22,190 matches
-
război, este trimis pe front. Devine student la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, unde audiază cursurile profesorilor G. Călinescu, Tudor Vianu, Al. Rosetti. Își ia licența în specialitățile limba și literatura română și limba și literatura italiană. Prin concurs, obține postul de profesor la Colegiul Național „N. Filipescu” din Predeal. Stabilit apoi în Brașov, lucrează ca profesor de limba și literatura română la Liceul „Andrei Șaguna” (1948-1984). Poartă corespondență cu marii săi profesori, îndeosebi cu Tudor Vianu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
1 Sub aspect etimologic, termenul „impozit” Își are rădăcinile În limba latină În care circula „impositu” cu Înțelesul de obligație publică sau dare impusă cetățenilor de către stat, de la care au provenit cuvintele „impôt” În limba franceză, sau „imposta” În limba italiană (vezi: Corduneanu C., Sistemul fiscal În știința finanțelor, Ed. Codex, București 1998). În același context, se Înscrie și folosirea termenului „fiscus” În imperiul roman timpuriu pentru a desemna „panerul” (coșul) sau „cămara” În care se colectau veniturile (impozitele) destinate acoperirii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
României până la organizarea celui mai dotat Congres internațional de sociologie, activitatea gustiștilor a fost prodigioasă. Dincolo de aceste direcții, ne putem imagina cercetarea modernă a istoriei Școlii gustiene și pe o altă coordonată. Ar fi, bunăoară, incitant ca, În maniera microistoriei italiene, să cercetăm un sat În care s-au perindat monografiști sau echipieri și să studiem meticulos toată documentația relativă la viața satului, nu doar sursele produse de monografiști sau echipieri. Adică să vedem imaginea satului produsă de celelalte instituții, organizații
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
its book production in Romania, France did not serve as the mediating cultural agent in Europe that it could have been with relative ease. By continuing to opt for an exclusive translation club that was limited to French, English, German, Italian, Spanish and Russian, Eliade would say, by not encouraging translations from Romanian, Bulgarian, Greek, Danish, Swedish etc. into French and thus not helping bring into existence a wide and unified European readership, France perpetuated a cultural bias and hiatus that
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
anul 1968, precedând, practic, multe studii asemănătoare de peste ocean. Abbott Însuși menționează atenția constantă, dar și crescândă a sociologiei europene față de Chicago (Manuel Castells, Ulf Hannerz, Martin Bulmer sunt exemple la care se adaugă traduceri ale operelor edificatoare În poloneză, italiană, franceză, spaniolă etc. - Abbott, 1999, 4). 4 Conform statisticii, În 1894 În SUA doar 29 de colegii au avut cursuri regulate de sociologie. Peste zece ani 185 de colegii au avut anumite instruiri sociologice, dintre care 45 câte trei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Loredana Ivan și Andreea Moldoveanu au Întreprins studiul În trei țări, Italia, Olanda și România, și au ajuns la concluzia că nu există diferențe semnificative În această privință. Mai mult, s-a constatat că, În rândul studenților români, olandezi și italieni, subiecții acestei cercetări, există un stereotip asemănător În ceea ce privește atractivitatea feței feminine: „preferința pentru forma ovală a feței” (p. 111). Deschis cu Întrebarea dacă „ceea ce este frumos este și bun” (răspunsul afirmativ tradus În teorie prin „efectul de halo al frumuseții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii etnologice italiene În România (constituită În 1995) și ale altor câțiva etnologi/antropologi români și străini, Într-o aducere la zi privind problematica disciplinei la nivelul realităților etnografice din țara noastră. ,,Aducere la zi”, În acest caz, evocă de o manieră explicită
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Maramureș (Ileana Benga și Oana Benga), semnificațiile identitare ale sarmalei În raport cu ,,civilizația” și ,,cultura” (Vintilă Mihăilescu), etnografia zonelor industriale din Valea Jiului și Făgăraș (David A. Kideckel, Bianca E. Botea, Raluca Nahorniac, Vasile Șoflău), cosmopolitism și transmigrație la oamenii de afaceri italieni din România (Cristina Papa și Veronica Redini), implicațiile juridice, istorice și culturale ale corupției la români (Filippo M. Zerilli). Ca tematică generală, volumul abordează trei ,,obiecte” de studiu, și anume problematica identității la nivel epistemologic (J. Cole, M. Mesnil) și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În Făgăraș sau investițiile În infrastructură și diversificarea pieței muncii În Valea Jiului. Cristina Papa și Veronica Redini Își aleg ca ,,obiect” etnografic, oamenii de afaceri ,,transmigranți” din România. Datele de teren provin din zonele Timișoara și Cluj-Napoca și privesc Întreprinzători italieni din industria textilă, de Îmbrăcăminte, Încălțăminte și sectorul lemnului. Autoarele aplică noțiunile de cosmopolitism (Hannerz, 2001) și transmigrație (Glick Schiller, Basch, Blanc Szanton, 1995) pentru acei oameni de afaceri care ,,Își transferă doar rezidența dintr-o țară În alta”, ,,se
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
modelele de viață de zi cu zi ale țării În care locuiesc” și ,,mențin, În același timp, relații cu țara lor de origine”. Studiul relevă că, În fond, ,,puțini italieni din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii italieni, caracterizați atunci printr-un ,,policentrism mobil”. Oamenii de afaceri italieni
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din România sunt cosmopoliți”, În acord cu afirmația unui investitor italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii italieni, caracterizați atunci printr-un ,,policentrism mobil”. Oamenii de afaceri italieni ajung să Întemeieze și enclave În România (de exemplu, la Timișoara), cu o economie ,,primară” sau ,,secundară” (conform cu calificarea forței de muncă, nivelul investiției etc.), dar și cu o ,,dinamică
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
italian, după care ,,apartenența socioeconomică nu Înseamnă și apartenență culturală”. Prin costul redus al mâinii de lucru, România apare (ca și Ucraina sau Moldova) drept o ,,nișă dilatată” pentru investitorii italieni, caracterizați atunci printr-un ,,policentrism mobil”. Oamenii de afaceri italieni ajung să Întemeieze și enclave În România (de exemplu, la Timișoara), cu o economie ,,primară” sau ,,secundară” (conform cu calificarea forței de muncă, nivelul investiției etc.), dar și cu o ,,dinamică identitară” Între ,,paternalismul” acestor investitori și ,,caracterul național” român modelat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
faptul că îl prezintă pe cetățean ca fiind pasiv, dar nu și pentru că ar ignora problema reprezentării. Dat fiind faptul că în lumea contemporană există comunități politice care sunt mult mai mare decât cele ale Greciei Antice sau ale orașelor-stat italiene, implementarea democrației, implică formarea unui sistem politic în care poporul își alege reprezentanți care - în mod ideal - le apără interesele (Pitkin, 1967). În ce măsură și în ce forme (retrospectiv și/sau prospectiv) acest proces ideal se petrece, iată marea problemă dezbătută
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
deschisă, câmpul, așa cum vom vedea mai jos, neajungând să se închidă în definiții foarte clare; vor fi cel mult definiții concurente, ce nu vor împiedica însă constituirea unei identități discursive. Există numeroase canale prin intermediul cărora teoriile germane, franceze, dar și italiene (Massi) și în mai mică măsură de sorginte engleză (Mackinder și Short) sunt adoptate și adaptate critic de cercurile științifice locale. Domeniul științific al antropogeografiei devine unul important în științele sociale românești. Simion Mehedinți, G. Vâlsan, Vintilă Mihăilescu, Anton Golopenția
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru o perioadă încă nedefinită de timp, rămân în continuare în relație cu contextele de origine, își fac case și se întorc regulat în România. Cu toate acestea, pe termen mediu, ei rămân în Italia și se integrează pe piața italiană de muncă. În general, nu mă voi referi la cazurile de muncă temporară, în care experiența de migrație durează un timp limitat, după care migranții se întorc 8. În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de statusul ilegal) în emergența dinamicilor migratorii și a practicilor transnaționale și despre cum afectează riscurile crearea mediului
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine, fapt ce constituie un ajutor esențial pentru migranții ilegali și care îi ajută să depășească dificultățile existente în prima perioadă de migrație. În
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câteva luni (sau chiar ani), migranții dorm în părăseli (case părăsite) sau în corturi la periferia orașului, în compania altor migranți ilegali 14. Migranții ilegali care nu au de muncă mănâncă zilnic gratuit la Caritas (o fundație a Bisericii catolice italiene), de unde își procură regulat și haine gratuite și au și posibilitatea de a se spăla. Timpul și-l petrec căutând de lucru în mediul de migranți, adeseori fiind speculați sau plătiți prost, dar acceptând această stare de fapt ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că piața informală de muncă în care lucrează migranții români este puțin instituționalizată la nivel de formalizare a cererii și ofertei, o parte dintre migranți intermediază informația privind nevoia de muncitori și oportunitățile de muncă. Spre exemplu, când un patron italian are nevoie de muncitori suplimentari, întreabă muncitorii români în care are încredere („sunt serioși”) dacă știu alți muncitori. Aceștia, cel mai adesea, își sună cunoscuții dacă știu pe cineva care are nevoie de muncă și/sau se duc în zonele
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un loc de reconstruire sau de menținere a relațiilor de solidaritate și de construire a unei vieți mai bune decât în România. După găsirea unei oportunități constante de muncă, migranții pot spera pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pentru regularizare (legalizare) dacă sunt „asumați” de patroni italieni. Legalizarea este un fel de „bilet de intrare” în societate: odată legali, migranții pot să își deschidă conturi bancare, pot să închirieze apartamente și au șansa să se integreze în societatea italiană. O parte dintre migranții români se gândesc să înființeze mici companii sau să muncească autonom, iar alții speculează din când în când alți migranți ilegali, la intermedierile de muncă sau prin oferirea unor oportunități de cazare. Chiar dacă mediul de migranți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
zona Milano. Numărul mare de bărbați care muncesc în construcții se datorează faptului că piața de construcții din Italia este în expansiune și există un deficit de forță de muncă; italienii muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
punându-le pe acestea din urmă într-o situație inferioară. În fine, se poate aminti încă un efect al migrației ilegale pe piețele de muncă. În Italia, migrația internațională din ultimii ani este foarte dinamică și practic tolerată de statul italian, parțial și datorită deficitului de forță de muncă în anumite sectoare ale economiei, dar și a dificultății de a controla migrația ilegală. Din cauza migrației ilegale continue, chiar dacă au loc politici de regularizare a migranților, numărul lor rămâne în continuare ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concurența a devenit mult mai dură și posibilitățile de speculă s-au mărit. Ca urmare, situația noilor migranți a fost mai dificilă și mediul deja fragil al migranților ilegali a devenit și mai problematic. Fragmentare, supramuncă și încorporare în societatea italiană Odată deveniți migranți legali și învățând italiana, mulți români pot să își „înceapă” viața în Italia; pot să își caute o slujbă constantă, să facă credite la bancă și chiar să își cumpere casă sau mașină. Mulți dintre aceștia mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]