24,388 matches
-
Petrești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Coada Izvorului, Gherghești, Greci, Ionești, Petrești (reședința), Potlogeni-Deal și Puntea de Greci. Comuna se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Neajlovului, în apropiere de orașul Găești, și este străbătută de autostrada București-Pitești și de șoseaua națională DN61, care leagă Găeștiul
Comuna Petrești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301183_a_302512]
-
Mândrești este un sat în comuna Valea Mărului din județul Galați, Moldova, România. Până la ultima împățirire administrativă a fost comună. Satul este așezat pe valea râului Gerului care curge de la nord la sud, parau care își are izvorul la nord de sat, într-un loc denumit Mândră. Numele satului este de la Ivan Mândru, căpitanul lui Ștefan cel Mare. Satul are o biserică cu hramul Sfântă Parascheva, ctitorita de preotul Strat, originar din satul Smulți. Sub oblăduirea preotului Gh.
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
Comuna se află în partea central-nordică a județului, în valea râului Vulcana, la vest de Pucioasa și de valea Ialomiței. Este deservită de șoseaua județeană DJ712B, care leagă valea Ialomiței și DN71 (la Doicești) de valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Comuna este înconjurată de dealurile care au înălțimi de 500-600 metri, ce coboară din Munții Bucegi, având ca principală înălțime zonală înspre vest, dealul Vârful Vulcănii, ce atinge o înălțime de 642 metri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
se uneau în actualul centru civic al localității. Satul Ulmețel este brăzdat de Valea de Brădet care are albia adâncă și sinuoasa iar în timpul verii seaca. Viteza de curgere este foarte mare în timpul ploilor mari datorită diferenei de nivel de la izvoare până la vărsarea în râul Olănești. Deoarece producerea de revărsări pe teritoriul satului este prins în planul de regularizare a cursului. Satul Coasta este brăzdat de apă Văii de Case, o vale cu caracter torențial care produce inundații în timpul ploilor de
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul pânzei freatice, la adâncimi între 2 m și 14 m. În ultimii ani multe izvoare au fost captate în bazine amenajate și apa se aduce prin conducte până la locuințe. În trecut, apa râului Olănești a fost folosită pentru a pune în mișcare pietrele morilor, a pivelor și fierăstraielor. Așezată în regiunea de dealuri și înconjurată
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
străbătuta de șoseaua națională DN71 care leagă Târgoviște de Pucioasa și Sinaia, precum și de calea ferata Târgoviște-Pietroșița, pe care are o stație. Din drumul național, la Vulcana-Pandele se ramifică șoseaua județeană DJ712B care duce către valea Dâmboviței și DN72A la Izvoarele. Pe malul drept al Ialomiței, comuna este străbătuta de șoseaua să principala, drumul județean DJ712, care merge paralel cu cel național, pe celalalt mal al Ialomiței, de la Pucioasa la Târgoviște. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulcana-Pandele se ridică
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
existenței sale, satul pare a fi mai curând un mic colț de pădure seculară. Creșterea pomilor fructiferi este o mândrie a tuturor. Dacă prunii bătrâni au început să dispară din cauza vechimii lor, noi livezi tinere se ridică pe dealurile caselor. Izvoarele de apă sulfuroasă ce se găsesc în punctele: Bucică, Lățești și Moarea, dacă ar fi exploatate și valorificate ar aduce mari îmbunătățiri în dezvoltarea comunei Vârfuri.
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
română în 1938-1945. Versiunea cea mai sigură și acceptată de mai mulți cercetători și istorici, ne arată că aceasta denumire vine de la un anume Cucu, care a venit în transhumanta de dincolo de Carpați (zona Brețcu de azi, jud. Covasna) de la izvoarele Oltului și nu de la coloniștii din Valahia Mică (Oltenia de azi, așa cum se credea până acum și locul acesta nu a fost pustiu ci pustiit). Odată ajunși în această zonă bogată, cu terenuri mănoase, păduri și fânețe multe, și-au
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
au amenajat fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână (fântână în limba slavona înseamnă izvor), un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
fântâni pentru asigurarea apei necesare la adăpatul animalelor, dar și pentru oameni. Așa se face că în zona de astăzi cunoscută sub denumirea de Fântână lui Cucu, strămoșul nostru a amenajat o fântână (fântână în limba slavona înseamnă izvor), un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
capătă calități aproape potabile. Forajele făcute la I.A.S Ivești au interceptat 3 strate acvifere care încep de la 150 până la 229 de metri și care dacă ar fi captate ar da un debit de 12 metri cubi pe oră.Izvoarele rar întâlnite în localitate având debite foarte mici, cu ape ușor mineralizate.Ele apar pe terase datorită intersecției pânzelor freatice prin eroziunea fluviala mai aleas în gârlelele Ciuslucu, Conacheasca și Bârlovița. Apele stătătoare sunt reprezentate prin mici petice de mlaștină
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și fauna, acestea sunt caracteristice stepei. Vegetația este predominant erbacee, predominând graminaceele leguminoasele și rozaceele, în vreme ce fauna este cea caracteristică celei de câmpie, cu mamifere, păsări și insecte specifice. Rețeaua hidrografică este formată de pânza freatică ce dă naștere unor izvoare subterane sau de suprafață care alimentează continuu lacul Amara. Lacul Amara este un lac natural - fost liman fluviatil barat cu aluviuni, situat într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe drumul de la șoseaua Roman-Iași, spre Șcheia, la mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe ulița de biserică catolică, se află un loc numit La Izvoare. Aici sunt puțuri de fântână joase care captează mai multe vene de apă potabilă exact la
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
mică distanță de la intrare, pe dreapta poate fi văzută o fântână joasă care captează un mic izvor de suprafață. În satul Șcheia, la câteva sute de metri mai sus pe ulița de biserică catolică, se află un loc numit La Izvoare. Aici sunt puțuri de fântână joase care captează mai multe vene de apă potabilă exact la poala dealului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Alexandru I. Cuza se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al. I. Cuza”, Podu Iloaiei, în Monografia comunei Podu Iloaiei, județul Iași.. Credem, totuși, că denumirea satului vine de la una
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
județele și , pe malul stâng al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Suceava. La Cristești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15B, care duce la Târgu Neamț și mai departe la coada lacului Izvorul Muntelui; și șoseaua județeană DJ208K, drum ce deservește exclusiv comuna, ducând la satul Homița. Prin comună trece și calea ferată Pașcani-Târgu Neamț, pe care este deservită de stația Cristești Pașcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cristești se ridică
Comuna Cristești, Iași () [Corola-website/Science/301270_a_302599]
-
până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup de văcari care se ocupă de vite și căi (îi duc în pădure la păscut, pe pășunea de lângă izvor). Se comercializează în cantități mici toate roadele. Casele bătrânești sunt construite din chirpici, iar acoperișul are pantă mică, întrucat precipitațiile sunt reduse. Casă tradițională este alcătuită dintr-un hol, o bucătărie de iarnă și/sau una de vară, camera de
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
remarcându-se toate formele specifice podișului: creastă, mamelon, movilă, colină, șes, viroagă. În partea de sud a satului, la câțiva kilometri, se află Dealul Mare cu înălțimi de 368 metri. Din partea sudică se propagă către nord o mică rețea de izvoare care se unesc într-un pârâu - bogat în apă în timpul ploilor, dar care seacă uneori în lipsa lor - numit de localnici Negruțu, în hărți find numit Săuzeni. Din punct de vedere administrativ, satul Hărpășești aparține împreună cu satele Doroșcani, Popești, Obrijeni, Vama
Hărpășești, Iași () [Corola-website/Science/301281_a_302610]
-
nume. Lung de aproximativ 28,5 km și o orientare de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, pârâul Dobrovăț și afluientul sau Poiana Lungă străbat teritoriul comunei prin mijloc pe o distanță de 24 km (pentru că pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
de 24 km (pentru că pe o distanță de 3 km de la izvoare curge pe teritoriul comunelor Ciurea și Grajduri, iar 1,5 km de la vărsarea să în pârâul Rediu curge pe teritoriul comunei Codăiești). Inclinarea patului sau este mare de la izvoare până la confluiența cu pârâul Năștea, sector unde coboară 15 - 30 m/km; de aici și până la confluiența cu pârâul Pietrosu, inclinarea patului scade la 10 - 12 m/km, iar în aval de satul Dobrovăț inclinarea devine din ce in ce mai lină (circa 3
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
Dobrovicior (5,5 km). Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,8 - 1,2 km/km² în sectorul nord-vestic și sud-estic al bazinului hidrografic și 1,5 - 1,6 km/km²- în sectorul central. Pârâul Dobrovăț și afluienții acestuia își trag izvoarele din pânză de apă subterană de la bază calcarelor oolitice de Repedea care plachează părțile înalte ale Podișului Central Moldovenesc. Pe văile pârâului Dobrovăț și pe afluienții săi, se mai găsesc ape subterane cantonate la baza depozitelor deluviale de pe versanți și
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Cinci obiective din comuna Holboca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice: așezarea de la „Izvorul Pândarului”, datând din paleoliticul superior; situl de la Dancu (aflat în marginea de est a satului); și situl de „peste Baltă” („Pârliți”), aflat al est de satul Holboca. Situl de la Dancu are urme de așezări din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
Izvoarele (în trecut, Sturza și I.C. Frimu) este un sat în comuna Răchiteni din județul Iași, Moldova, România. Este un sat destul de nou, care s-a format pe la începutul secolului al XX-lea. Primii locuitori ai satului au venit din satul
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
fugit din calea deselor inundații generate de Siret din imediata apropiere. Populația satului se ridică la peste 1000 de locuitori, în totalitate romano-catolici. Sursa principala de venit a satului provine, în principal, din agricultură; zona din care face parte satul Izvoarele alături de Răchiteni . Însă tot în această zonă se obțin producții mediu spre bune de varză, morcov, cartofi, pătrunjel, țelina. După 1990 satul a fost marcat de plecările masive ale tinerilor în străinătate (în special Italia, Spania sau Irlanda). Pe rând
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]