22,035 matches
-
cu monografia La liturgie cosmique, plus un articol despre Capete gnostice, unde propune o cronologie a scrierilor lui Maxim etc. Chiar dacă se declară În dezacord cu tezele lui P. Viller și I. Hausherr, care, În opinia lui, ar pune un accent prea apăsat pe influența lui Origen și a lui Evagrie asupra misticii maximiene, el recunoștea acest lucru cu toată onestitatea și citează mai multe referiri la Evagrie În notele sale de subsol. În schimb, se declară perfect de acord cu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Întinse polemici declanșate de Jugie, În 1925, prin articolul său „Grégoire Palamas” din Dictionnaire de Théologie Catholique. Este vorba de un articol foarte lung, extrem de bine informat, dar care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana palamită, dând astfel cep buboiului de ipocrizie
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
lucrări, voi Încerca să arăt că, În fața impredictibilului, rolul cunoștințelor practice, al proceselor informale și al improvizației este unul esențial. În capitolele 4 și 5, voi prezenta viziunile și practicile extrem-moderniste ale urbaniștilor și revoluționarilor În contrast cu viziunile critice ce pun accentul pe proces, complexitate și adaptare permanentă. Utopiștii sunt Le Corbuseir și Lenin, iar criticii lor formidabili, Jane Jacobs și Rosa Luxemburg. Capitolele 6 și 7 vor prezenta colectivizarea sovietică și sedentarizarea forțată din Tanzania, procese ce ilustrează faptul că soluțiile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
direct În fața electoratului. Logica ce a stat la baza reconstruirii Parisului se aseamănă cu cea a transformării pădurilor bătrâne În parcele amenajate științific, care să se preteze la o gestiune fiscală unitară. În ambele cazuri, s-a pus la fel de mult accentul pe simplificare, lizibilitate, liniile drepte, administrarea centrală și perspectiva sinoptică asupra ansamblului, iar o mare parte a planurilor a fost realizată. Cu toate acestea, o diferență majoră este aceea că proiectul lui Haussmann a fost conceput mai puțin din rațiuni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de „super-agenții” cu puterea cvasi-guvernamentală de a trimite oameni pe Lună sau de a construi baraje, de a face lucrări de irigații și de a pune la punct rețele de transport public. Din punct de vedere temporal, modernismul extrem pune accentul pe viitor. Deși orice ideologie care propovăduiește progresul este, În principiu, orientată către viitor, modernismul extrem merge foarte departe În acest sens. Trecutul este un impediment, o istorie ce trebuie depășită, În vreme ce prezentul este punctul de pornire al planurilor de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
orice zonă de pe glob și să răspundă oricăror nevoi. Linia și unghiul drept, precum și impunerea unor standarde internaționale În materie de construcții au constituit pași determinanți În direcția simplificării arhitectonice. Cu toate acestea, poate că cel mai important a fost accentul pe care l-a pus Întotdeauna Le Corbusier pe stricta zonificare funcțională. Ilustrativ În acest sens este al doilea din cele 14 principii enunțate la Începutul lucrării La ville radieuse, și anume „moartea străzii”. El se referea pur și simplu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1960, devenise doctrina standard În materie de urbanism. Se prevedeau zone separate pentru activitatea profesională, locuințe, centre comerciale și de recreere, monumente și clădiri ale administrației. Atunci când era posibil, zonele de lucru erau subdivizate În clădiri de birouri și fabrici. Accentul pe care Îl punea Le Corbusier pe un plan urban În care fiecare arondisment să aibă o funcție unică a fost clar imediat după ce a preluat proiectul de amenajare a Chandigarh-ului, singurul oraș pe care l-a construit. El a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
funcțional, astfel Încât permită planificarea și standardizarea În vederea atingerii unui singur obiectiv. Guvernarea conform planului, urbanistul și statul Primul dintre principiile de urbanism ale lui Le Corbusier, precedând chiar „moartea străzilor”, a fost formula „Planul: Dictator”. Cu greu am putea exagera accentul pe care Îl pune acest arhitect, asemenea lui Descartes, pe construirea unui oraș care să reflecte un plan rațional și unic. Le Corbusier avea o foarte mare admirație pentru taberele și orașele romane, datorită logicii globale a amenajării lor, și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
au o oarecare influență asupra modului În care ea se dezvoltă, procesul nu este prea egalitar: lingviștii, gramaticienii și profesorii - unii dintre ei susținuți de puterea statală - joacă un rol covârșitor. Însă nu este nici un proces care să poată căpăta accente dictatoriale. În pofida eforturilor de „planificare centralizată”, limba (mai ales În forma vorbită curentă) are tendința de a se Încăpățâna să evolueze În propria ei direcție și să fie bogată, polivalentă și colorată. La fel și orașul: În ciuda Încercărilor urbaniștilor de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acest lucru se reflectă În atenția pe care o acordă contactelor mărunte, dar esențiale ce se produc Într-un cartier care funcționează. Autoarea recunoaște că nici un spațiu urban nu poate - și nici nu ar trebui - să fie vreodată static, punând accentul pe acel minim grad de continuitate, viață socială și cunoaștere „de stradă” necesar Închegării unei așezări urbane. „Pentru ca autoguvernarea locală să funcționeze”, reflectează Jacobs, „la baza oricărei mișcări de populație trebuie să se afle continuitatea, asigurată de acei oameni care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
la distrugere. Ceea ce o Împiedică pe Jacobs să devină o conservatoare În stil burkean (referire la Edmund Burke, considerat - mai ales printre vorbitorii de limbă engleză - părintele conservatorismului modern, n. red.) și să susțină mersul absolut natural al istoriei este accentul pe care Îl pune pe schimbare, reînnoire și inventare. A te strădui să pui capăt schimbării (deși poți Încerca să o influențezi Întrucâtva) nu este doar lipsit de Înțelepciune, ci și inutil. Cartierele puternice - asemenea orașelor puternice - sunt rodul unor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de avangardă. Probabil că acestea sunt motivele pentru care, atunci când Lenin scria despre propagandă și agitație, nu făcea decât să transmită unidirecțional informațiile și ideile pe care le avea. În acest context, este ușor de Înțeles de ce punea un asemenea accent pe ziarul partidului. O publicație, chiar mai mult decât „agitația” În fața unor mulțimi refractare sau taciturne, creează o relație vădit inegală. Ea este un mijloc minunat de a transmite instrucțiuni, a explica linia de partid și a reuni trupele. Ca
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
lor, ajută la justificarea formei pe care aceasta și-a căpătat-o. Cu siguranță, Într-o primă etapă, moștenitorii statului revoluționar sunt direct interesați să se Înfățișeze drept principalii promotori ai evenimentului istoric. O astfel de prezentare a faptelor pune accentul pe rolul lor indispensabil ca lideri și misionari; În cazul lui Lenin, era În strânsă concordanță cu ideologia organizațională declarată a bolșevicilor. După cum remarcă Milovan Djilas, istoriile autorizate ale revoluțiilor „descriu evenimentul ca fiind rodul unei acțiuni premeditate a conducătorilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
repede revoluția din stradă În muzee și În manualele școlare, ca nu cumva oamenii să repete experiența. O descriere schematică, prin care să se pună În evidență rolul decisiv jucat de un număr mic de conducători, consolidează legitimitatea acestora, iar accentul asupra coeziunii, uniformității și principalului scop face evenimentul să pară a fi fost inevitabil și, se speră, implicit permanent. Punerea În umbră a acțiunii populare independente servește obiectivului adițional de a arăta că proletariatul este incapabil să acționeze de unul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
când se uită acest fapt, se face un pas Înainte În direcția naturalizării triumfului revoluționar. Când Învingători precum Lenin ajung să Își impună teoriile nu atât În derularea evenimentelor revoluționare, cât În scrierea istoriei oficiale postrevoluționare, aceasta din urmă pune accentul, de obicei, asupra dinamismului, scopului și geniului liderilor, minimizând rolul hazardului. Paradoxul final a fost, În cazul nostru, că istoria oficială a Revoluției bolșevice a fost, vreme de șaizeci de ani, În așa fel prezentată Încât să fie În strânsă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ideologic să dovedească eficiența micii proprietăți, ei aveau de partea lor foarte multe dovezi empirice. Ei susțineau că, În multe cazuri, natura producției agricole face ca profiturile economice ale mecanizării să fie minime În comparație cu cele produse de intensificare (aceasta punând accentul pe folosirea Îngrășămintelor, hrănirea mai bună a animalelor și așa mai departe). De asemenea, spuneau ei, economiile la scară erau minime sau negative dacă se cultivau suprafețe mai mari decât suprafața medie ce revenea unei familii. Lenin ar fi luat
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
industrie, precum mecanizarea și noi metode de control, toate acestea influențând, la rândul lor, caracterul următoarei serii de mișcări muncitorești. Desigur, greva Însemna și o lecție pentru forța de muncă, a cărei coeziune și conducere erau modificate. Rosa Luxemburg punea accentul pe proces și pe elementul uman, avertizând Împotriva tacticilor bazate pe o concepție Îngustă asupra lucrurilor. O grevă sau o revoluție nu era doar un scop Înspre care trebuiau Îndreptate strategiile și ordinele, deoarece procesul prin care se ajungea la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stabilit, au fost minunat caricaturizate de Eugene Zamiatin În romanul Noi și au devenit mai târziu sursa de inspirație pentru romanul 1984 al lui George Orwell. Ceea ce Îl surprinde pe un observator extern al acestei revoluții culturale și arhitecturale este accentul pus pe forma publică, dorința de a reprezenta corect dimensiunile vizuale și estetice ale noii lumi. Poate că acest lucru se vede cel mai bine În ceea ce Stites numește „festivaluri de mobilizare”, evenimente organizate de impresarul cultural al statului sovietic
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
primarul orașului Moscova, i-a replicat: „și estetica mea cere ca procesiunile de demonstranți din cele șase districte ale Moscovei să vină toate În Piața Roșie În același timp”. În materie de arhitectură, conduită publică, design urban și ritual colectiv, accentul dominant părea să cadă pe fațada socială disciplinată, rațională și vizibilă. Stites sugerează că există un fel de relație inversă Între aspectul exterior al ordinii și scopul afișat, pe de o parte, și cvasi-anarhia ce domnea În societate În general
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
local (viziunea inițială a lui Nyerere), a fost Înlocuit de un „sat ujamaa teoretic”, o cifră care putea fi adăugată unei avalanșe de statistici. Astfel, pentru a arăta cât de multe au făcut, cadrele de partid și funcționarii publici puneau accentul pe numărul de persoane mutate, de noi sate create, de terenuri de casă și terenuri comunale ținute sub observație, de fântâni săpate, de suprafețe desțelenite și arate, de tone de Îngrășăminte livrate și de filiale UNAT Înființate. Nu conta că
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
foarte bine Andrew Coulson, În cadrul procesului efectiv de creare de noi sate, cei din administrație și reprezentanții partidului (aflați, la rândul lor, În concurență) pur și simplu ignorau politicile care le-ar fi putut diminua privilegiile și puterea, punând exagerat accentul pe cele care consolidau poziția lor ca grup. Astfel, idei precum funcționarea independentă, fără intervenția guvernului, a unor sate ujamaa mici ca Ruvuma (Înainte de 1968), implicarea elevilor În procesul decizional din cadrul școlilor (1969), participarea muncitorilor la conducere (1969-1970) și puterea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a Cambogiei lui Pot Pol). Eforturile de a sili locuitorii unei țări să aibă locuințe permanente fixe tind să dea naștere unui număr mare de cetățeni ilegaliști, fără documente, aflați tocmai În zonele urbane unde li se interzisese să meargă. Accentul pe o estetică vizuală rigidă În miezul capitalei tinde să aibă drept rezultat așezări și mahalale pline de săraci care, adesea, șterg podelele, gătesc mesele și Îngrijesc copiii elitelor care lucrează În centrul decorativ planificat. CAPITOLUL 8 ÎMBLÂNZIREA NATURII: O
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
folosirea tractoarelor și a combinelor, crearea de terenuri plate), cu atât rămânea mai puțin În voia sorții. Solurile, peisajul, forța de muncă, practicile și condițiile meteorologice locale erau considerate absolut irelevante În cadrul acestor proiecte preambalate. În același timp, se punea accentul pe pregătirea tehnică a planificatorilor, pe posibilitatea controlului centralizat și, nu În ultimul rând, pe crearea unui „modul” ca să poată fi reprodus În aproape orice locație. Avantajele erau evidente și pentru elitele locale, nerăbdătoare să aibă un proiect modern la
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inevitabil, mult mai complex decât planul pe care Îl putem elabora noi, fie anticipat, fie retrospectiv, pentru a-l descrie. Lenin, În calitatea sa de lider ambițios al partidului de avangardă, avea toate motivele ca, În cadrul proiectului revoluționar, să pună accentul pe disciplina și ierarhia de tip militar. După Revoluția din Octombrie, autoritățile statului bolșevic erau, la rândul lor, Îndreptățite să exagereze rolul central și omniscient al partidului În realizarea schimbării. și totuși știm - și știau acest lucru și Lenin, și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
catarg pentru a nu cădea pradă sirenelor, ci și din modul În care Își ținea oamenii uniți și Își repara vasul sau din mijloacele improvizate pe care le născocea pentru a-și salva echipajul din Încurcăturile ce se țineau lanț. Accentul cade pe abilitatea lui Odiseu de a se adapta cu succes la o situație aflată În permanentă schimbare, dar și de a-și Înțelege - și, implicit, Înfrânge - adversarii umani și divini. Toate activitățile umane necesită un Înalt grad de mētis
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]