224,754 matches
-
Țărilor Române. Puteau fi schimbați după ce intrau într-o alianța antiotomană sau dacă dădeau semne de nesupunere față de sultan. Mulți pretendenți sau dregători turci își cumpărau tronul domnesc pe sume mari de bani.Domnitorii aveau gărzi personale de ieniceri, iar teritoriile române au fost desprinse și administrate direct de turci, ca regiunea Brăilei sau Tighinei, sau de tătari în sudul Basarabiei. Turcii au impus monopolul în achiziționarea de produse. După domnia lui Vlad Țepeș și a lui Radu cel Mare, au
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Țării Române să între în Transilvania cu armatele otomane și să-i alunge pe austrieci. Ardelenii, reuniți în dietă la Sebeșul Săsesc, au prestat jurământul de credință față de Ioan II Sigismund Zapolya și reginei Isabela. Habsburgii au pierdut bătălia și teritoriile și cetățile din Ungaria. Ioan II Sigismund Zapolya a devenit regele Ungariei, cuprinzând Transilvania, Oradea și comitatele nordice din Tisa Superioară. Nobilii nu puteau să se supună austriecilor, determinați de reformele administrative tipic germane și au preferat stăpânirea otomană decât
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
ale hatmanului Jan Zamoyski. Movilestii preiau tronul celor două țări române. Mihai se auto-exiliează. Aflat la curtea de la Praga a lui Rudolf II, obține un posibil sprijin, alături însă de generalul Basta. Mihai a început o campanie de recucerire a teritoriilor românești. La Bătălia de la Guruslău, în valea Zalăului, pe 3 august 1601, îl înfrânge pe Sigismund. Cu ajutorul unor boieri locali, l-a înlăturat pe Simion Movilă de la domnia Țării Române. Se pregătea să supună Transilvania. Basta râvnea și el la
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
anume Oltenia, a fost la rândul să incorporată în Imperiul Habsburgic până în 1735, iar în 1775 Austriecii au anexat partea de nord-vest a Moldovei, ce avea să fie numită mai târziu Bucovina. În 1812, Moldova pierde peste o treime din teritoriul și locuitorii săi odată cu anexarea de către Rusia a părții de răsărit a principatului, numită de atunci încoace Basarabia (înainte de 1812, numele de "Basarabia" desemna în românește doar Bugeacul, turcesc din 1484). De acum încolo, nu se mai poate vorbi de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
oșteni, alături de slugi și curteni ce formau mică oaste. Țăranii și orășenii care erau apți să poarte o armă formau oastea cea mare. Toți sătenii, exceptând cei scutiți prin privilegii domnești, trebuiau să vină la război. Aprovizionarea se desfășura din teritoriul prin care trecea armata, iar câștigul soldaților era pradă. Boierii purtau zale și armur, țăranii aveau arcuri și săgeți, sulițe și săbii realizate în special în atelierele din Transilvania. Din secolul XVI erau utilizate des și armele de foc. Cetățile
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
nord a Lituaniei va constitui limita sferelor de influență ale Germnaniei și Uniunii Sovietice” (NRS, 1948). Prin urmare, celelalte trei state aveau să-i revină lui Stalin. Al doilea punct privește Polonia: „În eventualitatea unei reamenajări teritoriale și politice a teritoriilor aparținând statului polonez, sferele de influență ale Germaniei și Uniunii Sovietice vor fi delimitate aproximativ de linia râurilor Narev, Vistula și San. În funcție de evoluțiile politice ulterioare, se va vedea dacă interesele celor două țări implică păstrarea unui stat polonez independent
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor de interese în Europa răsăriteană. Convorbirile au dus la următorul rezultat, o înțelegere expansionistă secretă: În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
În cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice în teritoriile aparținând statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor "Narev", "Vistula" și "San
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, atât pentru Germania, cât și a Uniunii Sovietice. În legătură cu aceasta, interesul Lituaniei față de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele părți. În cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice în teritoriilor aparținând Poloniei, sferele de interese, atât ale Germaniei, cât și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia râurilor "Narev", "Vistula" și "San". Problema dacă interesul ambelor părți face ca menținerea unui stat polonez independent să fie dorit și
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
ulterioare. În orice caz, ambele guverne vor rezolva această problemă pe calea înțelegerii prietenești între Germania și Rusia (Uniunea Sovietică) . Referitor la Europa de sud-est, partea sovietică își accentuează interesul pentru Basarabia. Partea germană își declară totalul dezinteres față de acest teritoriu, deci nu are obiecții față de eventuale schimbări de graniță în favoarea Uniunii Sovietice; Acest protocol va fi considerat de ambele părți ca strict secret. Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
secret. Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început Al Doilea Război Mondial, cu un tribut de sânge nemaiîntâlnit în istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu pârjolirea unor întinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea în masă a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit războiul pentru obținerea așa-zisului "spațiu vital" („Lebensraum”), a supremației în Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
politico-economică. Prin salbele de colonii înființate de metropolele grecești (spre exemplu: Milet, Megara, Corint etc.) modelul cultural elen s-a extins, teritorial, în întreaga Mare Mediterană și în Asia Mică. În secolul IV î.Hr., disputa dintre orașele state, referitoare la teritoriile lor, facilitează ocuparea peninsulei elene de către regele macedonean Filip al II-lea. Campania fiului său, Alexandru cel Mare, răspândește cultura elenă în cea mai mare parte a Asiei și a Africii nordice. La începutul secolului II î. Hr. Grecia cedează, militar
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
fost, inițial, condusă de o serie de regi, pentru ca apoi să treacă la un sistem republican, apoi la dictatura lui Sulla și Iulius Cezar și să sfârșească printr-un imperiu, condus de Augustus, în secolul I î.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a înregistrat în secolul II d.Hr., în timpul împăratului Traian, când imperiul îngloba un teritoriu uriaș: întregul bazin al Mediteranei și toată Europa până la Rin, Munții Grampiani (provincia Britania) și gurile fluviului Dunărea (inclusiv provincia Dacia). Civilizația romană
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
la dictatura lui Sulla și Iulius Cezar și să sfârșească printr-un imperiu, condus de Augustus, în secolul I î.Hr. Cel mai mare teritoriu roman s-a înregistrat în secolul II d.Hr., în timpul împăratului Traian, când imperiul îngloba un teritoriu uriaș: întregul bazin al Mediteranei și toată Europa până la Rin, Munții Grampiani (provincia Britania) și gurile fluviului Dunărea (inclusiv provincia Dacia). Civilizația romană a ajuns la un grad înalt de civilizație până la sfârșitul secolului III d.Hr., când o serie
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
Dacia). Civilizația romană a ajuns la un grad înalt de civilizație până la sfârșitul secolului III d.Hr., când o serie de războaie civile au dat startul unui lent declin. În secolul IV, împărații Dioclețian și Constantin cel Mare au împărțit teritoriul roman în Imperiul Roman de Apus și Imperiul Roman de Răsărit, pentru a simplifica metoda de guvernare. Începând cu secolul V, Imperiul Roman de Apus a fost obiectul unei serii de invazii barbare care au dus la divizarea continuă și
Istoria Europei () [Corola-website/Science/296901_a_298230]
-
atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire. Harta seismicității evidențiază teritoriile în care seismele se manifestă puternic și frecvent: Celelalte zone seismice, Oceanul Atlantic, partea interioară a Oceanului Pacific, Riftul Est-African ș.a. au o activitate seismică mai redusă. Țara cu cele mai frecvente cutremure este Japonia. Cele mai puternice cutremure din România își
Cutremur () [Corola-website/Science/296891_a_298220]
-
condus neîntrerupt din 1914 și până în 1919 (cu o scurtă întrerupere între martie-noiembrie 1918), când, asemenea altor partide liberale europene, au pierdut alegerile organizate de ei pe baza votului universal. După o scurtă perioadă de organizare și de extindere în teritoriile nou alipite, liberalii s-au reîntors la putere, și au guvernat între 1922-1928 (cu o întrerupere între martie 1926 și iunie 1927) și 1933-1937. În perioada 1922-1926 guvernul lui Ion I. C. Brătianu a unificat administrativ și centralizat Regatul României; au
Partidul Național Liberal (România) () [Corola-website/Science/296892_a_298221]
-
două saloane de primire. Originalitatea acestui hol de intrare constă în motivul plafonului care se reflectă ca într-o oglindă în decorul solului, un mozaic inspirat de cel descoperit la Histria și care amintesc de prezența coloniilor grecești antice pe teritoriul nostru. Sala are o suprafață de 625 metri pătrați și este sala în care urmau să se țină ședințele Comitetului Politic Executiv al vechiului regim. Sala este complet lambrisată cu lemn de stejar, colorat în diferite nuanțe. Caracteristica acestei săli
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alcătuiesc actuala "constituție" a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, și să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în actuala organizație de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de către reprezentanți ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, și a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre
Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa () [Corola-website/Science/296916_a_298245]
-
o regiune geopolitică a secolului al XX-lea, este inclusă întreaga fostă Iugoslavie (adică și Slovenia, Istria, insulele Dalmației, Croația și Voivodina). Justificarea istorică menționată mai sus pentru limita de nord Sava-Kupa împiedică includerea Croației în Balcani, țară ale cărei teritorii au fost în mare parte ale Austro-Ungariei sau ale Republicii Venețiene pe timpul cuceririlor Imperiului Otoman. Alți factori culturali și istorici leagă Croația mai degrabă de Europa Centrală decât de Balcani. În general se consideră că țările care fac parte din
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
au devenit partea cea mai slab dezvoltată a Europei. Națiunile balcanice au început să-și recâștige independența în secolul al XIX-lea, iar în perioada 1912 - 1913, o alianța zonală, Liga Balcanică, a învins Turcia în războaiele balcanice, reducându-i teritoriul european la ceea ce este azi. Primul Război Mondial a izbucnit în 1914 datorită asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand de Austria în Sarajevo, capitala Bosniei. După Al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică și comunismul au jucat un rol foarte important în Balcani
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
în 1989, când au apărut comunități de vorbitori de română și în alte țari latine, ca Italia, Spania, Franța și Portugalia. Românimea sau romanofonia (văr. "rumanofonie" sau "romanofonie") reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita la Salonic și istroromana în Istria Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
activitate promovarea cunoașterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învață această limbă și atestarea cunoștințelor de limbă română. ILR lucrează în strânsă colaborare cu Departamentul pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Pe langă limba română, pe teritoriul României sunt vorbite și alte limbi de către minorități; vezi Limbi în România. Limba română (numită până în 2013 moldoveneasca) este limba oficială a Republicii Moldova. Română este singura limba oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
română, pe teritoriul României sunt vorbite și alte limbi de către minorități; vezi Limbi în România. Limba română (numită până în 2013 moldoveneasca) este limba oficială a Republicii Moldova. Română este singura limba oficială a Moldovei de la adoptarea legii cu privire la limbile vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești. Această lege, încă în vigoare, mandatează folosirea limbii moldovenești în toate sferele politice, economice, culturale și sociale și recunoaște, totodată, „identitatea lingvistică moldo-română realmente existența“. Titlul I, Articolul 13 al Constituției Republicii Moldova o denumește „limba de stat“. În
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
Republicii Șerbia", nr.1/90) la articolul 8 este prevăzut că în Republică Șerbia în uz oficial este limba sârbă și alfabetul chirilic, iar grafia latină în modul prevăzut de lege. Pe lângă această, dispoziția articolului 8/2 precizează că pe teritoriul Republicii Șerbia unde trăiesc minorități naționale, în uz oficial concomitent cu limba sârbă sunt și limbile și grafiile acestora, în modul stabilit de lege. În Statutul Provinciei Autonome Voivodina ("Buletinul oficial al PAV", nr. 17/91) la articolul 6 este
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]