mi triplă de inițiator, editorialist și lector constant, urez publicației în continuare, viață lungă și bun renume. Fiindcă - după cum subliniază Hesiod - „reputația nu-i ușor de ridicat, dar e tare greu de păstrat”... Adrian IORGULESCU
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
Perseverență și longevitate 100 de numere de revistă (în noul format) este o realizare demnă de relevat. 100 de numere înseamnă un ritm de apariție neîntrerupt, și știm cu toții prin ce dificultăți trece astăzi orice publicație, iar perseverența și longevitatea (chiar relativă) este un succes. Acesta vorbește despre interesul de care se bucură revista în interiorul breslei atât la cei ce o scriu, cât și la cei ce o citesc, despre abundența ideilor, despre cantitatea de informație
Perseveren?? ?i longevitate by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83607_a_84932]
-
comodității în gândire și în acțiune. După prima serie a revistei, care câștigase bătălia prin diversificarea conținutului și prin creșterea efervescenței de idei, păstrând încă o anumită sobrietate a formei, seria pe care o aniversăm astăzi strălucește prin ingeniozitate conferind publicației atributele unor adevărate PAGINI AURII. Câtă pasiune, inventivitate, ce explozie de resurse în plan muzicologic, beletristic, grafic ne oferă astăzi revista fixând pentru viitor ACTUALITATEA MUZICALĂ. Felicit din inimă colectivul de redacție, pe colaboratori, și urez tuturor în continuare mari
Adev?rate pagini aurii by Vasile Tomescu () [Corola-other/Journalistic/83614_a_84939]
-
La ora răspunsurilor, niscaiva întrebări La o sută de apariții în actualul format, „Actualitatea Muzicală” rămâne din punctul meu de vedere publicația muzicală nr. 1, care reușește să strângă la același numitor toate fiicele Euterpei, bune sau vitrege (în ochii dar mai ales urechile unora), păstrând valoarea ca singur etalon! Firește, sunt unul dintre zecile de colaboratori, probabil subiectiv. Obiectiv vorbind, ceea ce
by Doru Ionescu () [Corola-other/Journalistic/83627_a_84952]
-
fără ținuta exemplară a concepției și respectului asupra cuvântului scris, ținută pentru care meritul îi revine echipei redacționale, cât și semnăturilor de clasă regăsite în paginile ei. Este important acest lucru pentru că doar astfel „Actualitatea Muzicală” se reliefează prioritar printre publicațiile de același gen, și așa puține la număr. Un alt element de valoare al ei ar fi acela că fixează informația culturală la zi atât din București, cât și din țară, ceea ce-i conferă poziția de autentică cronică a evenimentelor
O aniversare salutar? by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83612_a_84937]
-
fixează informația culturală la zi atât din București, cât și din țară, ceea ce-i conferă poziția de autentică cronică a evenimentelor de spectacol și concert, în această fibră sonoră și imaginativă pentru artele prin care românii sunt recunoscuți. Calitatea acestei publicații impune, în opinia mea o extindere a difuzării în țară cât și în spațiul european, de unde mi s-au cerut în repetate rânduri mai multe exemplare. Pentru că sunt mulți melomani și baletomani interesați de ea, și apoi cum bine știm
O aniversare salutar? by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83612_a_84937]
-
Oricât de fascinant și oricât de rapid ar fi accesul electronic la informație, contactul direct cu paginile tipărite, plăcerea și posibilitatea de a le răsfoi și de a reveni și zăbovi asupra conținutului lor rămân atu-uri inegalabile ale unei publicații în sistemul „Gutenberg”! Asemenea atu-uri ne oferă revista Actualitatea muzicală, prin bogăția și diversitatea rubricilor destinate surprinderii și analizei pertinente - în cca. 40 de file per ediție - a fenomenului muzical imediat - de la Editorialul semnat constant de către Adrian Iorgulescu
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
dezamăgirea celor care, deși știu că au realizat performanțe, nu se regăsesc nici măcar menționați, dar și a celor interesați de derularea activităților muzicale în ansamblu, care nu au cum să afle despre asemenea aspecte decât citind, eventual, prin alte publicații. Și este păcat, pentru că, repet, singura revistă de specialitate ar trebui să fie completă și (pe cât se poate) obiectivă. La cele 100 de numere în această formă doresc revistei viață lungă, renunțarea la „calupurile” ce poartă o singură semnătură, uneori
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
Eveniment, Muzica de film, Dans, Excelență, Despărțiri, Portret componistic, CD-uri, În țară, România în lume, Lansări etc. Copertele atrăgătoare ilustrând mari personalități ale muzicii de pretutindeni, redactarea foarte îngrijită, multitudinea fotografiilor, diversitatea în alegerea subiectelor conferă o calitate excelentă publicației. La aniversarea a o sută de numere color, în format A 4, felicit din toată inima întreaga redacție și cred cu putere în frumoasa colaborare publicistică dintre Editura Muzicală Dinsumar: a Uniunii Compozitorilor din România și U.N.M.B. la 140
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
pieton Pledoarie... „Educația rutieră” vizează, în mod direct, VIAȚA, bunul cel mai de preț pe care ni l-a hărăzit bunul Dumnezeu! Prevenția este un atribut în munca dascălului și, iată, ca un semnal pozitiv, în câmpul metodologic apare această publicație. Cui se adresează? Răspunsul vinde de la sine: elevilor, părinților, cadrelor didactice. Cadrele didactice deja consacrate, aduc un plus de valoare prin comprehensiunea textelor din această carte, prin formativul care anunță formarea la școlarii mici a unei atitudini preventive în ceea ce privește circulația
Cartea micului pieton by GELU ANDONE [Corola-other/Imaginative/83884_a_85209]