21,866 matches
-
postare de vacanță din Grecia, cu o imagine bine ascunsă între faldurile luxuriantului ei blog, pentru a înțelege entuziasmul cu care Al. Ștefănescu a recunoscut-o imediat și a sărit să o strângă la pieptu-i generos, ademenind-o să o bage în istorie. 25 noiembrie 2014 O lungă perioadă din viața mea nu am știut mai nimic despre Pogromul de la Iași. În 1941, mama mea avea doi ani, bunicii locuiau lângă Iași, la Valea Lupului, și singurele lor amintiri de atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aer cam butucănos, atenuat de ochelari. Și acel accent ușor. Poate slav. Balcanic, ori de pe-acolo. - Mi-ai făcut o poză. - Am făcut multe În viață. - Aceea nu era ca toate celelalte. Faulques s-a dat bătut. Și-a băgat mâinile În buzunarele pantalonilor, dând din umeri. Îmi pare rău, a spus. Nu-mi aduc aminte. Celălalt zâmbea pe jumătate, Încurajator. - Străduiește-te, domnule. Din poza aia ai scos bani, și a arătat către turn cu un gest scurt. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În cârpe unsuroase, o armă Remington 870 și două cutii de cartușe. N-o folosise nicicând: o pușcă cu repetiție, care se Încărca din nou, acționând un mecanism cu glisieră, paralel cu țeava. După ce a verificat dacă acesta funcționa, a băgat cinci cartușe și a armat unul cu o mișcare seacă, urmată de o pocnitură metalică, legată de o lovitură de amintiri: Olvido, cu ochii acoperiți de un fișiu, montând și demontând orbește un AK-47 Într-un grup de milițieni din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
-i așa? În ultimii treizeci sau patruzeci de ani, aceste piese cu forme ciudate au vrut, fără succes, să schimbe lumea. Arme ieftine ale tuturor paria de pe pământ, fabricate În mii de unități, cu mațele În vânt pe picioarele mele băgate În blugi foarte scumpi. Acest ready-made i-ar fi Înnebunit pe suprarealiști. Nu crezi, Faulques? Mă Întreb ce nume i-ar fi pus. Șansa pierdută? Funeraliile lui Marx? Arma asta au e o armă? Când războiul se duce, poezia se
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
directe ale scenei pe care el o pictase pe acea latură a frescei trebuiau căutate, indiferent de Goya, În Victoria de la Fleurus, de Vicente Carducho, și ea expusă la Muzeul Prado (soldatul spaniol străpuns de spada francezului În care Își băga pumnalul), și, mai ales, În fresca lui Orozco, pictată pe tavanul azilului Cabañas din Guadalajara, Mexic: conchistadorul ascuns sub oțel - cu piulițele futuriste și poliedrice ale armurii - peste războinicul aztec Înjunghiat, sângeroasă fuziune de fier și carne, ca un preludiu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ori plimbându-se pe lângă dig, bronzați, cu pantaloni scurți, copii și căței. - Uite-i. Foarte civilizați, În limitele a ceea ce se cuvine, atâta vreme cât n-au nevoie să se străduiască prea mult. Cerând câte ceva, vă rog, cei care o mai fac. Bagă-i Într-o odaie Închisă, privează-i de ce le e imprescindibil și să-i vezi cum se omoară unul pe altul. Markovic se uita și el la ei. Convins. - Am văzut, a Încuviințat. Pentru un coltuc de pâine ori o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
veac, deși lumea folosea pietrele pentru case și marmura pentru palate. Apoi veneau Hubert Robert ori Magnasco cu șevaletul lui și le pictau. Acum nu mai e așa. Uită-te aici. Lumea noastră fabrică moloz În loc de ruine și, de cum poate, bagă un buldozer și face totul să dispară, dispusă să uite. Ruinele moderne incomodează. Și firește. Fără cărți din piatră ca să citești viitorul, ne vedem imediat pe mal, cu un picior În barcă, fără obolul pentru Caron În buzunar. Faulques zâmbise
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
obișnuia să facă aluzii la doamnele venețiene care, ca să Încalce legile Împotriva luxului ostentativ, se plimbau urmate de slujnicele care Își arătau giuvaierurile. Mie Îmi va ajunge asta, adăugase. Apoi, după ce se ridicase În capul oaselor, Întinzându-și picioarele lungi băgate În blugii murdari de pământ (râdea Încetișor, și așa o auzise Faulques depărtându-se), Își potrivise geanta cu camerele foto și o luase la goană În spatele saharianului, pe când celălalt luptător golea o jumătate de Încărcător, trăgând În pozițiile marocane, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
alături de Faulques, nu ajunsese să-l privească astfel. E dezordinea abstractă devenită realitate, spunea. La fel de densă ca și Alegoria sacră a lui Bellini, nu ți se pare? Atât de suprareală. Enigmele vorbesc Între ele și nu ne lasă să ne băgăm În vorba lor. Suntem de-acum În secolul XV. Maeștrii bătrâni știau, ca nimeni altul, să facă vizibil invizibilul. Te-ai uitat la munții și stâncile din fundal? Te duc cu gândul la peisajele geometrizante de la sfârșitul secolului XIX, la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și Îl Întrebase dacă, În urmă cu două zile, nu trecuse cumva peste podul Masarikoc la volanul unui Volkswagen alb, cu un geam spart, și vorbele Press-Novinar lipite cu bandă adezivă roșie pe capotă. Faulques rămăsese nemișcat o clipă, Își băgase fotometrul În geanta di foaie de cort și răspunsese cu altă Întrebare, al cărei răspuns Îl intuia. Sârbul dăduse o pălmuță delicată telescopului Zeiss al puștii sale. Pentru că te-am avut În cătare vreo cincizsprezece secunde. Mai aveam doar două
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Înainte de a da fuga la centrele de recrutare. Una dintre acele fotografii fusese pe coperțile revistelor dintr-o jumătate de lume: cu tonuri În contrast violent sub lumina orizontală a dimineții, un grec cu fața crispată, nebărbierit, cu cămașa prost băgată În pantaloni din pricina grabei, Își Îmbrățișa soția și fiii, pe când altul, cu trăsături asemănătoare, poate fratele lui, Îl trăgea de mână, cerându-i să se grăbească. În planul secundar, erau o mașină cu portierele larg deschise, o coloană de fum
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
că te pot face profet. Nu crezi? Inclusiv În ceea ce te privește. A spus-o pe un ton enigmatic. Părea că aștepta o aprobare, un gest de complicitate. În cele din urmă, a scos un pachet cu țigări și a băgat una În gură. - Ți-ai Închipuit vreodată un sobol nebun, domnule Faulques? A plecat capul ca să-și aprindă țigara și a rămas cu ochii la brichetă, răsucind-o Între degete. Apoi a băgat-o În buzunar. - Când am ieșit din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
scos un pachet cu țigări și a băgat una În gură. - Ți-ai Închipuit vreodată un sobol nebun, domnule Faulques? A plecat capul ca să-și aprindă țigara și a rămas cu ochii la brichetă, răsucind-o Între degete. Apoi a băgat-o În buzunar. - Când am ieșit din lagărul de concentrare și am aflat de nevastă și copil, așa m-am simțit. Ca un sobol nebun, care săpa În orice direcție pe sub pământ, fără nici un țel. Până m-am gândit la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
alții În lagărele de exterminare fasciste. - Ce ciudat, a comentat Markovic. Întotdeauna am crezut că pictorii Înfrumusețează lumea. Că Îndulcesc urâțenia. Faulques n-a răspuns. Totul depindea, gândea el, de ce avea privitorul În minte În vreme ce se uita ori de ce Îi băga pictorul În minte. Pantofi ori mere. Până și cea mai inocentă dintre aceste imagini putea să sugereze un labirint, cu firul Ariadnei răsucit Înăuntru, ca un vierme. - Știi ce cred eu, domnule Faulques? Că dumneata nu-ți faci dreptate. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
operă diferită, mai heterodoxă și Îndrăzneață. Un spațiu alb, unde golul, absența erau chiar confirmarea prezenței. Mânat de acea intuiție, a lăsat pensula - fără s-o spele și fără s-o usuce, așa cum era - și a Încercat să obțină efectul, băgând degetul mare de la mâna dreaptă direct În conglomeratul de pe paletă. Apoi a frecat locul, lunecându-și degetul În lungul drumului abia pictat și făcându-l asemenea unui râu inexorabil, cu brazde prelungi, linii și creste minuscule, greu de apreciat la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
nucă, a gândit brusc. S-a șters pe Îndelete, gândindu-se la ceea ce tocmai făcuse. Era bizar să se vadă parcă pictat pe frescă, aproape de capătul drumului. La sfârșit, a pus cârpa pe masă, a dibuit cutia cu pastile, a băgat două În gură și le-a Înghițit cu Încă o dușcă de coniac. Așa avea să prevină Întoarcerea durerii Într-un moment nepotrivit. Apoi a luat cuțitul și l-a agățat la spate de curea. Să te Înarmezi În vederea luptei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Lui Olvido asta Îi și plăcea: să se amuze chiar În momentul plecării, În Încordarea așteptării, pe când verificau, tăcuți, bagajele În odaia oricărui hotel Înainte de a pleca Într-un loc cu probleme. Să verifici aparatele fotografice și rollfilmele, să-ți bagi În buzunare tot ce era necesar, să Îngrămădești În rucsac trusa sanitară, hărțile, apa, blocnotesul, markerele, aspirinele. Ca să iei cu tine numai ce puteai căra și nu te Împiedica la mers, alergat, supraviețuit, Înainte de a da deoparte orice era superfluu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Certitudinea l-a făcut să dea din cap, Îngândurat. De astă dată, și-a spus, sosește prea târziu. Înainte de a se Întoarce În apă, a luat una dintre monedele pe care tocmai le pusese pe trunchiul uscat și și-a băgat-o În gură, sub limbă. A intrat În apă până la brâu, privind cum pietrele de pe mal i se topeau sub pași, asemenea tușelor de vopsea de pe fresca În sfârșit terminată, uscându-se sub soarele dimineții. Când l-a ajuns din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și făcute, sînt răspunzători făptașii lor. Exemplificăm : ,, Trece lumea, trec și eu De ce-am făcut Îmi pare rău. Trece lumea, treacă-n pace Ce-am făcut nu pot desface. Eu le-am făcut, eu le trag Nimănui vină nu bag.” Nici dragostea, nici numele iubitei nu trebuie știute de alții. Exemplificăm : ,, CÎt trăiești neică pe lume Nu striga mîndrei pe nume. Ci strigă: ăă Trei foi de ceapă >> Nimenea nu te priceapă, Și strigă-i: ăă Trei foi de vie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
aici Îmboldeau boii care erau culcați, cu piciorul; dacă se sculau imediat, era nădejde să se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă unde cîntau. Primeau la sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dincolo, İoana Petrii. Și ea s-a visat Acolo, la o grădină mare și acolo era un moș În alb. Și ea a vrut să treacă Acolo, În grădină, daă n-a lăsat-o defel. O zîs moșu: ,, - Nu te băga, că nu ți-i locul aici ! CÎnd ți-a sosit rîndul, Îi veni aici, că aici suntem mai mulți decît voi. Și de la voi sunt aici. Uite acolo pe ai tăi ! ” Și, ia văzut pe mama și pe tata ei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
că foarte curînd unul din ei va muri. Am stat lîngă dînsa 3 zile. S-a stins Într-o liniște desăvîrșită. Dumnezeu să o ierte! Mortul este spălat. După aceasta i se taie unghiile de la mîini și de la picioare, le bagă Într-o batistă, care se pune În sicriu. Dacă este bărbat este bărbierit, pieptănat, Îmbrăcat cu haine noi, ca pentru o călătorie aleasă. În sicriu se așterne un macat nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
somnului, alimentației etc.; * alte informații (fișe medicale, evaluări, terapii încercate). Observația: Observarea va avea loc în diferite momente ale zilei; La ce trebuie să fim atenți? 1. Comportamentul: * pune mâna la ureche; țipă mai tare pentru a acoperi zgomotul celorlalți; * bagă totul în gură; nu mănâncă decât un fel de mâncare care are o anumită textură; * miroase obiectele; * pune mâna la ochi; * incert în tot ceea ce face (nesiguranță); * are nevoie de încurajări permanente (timiditate); * se cațără pe o scară și apoi
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înainte pe piept. Observă tracțiunea asupra mușchilor cefei și ai umerilor. Încet, menținând relaxarea mușchilor faciali și ai bărbiei, ridică capul și lasă-l să cadă îndărăt până unde merge liber; maxilarul inferior va cădea prin propria lui greutate. (Nu băga de seamă cum arăți sau dacă te simți caraghios!) Întoarce capul la poziția dreaptă. 4. Se începe exercițiul ca la punctul 3. Se rotește capul într-o parte și alta, menținând lipsa de efort. Rotește-ți capul de la stânga la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
piardă valoarea unitară). Expresiile din limba română fie au fost formate pe teritoriul acestei limbi, din cuvinte existente (unele astfel de expresii au păstrat chiar forme vechi ale unora dintre cuvintele componente: a bate câmpii, a lua la rost, a băga în boale, a merge ca pe roate 43), fie au fost împrumutate/ calchiate (sau au împrumutat elemente) din/ după (expresii din) alte limbi (a face knock-out, a face pe niznaiul, a da un ceai). Cele mai multe dintre expresiile din limba română
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]