21,884 matches
-
adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard, Taylor și Hammock, 1985 citat de Richardson et al., 1999). Amenințarea la adresa propriei imagini de sine este deci unul dintre factorii care interferează cu normele ce interzic agresiunea împotriva femeii. Apartenența etnică pare de asemenea să joace un rol important în alegerea victimei. Indivizii manifestă un comportament mult mai agresiv față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1994). Este imposibil să nu avem parte de experiențe agresive. Avem cu toții pe cineva sau ceva ce încercăm să păstrăm cu orice preț. Atunci când avem impresia că aceste lucruri sau aceste persoane sunt amenințate, vrem să atacăm. Uneori percepem amenințarea acolo unde ea nu există și reacționăm pentru că suntem frustrați sau încordați. În acest sens, suntem observatorii cei mai ilogici și cei mai puțin pertinenți. Și aceasta este probabil cauza agresiunilor noastre împotriva celorlalți. Chiar dacă suntem capabili să învățăm să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deficiențelor mentale în încarcerarea mai frecventă a indivizilor marcați de anomalii genetice. Hormonii și comportamentul agresiv Pare la fel de simplistă și încercarea de transformare a testosteronului în hormon al agresivității, chiar dacă acesta pare să aibă un rol important în ceea ce privește sensibilitatea la amenințări și provocări. Cercetările asupra animalelor semnalează efectul hormonilor sexuali asupra comportamentului agresiv. Testosteronul are două efecte asupra animalelor de organizare și de activare efecte ce pot influența manifestarea agresivității. Efectele de organizare sunt asociate influențelor hormonale asupra dezvoltării fătului și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este un comportament instrumental al cărui scop este fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de asemenea de activarea sistemului nervos simpatic care face parte din sistemul nervos autonom (periferic). Acest sistem îl pregătește pe individ "să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în aplicare. Tabelul 3 Exemple de categorii din sistemul de codare comportamentală elaborat de Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răspundă prin acte de furie, chiar dacă comportamentul real al acesteia este unul neutru. Pe de altă parte, dacă bărbatul este dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de a comite un act de violență, la eventualele pedepse? Poate doar atunci când pedeapsa este percepută ca fiind imediată și sigură, ea funcționează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în zona Normandia-Bretania și rupeți dispozitivul de încercuire al inamicului. Urmăriți inamicul pe un front larg, cu două grupuri de armate, punând accent pe flancul stâng, pentru a ocupa porturile necesare, a ajunge la granițele Germaniei și a ține sub amenințare bazinul Ruhrului. Pe flancul drept, efectuați joncțiunea cu forțele debarcate în sudul Franței. Concentrați noi forțe de-a lungul frontierei occidentale a Germaniei, cucerind porturile necesare în Belgia și Bretania, precum și în bazinul mediteranean. Pe timpul acțiunii de concentrare a forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
nu există!) și Hitler (obediența și idolatria, absolutizate social-politic, anihilarea "ereticilor"!). La finalul carierei și al vieții acestor simboluri, ei simt nevoia de "un dumnezeu" (adică o Autoritate Supremă, care să le confere un climat de securitate mentală în fața diverselor "amenințări", așa cum Hitler a jucat acest rol pentru Heidegger!). Ayatollahul gândirii lor... Problema predicării intelectualiste și problema "dumnezeului", simțit ca o necesitate de Heidegger, nu ne conduc decât spre aceeași problemă de fond: principiul reprezentării (în politică) și (în cunoaștere). Nevoia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
secol î.C. Era imposibil ca argumentul lui Isus să nu sară în ochi: din cauza răzvrătirii împotriva lui Dumnezeu, după cum o arată conspirația lor de a-l ucide pe însuși Fiul său, mai marii preoților se află în fața judecății. Această amenințare împreună cu cea reclamată anterior prin aluzia la Ier 7 i-a determinat pe mai marii preoți să-i ia viața lui Isus. Al patrulea motiv pentru care Isus a stârnit împotrivire fost momentul ungerii cu ulei de către femeia necunoscută (Mc
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
prea importantă ca să treacă neobservată. I-a oferit o rațiune în plus să-l distrugă pe Isus. În final, autoritățile iudaice au căutat să-l ucidă pe Isus nu pentru că era un om bun, ci pentru că Isus constituia o serioasă amenințare politică. Mesajul său despre domnia lui Dumnezeu era un pericol pentru status quo-ul pe care clasa sacerdotală aflată la putere nu dorea să-l răstoarne. Isus a intrat în Ierusalim ca fiul uns al lui David, a preluat autoritatea în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
în „interiorul curții marelui preot” (14,54), prin deducție ar însemna că procesul a avut loc în casa lui Caiafa. Arhiereii și sinedriul au căutat martori împotriva lui Isus (14,55-56), aducând diferite acuzații, inclusiv că Isus ar fi o amenințare împotriva templului (14,57-58; cf. 13,1-2). Când Isus mărturisește că este el este cu adevărat Mesia, Fiul lui Dumnezeu, care va sta la dreapta sa, este acuzat de blasfemie și declarat vrednic de moarte (14,61-64). În dimineața următoare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
fac presiuni asupra mulțimii. Din punctul lor de vedere, eliberarea lui Isus din Nazaret era un pericol foarte real. În definitiv, Isus era cunoscut ca învățător și taumaturg popular, dar lipsit de o armată. De aceea, evident, nu era o amenințare pentru Roma. Cel mult se făcea vinovat de a fi vorbit despre împărăția lui Dumnezeu în care el ar avea un rol cheie, un lucru nu foarte diferit de viziunile și visurile altora. Probabil, din punct de vedere politic, era
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
aprecia că, în aceste condiții, Pactul asupra Micii Înțelegeri prezenta "toate inconvenientele unei înțelegeri fără obiect"777. Anul 1934 adusese importante modificări în politica internațională. Succesul diplomatic obținut de Germania, prin încheierea pactului de neagresiune cu Polonia, în ianuarie și amenințarea permanentă reprezentată de interesul Italiei fasciste pentru nordul Iugoslaviei au determinat statele din Peninsula Balcanică, Iugoslavia, Turcia și Grecia, alături de România să se apropie, în scopul formării unei noi organizații antirevizioniste. Sprijinite de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fără limită, în exploatarea oricărei forme de avuție națională, nu vom atrage capital străin, pentru că statul, parte contractantă cu capitalul străin și totodată legiuitor pentru desființarea contractelor, nu-i decât un instrument periculos în luptele dintre partide și o permanentă amenințare de tulburare economică. Câtă vreme statul nu-și respectă contractele pe care le desființează prin legi, avuțiile noastre neprezentând încredere, nu inspiră atracție și nici justiția țării nu poate constitui o garanție, atunci când conflictele se rezolvă de legiuitor, iar nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
o atitudine care să-l despartă de încrederea regelui și de voința națională. Astăzi afirm cu aceeași sinceritate că partidul liberal trebuie să vegheze ca încrederea coroanei să nu fie despărțită nici o clipă de voința națională.[...] Fără cuget prefăcut, fără amenințare și fără lingușire să ne rostim astăzi gândul întreg: regele care a înțeles nevoile plugărimii este și trebuie să rămână al țării întregi, nimic și nimeni nu poate și nu trebuie să întindă o pânză înșelătoare între el și greutățile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și cu toată energia. Partidul Național Liberal". (" Mișcarea", nr. 877, 12 decembrie 1933.) Manifestul către țară al Partidului Național Liberal, decembrie 1933 "Cetățeni! Lupta la care vă chemăm nu e luptă obișnuită de alegeri. Împotriva noastră s-au dezlănțuit toate amenințările, toate samavolniciile, toate ticăloșiile. Noi însă stăm cu fruntea sus și luptăm înainte cu neînfrântă hotărâre. Luptăm împotriva guvernului Duca pentru că nu este vrednic de numele Partidului Național Liberal. Marii noștri conducători au știut întotdeauna să vorbească țării cu încredere
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
înecat într-o față puhavă. Beria. Alegea trupul femeiesc pe care îl poftea. După aceea, gealații lui o opreau pe trecătoare. Era perioada în care nici măcar nu aveai nevoie de un pretext. Dusă la reședința lui, violată - strivită - cu ajutorul alcoolului, amenințărilor, torturii... Dimitrici nu spunea - nu știa nici el - ce se întâmpla cu femeile după aceea. Nimeni, în orice caz, nu știa. Am petrecut mai multe nopți fără să dorm. În picioare, în fața ferestrei, cu privirea oarbă, cu fruntea jilavă. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
într-un lagăr. Parcurgeam paginile acelea ca pe ale unei cărți știute pe de rost. Lagărul, cedrii pe care îi doborau prizonierii, cufundându-se în zăpadă până la brâu, cruzimea zilnică, banală a gardienilor, bolile, moartea. Și dragostea cu sila, sub amenințarea unei arme sau a unei norme de lucru inumane, și dragostea cumpărată cu o sticlă de alcool... Copilul adus pe lume de femeia aceea executa pedeapsa mamei, așa era legea. În acel „lagăr de femei”, exista o baracă aparte, prevăzută
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a recurs la împăduriri, de obicei cu rășinoase. Aceste păduri artificiale sau amenajate nu prezintă diversitatea pe vârste sau pe specii și categorii ecologice de plante, complexitatea și multitudinea relațiilor interspecifice pe care o întâlnim în pădurile naturale. O altă amenințare care riscă să distrugă și ceea ce a mai rămas din pădurile Globului, sunt ploile acide, care au distrus în Germania și Țările Scandinave până la 45% din suprafața împădurită, mai ales pădurile de conifere. Pentru menținerea învelișului protector al ecosferei, O.
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în mod intensiv, mai ales în apropierea țărmurilor a dus la apariția unor dezechilibre ecologice, ale căror efecte se vor vedea mult timp de acum înainte. Pescuitul intensiv, abuziv chiar al unor mamifere uriașe (cetaceeăa condus la dispariția unora sau amenințarea cu dispariția a anumitor specii de balene). Producția piscicolă anuală în 1985 era de 200 milioane tone. Ihtiofauna marină cuprinde aproximativ 30000 de specii, dar numai 20 de specii aparținând la patru ordine sunt exploatate comercial. Supraexploatarea fo0ndului piscicol a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]