21,623 matches
-
cap de locuitor era chiar mai accentuată decât În anii ’50. și În Marea Britanie, contrastul dintre regiunile bogate din sud-est și fostele zone industriale de la nord se amplificase În ultimul timp. Londra Înflorise, cu certitudine. Deși În afara zonei euro, capitala britanică devenise centrul financiar incontestabil al continentului, animat de o energie scânteietoare și high-tech care făcea alte orașe europene să pară terne și Învechite. Plină de tineri educați și deschisă la fluxul cosmopolit al culturilor și limbajelor, Londra părea să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fuseseră legați de conducătorii lor luminați - era rețeaua de comunicații aferentă, din ce În ce mai densă. Infrastructura de transport intraeuropean (poduri, tuneluri, șosele, trenuri și feriboturi) se dezvoltase incredibil În ultimele decenii ale secolului. Europenii aveau acum cel mai rapid și (cu excepția rețelei britanice, pe bună dreptate desconsiderată) cel mai sigur sistem de cale ferată din lume. Pe un continent aglomerat, unde distanțele relativ mici favorizează transportul terestru mai mult decât pe cel aerian, căile ferate au beneficiat clar de investiții publice susținute. țările
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puteri imperiale la Început de secol, ambele țări au pierdut ulterior, sub impactul războiului și al decolonizării, resurse și teritorii. Încrederea și siguranța imperiului global au fost Înlocuite de amintiri neplăcute și persepective neclare. Ce Însemna să fii francez sau britanic nu mai era atât de clar ca deunăzi. Alternativa, să devii cu grăbire „european”, era mult mai facilă În țări mici ca Belgia și Portugalia sau În locurile (ca Spania și Italia) unde trecutul recent nu era un motiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
așteptat 300 de ani reconstituirea; cea de la Orgreave a fost recreată pentru televiziune după numai 17 ani. Orașul Barnsley figurează la loc de cinste În Drumul către Wigan Pier, unde George Orwell a surprins memorabil tragedia șomerilor din clasa muncitoare britanică În perioada interbelică. După 70 de ani, În Wigan existau nu numai o dană (Orwell constata la vremea lui absența acesteia), ci și un panou pe șoseaua cea mai apropiată, care atrăgea vizitatorii. Lângă canalul curățat fuseseră construite „Cum eram
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regiunea era supranumită ținutul Negru (Orwell povestea cum până și zăpada era neagră de la fumul care ieșea din o sută de coșuri). și asemenea exemple - unde idealul fusese substituit realității trecute (sau prezente) - există cu sutele. Astfel, deși căile ferate britanice erau subiectul unui scandal național, În anul 2000 Marea Britanie număra mai multe locomotive cu aburi și muzee de profil decât tot restul Europei la un loc: 120, dintre care 91 numai În Anglia. Cele mai multe dintre aceste trenuri nu duc nicăieri
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
amar criticii, abandonase estetica și idealurile sale mai vechi de arbitru moral și pedagog benevol al națiunii, În efortul de a rivaliza cu posturile comerciale. Dar, deși devenise un post de popularizare (sau poate tocmai din acest motiv), era mai britanic decât oricând. Cine se Îndoiește nu are decât să compare un reportaj, o dezbatere sau un spectacol de la BBC cu programe similare de pe posturile franțuzești Antenne 2 sau TF1: ce s-a schimbat, de ambele părți ale Canalului Mânecii, e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În echipa națională, putea spera acum să joace În marile ligi de fotbal europene, câștigând experiență, vizibilitate și un salariu foarte bun În Newcastle, Amsterdam sau Barcelona. În 2005, antrenorul echipei Angliei era din Suedia. Arsenal, cea mai bună echipă britanică la Începutul secolului XXI, era antrenată de un francez. Pe lângă câțiva englezi, clubul din nordul Londrei avea În componență jucători din Franța, Germania, Suedia, Danemarca, Islanda, Irlanda, Olanda, Spania, Elveția, Brazilia, Coasta de Fildeș și SUA. Fotbalul era un joc
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Beckham În Campionatul European din Portugalia În anul următor (căpitanul Angliei a ratat două penalty-uri, grăbind eliminarea umilitoare a echipei) nu a reușit să domolească entuziasmul fanilor. și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a reușit să domolească entuziasmul fanilor. și mai grăitor, ieșirea Angliei din competiție nu a afectat numărul de telespectatori britanici la meciurile care mai rămăseseră de disputat (Între state mici ca Portugalia, Olanda, Grecia și Cehia), fără miză pentru fanii britanici. Cu toată fervoarea meciurilor internaționale - steaguri fluturânde, lei dezlănțuiți pe blazoane și imnuri zbierate furibund de galerii -, obsesia generală de a urmări meciurile, orice meci, era mai importantă decât atașamentul partizan față de o echipă anume 5. La momentul de maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dar nici măcar chestiunea iugoslavă, oricât de imperioasă, nu a izbutit să readucă intelectualii În centrul vieții publice. La Paris, Bernard-Henri Lévy era invitat la Palatul Elysée pentru consultări cu președintele, așa cum și Tony Blair organiza periodic Întâlniri selecte cu jurnaliștii britanici preferați și cu alți curteni literari. Dar aceste exerciții atent regizate de consolidare a imaginii publice nu aveau impact asupra politicii: nici Franța, nici Marea Britanie și nici vreo altă țară aliată nu și-au modificat În vreun fel strategiile sub
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de incapacitatea Regatului Unit de a alege Între Europa și Statele Unite. Iar faptul că În Marea Britanie, ca și În SUA, numărul săracilor a crescut mult (spre deosebire de restul Uniunii Europene, unde sărăcia a crescut modest sau deloc) strica tot farmecul modelului britanic. A treia cale avea un termen de garanție redus. Însuși numele ei implica prezența a două extreme - capitalismul extrem și socialismul de stat - care, de fapt, nu mai existau (primul fusese dintotdeauna o plăsmuire a imaginației doctrinare). Trecuseră vremurile când
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
chiar În Marea Britanie, nu se discuta despre Holocaust În public. Așa cum pentru francezi lagărul tipic era Buchenwald, cu comitetele lui bine organizate de prizonieri politici comuniști, În Anglia postbelică prototipul lagărului nazist nu era Auschwitz, ci Bergen-Belsen (eliberat de trupele britanice), iar supraviețuitorii scheletici filmați și vizionați În cadrul buletinelor de știri difuzate În cinematografe la sfârșitul războiului nu erau de obicei identificați ca evrei 4. și acolo, evreii au preferat să treacă neobservați după război și să nu Își povestească experiențele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
discriminare rasială”. N-ar fi ieșit mare tevatură dacă reaua-credință a elvețienilor s-ar fi oprit aici: Londra și Washingtonul nu ceruseră niciodată vreo etichetă de identificare pe pașapoartele evreilor, Însă, când venea vorba de salvarea refugiaților evrei, nici experiența britanică și nici cea americană nu erau tocmai un motiv de laudă. Însă elvețienii au mers mult mai departe. A devenit dureros de limpede În cursul investigațiilor oficiale desfășurate În anii ’90 că nu numai că Elveția profitase de traficul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
s-a văzut În 1969, când guvernul a interzis televiziunii franceze să difuzeze Le Chagrin et la Pitié de Marcel Ophuls. Filmul lui Ophuls, un documentar despre ocupația În Clermont-Ferrand, În centrul Franței, era bazat pe interviuri cu subiecți francezi, britanici și germani. Nu conținea nimic despre Holocaust și foarte puțin despre Vichy; avea ca temă venalitatea generală și actele zilnice de colaborare din anii războiului: Ophuls Încerca să demonteze povestea seducătoare a rezistenței acreditată În perioada postbelică. Dar chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
451-456, 523-524 écu - vezi unitatea valutară europeană (écu) Edelman, Marek 755 Eden, Anthony 151, 159, 228-230, 272-276, 279; demisia 295 edificii publice (anii ’50 și ’60) 359 educația terțiară 363-364 EFTA - vezi Asociația Europeană a Comerțului Liber (EFTA) Egipt; decolonizarea britanică 272-276; invazia militară 274-275, 296 Eichmann, Adolf 383, 738 Einaudi, Luigi 88, 206, 735 Eisenhower, Dwight D. 40, 107, 110, 149, 226, 228, 234, 252, 261, 269, 273-274; noua strategie 231-232; reacția la revoluția maghiară 296 Eliade, Mircea 193 Eliot
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Lawrence, D.H. 349 Le Pen, Jean-Marie 633, 667, 677, 679, 732 Leclerc, Annie 440 Lefebvre, Jacques 681 Legea Ajutorului de Urgență pentru Iugoslavia 169 Legea de neutralitate (1937) 114 Legea Fundamentală a Germaniei 85, 250-251, 585 Legea Săracilor/ Means Test (britanică) 80, 82 Legile Fabricilor 82 legitimitate; ca funcție a capacității 725; ca funcție a teritoriului 725 Leonhard, Wolfgang 514 Leopold al III-lea (rege, Belgia) 85 Lepper, Andrzej 633 Letonia 589; colaboraționiști 637; declararea independenței 599; mișcări de independență 590-591
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Uniunii Europene 667; optimismul (din anii ’50) 277-278; Orgreave, ca exemplu de industrie moștenită 702; partide comuniste 297; partide conservatoare 493, 495-502; Partidul Comunist al Marii Britanii (CPGB) 195; Partidul Laburist 76, 344-345, 374, 430, 483, 493-494, 496-497, 500-502; Partidul Național Britanic (PNB) 667, 677; Partidul Social-Democrat 500; Partidul Socialist din Marea Britanie (PSMB) 371; performanța economică În comparație cu Germania de Vest 329-333; planificare guvernamentală 76, 307; Planul Oțelului (din 1977) 423; plecarea din Asia de Sud 271; politica internă În perioada postbelică 157; politica prețurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Pactul Nord-Atlantic (NATO) Navarro, Carlos Arias 477 Nazarbaev, Nursultan 600 nazism; opinia germanilor despre 66; recunoașterea de către germani 737-740; tranziția spre comunism 186 Năstase, Adrian 688 necombatanți uciși În al doilea război mondial 31 Negri, Toni 437 neguvernabilitate 425, 431; britanică 496 Németh, Miklós 534, 579 Nenni, Pietro 196 Nimier, Roger 205 Nixon, Richard 397, 460; abandonarea sistemului ratelor de schimb 417-418; „dezbaterea din bucătărie” 532 Nizan, Paul 201 Nolte, Ernst 739-740 Nora, Pierre 704-705 Norvegia; Comunitatea Europeană (CE) și Î
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
rata mortalității În al doilea război mondial 31 rata mortalității infantile 35, 307 rata natalității; după succesele mișcării feministe 450-451, 492; Europa de Est 306-307, 719; planuri de creștere 80; postbelică 223; SUA 719 rata șomajului 308, 421, 672 raționalizare 221; politica britanică 158, 221 raționalizarea hranei 34 Ratzinger, Joseph (cardinal) 536 Ražnatoviæ, Željko 616 războaie civile 44-46, 615-619 război Între state 684 Războiul de 30 de ani 28 „războiul de șase zile” 400, 739, 745 războiul de Yom Kippur 418-419 războiul din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sfârșitul erei ideologiilor 356 Sharett, Moshe 252 Shtern, Lina 177 Siegfried, André 328 Șik, Ota 394, 402, 404 Silone, Ignazio 189, 198, 207-208, 210-212, 515 Silva, Aníbal Cavaço 473 simbolurile contra-culturii 367 Șimečka, Milan 393 Simone, André 202 sindicate 308-310; britanice 333 sindicatul minerilor din Durham 156 sindromul Vichy 736 Siniavski, Andrei 391-392 sistem de patru clase sociale 673 sisteme complete de asistență socială 81 sisteme de pensii 80; fondul 491-492, 720, 722 sisteme de transport 694; automobile - vezi automobile; căi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anul 2000, Daniel Combes Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichiceanu India și Occidentul, Demetrio Marin Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Christophe Charle Istoria balcanilor, (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria cărții, Albert Labarre Istoria civilizației britanice (vol. 1 5), Adrian Nicolescu Istoria culturală, Roger Chartier, Laurențiu Vlad (ed.) Istoria Europei (vol. 1 5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866 1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mentalităților, Alexandru Duțu, Laurențiu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
simbolistă"186. Revivalul Rococo este documentat cu maximă acribie de către Debora L. Silverman în Art Nouveau in Fin-de-Siècle France: Politics, Psychology and Style 187 (1992). Atât mișcarea Arts and Crafts, cât și Mișcarea estetică engleză, ne situează în spațiul culturii britanice, pentru a nu vorbi de larga acoperire pe care o oferă revivalului gotic. Simbolismul este singura modalitate de a realiza o rețea de corespondențe în spațiul european. Stephen Escritt ignoră însă spațiul central și est-european, unde Art Nouveau-ul este marcat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a fost urmat de „războaie ale declinului”, care au ruinat temporar economia europeană: războiul de 30 de ani (între 1630 și 1650), războaiele napoleoniene și Revoluția Franceză (1792-1815), primul și al doilea război mondial (1914-1918, 1939-1945), care a încheiat hegemonia britanică și a ridicat SUA la rolul de lider al statelor metropolitane. Ne aflăm, iată, în situația de a constata o deosebire notabilă între cele trei arii. Wallerstein apreciază că o asemenea stratificare a fost determinată nu de un ansamblu de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Albert, 1994), generată de evoluțiile divergente ale capitalismului din țările Europei continentale în opoziție cu cele din Statele Unite și Marea Britanie, dublată de „disputa globalizării”, disputa politică din jurul celei „de-a treia căi”, în variantă americană (Clinton, 2002) sau în variantă britanică (Blair, 2001), disputa din jurul „guvernării mondiale” (Rasmussen, 2003; Socialist International, 2003), opuse autoreglării pieței mondiale - toate aceste incertitudini legate de capitalismul viitorului au împiedicat intelectualitatea occidentală să cadă de acord asupra unui model de „capitalism bun”. În plus, în vreme ce comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care nu au asigurare și nu beneficiază de servicii. Un alt tip de model este cel britanic, în care există un acces crescut la asistența sanitară și echitate, dar însoțită de o limitare a opțiunilor, a libertății de alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există lungi liste de așteptate. Peste un milion de pacienți sunt pe listele de așteptare pentru diferite intervenții (Vlădescu, 2004, p. 6). Concluzionând, se poate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]