224,754 matches
-
maghiar poate fi reconstituit, în linii generale, în funcție de izvoare lingvistice și doar pe un plan secundar de izvoare istorice. Izvoarele arheologice referitoare la maghiari anterioare secolului IX sunt disputate. Lingviștii și istoricii consideră, de comun acord, că ungurii provin din teritoriul aflat la granița dintre zonele împădurite ale Munților Urali și stepa euroasiatică. Acolo s-a consumat și o primă etapă a etnogenezei ungurilor. Din simbioza a două elemente etnice de tip ugric a luat naștere o populație de limbă uralică
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
populațiile vecine i-au denumit unguri dupa numele țării lor, Ungaria (în latină - Hungaria). i au asimilat în cursul timpului populatii turcice care li s-au alăturat, îndeosebi după strămutarea din locurile ancestrale spre sud-vest, spre fluviile Volga și Don. Teritoriul se cheamă în izvoarele istorice "Magna Hungaria", zona din bazinul râului Kama fiind locuită până în secolul XIII de o populație ugrică înrudită. Pe aceste teritorii, ungurii au intrat în contact și cu popoare de origine turcică. Dintre triburile turcofone, o
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
au alăturat, îndeosebi după strămutarea din locurile ancestrale spre sud-vest, spre fluviile Volga și Don. Teritoriul se cheamă în izvoarele istorice "Magna Hungaria", zona din bazinul râului Kama fiind locuită până în secolul XIII de o populație ugrică înrudită. Pe aceste teritorii, ungurii au intrat în contact și cu popoare de origine turcică. Dintre triburile turcofone, o influență majoră și durabilă au exercitat-o protobulgarii, adică bulgarii de Volga, și hazarii (vorbitori ai unui dialect turc apropiat celui vorbit de protobulgari; urmașii
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
v. "kabarii" respectiv "cowar"i din cronicile medievale). Impunerea lui Árpád în calitate de conducător al uniunii de triburi unguresti revine, se pare, unui kaganhazar. Împinși spre vest de pecenegi, ungurii se stabilesc temporar, pe la mijlocul secolului IX, în Atelkuzu (în maghiară "Etelköz" = "teritoriul dintre râuri"; "atil", "itil" înseamnă fluviu în diverse dialecte turcice vechi), delimitat de Marea Neagră și râurile Siret ("Seretos"), Nistru și Prut ("Brutos") (vezi Constantin al VII-lea Porfirogenetul (913-959), "De administrando Imperii"). Ungurii vor întreprinde de aici o serie de
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
trei triburi hazare, se refugiază din nordul Mării Negre în 896 spre vest pe valea Nistrului, și trec Carpații prin Pasul Verețki, ajungând pe Valea Tisei mijlocii. De aici au lansat timp de câțiva ani atacuri de pradă și jaf spre teritorii din Vest-Europa, printre care Germania, Italia, Franța și Spania. În anii 900/901 când triburile ungurești s-au reîntors, nu au mai revenit la vechiul loc pe Tisa, ci s-au așezat în centrul Bazinului Panonic, în vecinătatea lacului Balaton
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
va guverna o dietă din vechea nobilime ungurească. Vechea cultură maghiară va conviețui în Principatul Transilvaniei. Numărul total al vorbitorilor limbii maghiare ca limbă maternă este estimat la cca. 14,5 milioane de oameni, dintre care 10 milioane trăiesc pe teritoriul Ungariei. O parte a populației vorbitoare de limba maghiară este răspândită, începând din anul 1920, urmare a tratatului de pace de la Trianon, în afara Ungariei, în țările vecine. Numărul le este de aproximativ 2,5-3 milioane. Minoritatea maghiară din România numără
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
ani, au emigrat în Africa în două mari grupe. În secolul XVI au venit ca soldați maghiari, iar în secolul XVIII au venit maghiari care au fost alungați de către Maria Tereza, fiindcă ea n-a permis funcționarea comunităților maghiar-islamice pe teritoriul Imperiului Habsburgic. Astăzi în Africa trăiesc 7000 de magyarabi.
Maghiari () [Corola-website/Science/296871_a_298200]
-
și Peștișu Mare. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori. Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
de popoarele slave în "epoca migrațiilor", dar nu atât de mult încât să adopte limba slavă ca limbă de circulație. O parte din slavii, care s-au stabilit după secolul al VI-lea în spațiul lingvistic românesc (îndeosebi în cazul teritoriilor nord-dunărene, dar nu numai) au fost asimilați de populația românească carpato-dunăreană, abia ieșită din etnogeneză. Un exemplu edificator: Toponimul Șchei (de la Brașov) provine tocmai de la denumirea dată de protoromâni slavilor: șchiau „slav” (lat. "sclavus" „slav”). Însă cea mai mare parte
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
acest sens este și conflictul ulterior din sec.I î.Hr. dintre dacii carpato-dunăreni și celții panonici în timpul regelui dac Burebista. Este însă evident că gradul de asimilare a culturii celtice a fost atât de înalt încât numeroasele elemente arheologice de pe teritoriul Transilvaniei postceltice sunt complet diferite de cele dacice din regiunile extracarpatice și întru totul atribuibile culturii La Tène (aparținând celților). Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
întru totul atribuibile culturii La Tène (aparținând celților). Astfel elementul celtic este cel mai notabil factor primordial în cadrul etnogenezei românilor transilvăneni. Succesiv, odată cu cucerirea romană s-a adăugat elementul latin. Notabil este de asemenea faptul că după retragerea aureliană pe teritoriul Transilvaniei a fost și o capitală a regatului gepizilor (populație de origine germanică) panonici care au stăpânit o parte din Transilvania pentru mai bine de 200 de ani și au lăsat multiple dovezi arheologice ale unei statornice civilizații germanice, mai
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
probabil atinseseră un anumit grad de romanizare înainte de cucerirea traiană, au dăinuit sub stăpânirea romană și s-au integrat în viața economică și socială a noii provincii, alcătuind totodată suportul influenței pe care imperiul a exercitat-o în timp asupra teritoriilor din afara Daciei romane. Elementele romane cu rol primordial în romanizarea dacilor au fost, în principal, soldații și coloniștii. Cei mai mulți dintre ei au rămas să viețuiască la nord de Dunăre după retragerea aureliană (271), reprezentând baza continuității procesului de romanizare. Românii
Români () [Corola-website/Science/296874_a_298203]
-
pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului. are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999). Cetatea Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81 de așezări fac parte din zona metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
la cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de 527 metri. Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile dâmburi spre nordest, unde încep Dâmburile
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
vremea respectivă și Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la cuvântul slav "voda", "apă". După destrămarea Imperiului Hunic, orașul a fost dominat de goți (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar. Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, orașul fiind construit pe ruinele Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea orașele încep să înflorească, dar acest lucru este oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
cele mai multe buletine de vot din țară, dipă cum urmează: Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost înfințate la unificarea din anul 1873 a celor trei orașe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al Dunării, pe teritoriul orașelor Buda și Óbuda, respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul orașului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, tradiție păstrată și astăzi. În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
avut 10 sectoare, care au fost înfințate la unificarea din anul 1873 a celor trei orașe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al Dunării, pe teritoriul orașelor Buda și Óbuda, respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul orașului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, tradiție păstrată și astăzi. În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, și două în partea Pest a capitalei. La 1
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX. Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
atribuit sectorului format din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii din sectorul XX. Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de numerotare nu se mai observă ușor. Din cele 23 de sectoare 6
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
interimar a luat sfârșit, la 19 septembrie 1876, după ce s-a împotrivit voinței primului ministru Ion Brătianu „de a închide ochii” și a „făcut pe legalul”, ascultând ordinele ministrului de interne George D. Vernescu, nepermițând intrarea trupelor voluntarilor ruși pe teritoriul țării, în drumul lor spre Principatul Serbiei. În anul 1877 colaborează la ziarul "Timpul", cotidian al Partidului Conservator, cu versuri: "Odă închinată armatei române" și o traducere din Gottfried August Bürger, înainte ca Mihai Eminescu, la propunerea lui Titu Maiorescu
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
domnitori) chiar dacă unii dintre aceștia, precum dinastia Basarabilor, erau de origine cumană. În Transilvania, deși a existat o majoritate românească în majoritatea comitatelor, clasa conducătoare (grofii și voievozii) era maghiară. Înainte de întemeiere statelor medievale românești, nici cnezatele prezente pe viitorul teritoriu al României și Republicii Moldova, nici Țaratul Vlaho-Bulgar condus de dinastia Asenizilor, nu pot fi considerate ca fiind „state medievale românești” deoarece atât populația lor, cât și pătura conducătoare erau multinaționale, slavii (ziși „șchei”) fiind în general la fel de numeroși ca și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
iar drapelul Moldovei se află între însemnele heraldice ale regilor polonezi. Suzeranul polonez trebuia de asemenea să-și apere vasalul politic și militar. Din perspectiva otomanilor, Țările Române erau țări prietene. Condiția era plata unui tribut în funcție de valoarea estimativă a teritoriului țării (Moldova plătea un tribut mai mic decât Țară Românească, și ambele plăteau mai puțin decât alte state balcanice). În Țară Românească, s-a instituit practica investiturii, prin care se confirma alegerea domnitorului de către boieri, însă câteodată, turcii își impuneau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
cucerește despotatele Vidinului și Tărnovei din sudul Dunării, în timp ce acela al Dobrogei se alipește Țării Românești, episcopul dobrogean Iachint al Vicinei devenind primul metropolit al "Ungro-Vlahiei". Dar în anii 1418-1422, și Dobrogea cade pradă a Turcilor. Constantinopolul, total încercuit de teritoriul de acum încolo otoman, este cucerit la rândul său în 1453, devenind capitala imperiului turcesc. În 1484, Ștefan cel Mare este obligat să le cedeze Turcilor Bugeacul, pierzând astfel accesul la mare odată cu Cetatea Albă. În 1526 după dezastrul armatelor
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
izbucnește o altă criză politică în Ungaria. Ceea ce i-a permis noului domnitor să ocupe Banatul Severinului fără să recunoască suzeranitatea reginelor Ungariei. Fiu al fostului domnitor Radu și fratele lui Dan I , Mircea cel Bătrân a stăpânit un vast teritoriu, pe care îl organiza, după principiul centralizării, sub autoritatea domniei stabilite în cetatea Argeșului. S-a autoproclamat "" Io (titlul medieval purtat în Moldova și în Țară Românească), mare voievod și domn singur stăpânitor și al părților peste munți, încă și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regatul Ungariei și Imperiul Otoman, Serbia și Bosnia, pentru a stopa atacurile otomanilor în timp ce își mobiliza armata maghiară. Fidelitatea principilor din statele tampon era garantată prin depunerea omagiului față de rege, ce își asumă rolul protector și le oferea feude pe teritoriul Ungariei despoților sârbi. Între 1401-1403 s-a confruntat cu o gravă criză internă datorită rebeliunii nobiliare ce și-au contestat autoritatea, astfel, profitând de context, Mircea a încheiat un nou tratat secret cu regele Poloniei împotriva regelui maghiar în 1403
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]