21,869 matches
-
a stat viața lui Johann Salvator de Habsburg-Toscana, fratele mai mic al arhiducelui Ludwig Salvator de Austria. Opera prezintă viața unui anarhist mizantrop care trăiește izolat pe o insulă. Într-o zi, pe insula respectivă eșuează o navă, ai cărei pasageri îl recunosc drept șef. Manuscrisul original a fost modificat de Michel Verne, fiul autorului, noua versiune fiind publicată în 1909 (după moartea lui Jules Verne) sub titlul "Naufragiații de pe Jonathan". În prefața romanului "Familia fără nume", Francis Lacassin indică faptul
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
turnurile clădirii parlamentului. La terminarea războiului se retrage cu Regimentul 6 Cavalerie la Cluj, unde se împrietenește cu aviatorii din garnizoană. Pilotul Dumitru Maiorescu îl invită la aerodromul Someșeni, unde efectuează un zbor de jumătate de oră cu Ivanovici ca pasager, care se hotărăște să devină aviator. Spre norocul său, dintr-un ordin al Ministerului de Război află că se fac înscrieri la "Centrul de Instrucție al Aeronauticii Române" din Tecuci. Cere să fie transferat la aviație și i se aprobă
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
1935 trece la SARTA. Este calificat pentru zbor pe toate aparatele din dotarea aviației militare și civile. La 1 februarie 1936, efectuează ultimul său zbor, pe ruta Arad - București, pilotând avionul Potez 560 F-AOCD al SARTA într-un zbor fără pasageri. Deoarece era un zbor fără vizibilitate, pentru a evita ciocnirea cu munții urcă ceva mai sus. Avionul suferă o avarie, radiotelegrafistul Gheorghe Serdie emite apelul « avion cassé » (), apel înregistrat de posturile terestre din Belgrad, Turnu Severin și Băneasa și cere
Petre Ivanovici () [Corola-website/Science/330929_a_332258]
-
este mult în urma celorlalte lumi aparținând omenirii. Protagonista, Naqi, și-a pierdut sora în timp ce înota alături de Jonglerii Minții, aceștia absorbindu-i conștiința. Doi ani mai târziu are loc o vizită a unui vânător de lumină, primul după foarte multă vreme. Pasagerii acestuia cer permisiunea de a vizita Stăvilarul, un centru de cercetare care se ocupă cu studiul Jonglerilor Minții. În timp ce unul dintre vizitatori pornește pe apă cu o barcă și începe să otrăvească nodurile Jonglerilor Minții, ceilalți îi ucid pe toți
Câinii de diamant. Zile pe Turcoaz () [Corola-website/Science/330976_a_332305]
-
și așa foarte târzie. De fapt greutatea reală era doar cu puțin mai mică decât cea maximă admisă, dar depășea greutatea admisă după metoda de calcul standard, care prevede 96 kg pentru bărbați și 78 kg pentru femei. La îmbarcare pasagerii s-au așezat cum au dorit, medicii Calu, Pivniceru și Ianceu în rândurile al doilea și al treilea, iar medicul Zamfir și studenta Aurelia Ion în rândul al cincilea, ultimul. Această așezare a situat centrul de greutate prea în față
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
situat centrul de greutate prea în față, în afara anvelopei de centrare, urmarea fiind un avion greu de bot și cu rezistență la înaintare mărită. Oricum, raportul a arătat că un centraj corect nu ar fi fost posibil doar prin repartizarea pasagerilor pe locuri. După decolare avionul a urcat foarte greu, inițial neputând să urce peste nivelul 100, ceea ce a sugerat că problemele givrajului au apărut de la început. La traversarea Carpaților Meridionali (în raport cu care AMA este la nivelul 105), (ACC) le-a
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
decesul lui Iovan și a Aureliei Ion, rănirea gravă a medicilor Calu, Pivniceru și Ianceu și rănirea ușoară a medicului Zamfir. Cu excepția lui Zamfir, care își legase centura de siguranță cu puțin timp în urmă, niciunul dintre ceilalți, piloți sau pasageri, nu au avut centurile de siguranță puse. Pe parcursul zborului au existat perioade în care legătura radio a fost deficitară, una dintre cauze fiind aceea că s-a cerut de către centrele de control ale ROMATSA trecerea pe frecvențe peste 136 MHz
Accidentul aviatic din Munții Apuseni din 2014 () [Corola-website/Science/330982_a_332311]
-
de frânare folosește standard frâne compuse culoare albastră în timp ce frânele ceramice de carbon culoarea galbenă sunt disponibile ca și opțiune. M4 oferă Active Sound mai bine spus un amplificator pentru sunetul motorului în starea lui naturală este indus în cabina pasagerilor prin boxe BMW spunând că prin acest procedeu se reduce sunetul drumului/vântului și oferă pasagerilor din vehicul sportivitatea sunetului oferit de un puternic M motor. 50 de procente părți componente la M4 se pot regăsi în comparație la modelul
BMW M4 () [Corola-website/Science/335395_a_336724]
-
disponibile ca și opțiune. M4 oferă Active Sound mai bine spus un amplificator pentru sunetul motorului în starea lui naturală este indus în cabina pasagerilor prin boxe BMW spunând că prin acest procedeu se reduce sunetul drumului/vântului și oferă pasagerilor din vehicul sportivitatea sunetului oferit de un puternic M motor. 50 de procente părți componente la M4 se pot regăsi în comparație la modelul seriei 4.F32. BMW a dezvăluit noul model M4 GTS în data de 20 octombrie 2015
BMW M4 () [Corola-website/Science/335395_a_336724]
-
zona șenalului navigabil, asigurându-se pe fundul apei o acoperire de minimum 7 m a tunelului cu straturi de nisip și argilă. Pantele tunelului spre stațiile de pe cele două maluri, din motive de asigurare a tracțiunii tramvaielor și confort al pasagerilor, sunt limitate la maximum 5 %. Imediat în spatele zidului de îndiguire a malului drept al Scheldei, conectat cu cele două tuburi ale tunelului, a fost prevăzut un puț vertical. Scopul principal al acestuia este să asigure o bună disipare a fumului
Tunelul Brabotunnel () [Corola-website/Science/335428_a_336757]
-
Antwerpen porneau apoi în sens invers și înconjurau orașul spre a se îndrepta spre Țările de Jos. În 1898, Antwerpen dispunea deja de mai multe gări, Gara Antwerpen-Est fiind cea mai centrală dintre ele și, ca atare, principala gară pentru pasageri și marfă. Lucrările pentru construirea unei noi gări au început în 1895, iar inaugurarea s-a făcut fără ceremonial pe 11 august 1905 (15 august, după alte surse). Cu această ocazie gara a fost redenumită „Antwerpen-Centraal”.. Pe 15 mai 1935
Gara Antwerpen-Centraal () [Corola-website/Science/335474_a_336803]
-
Vest, însă, deoarece traseul unora din ele traversa teritoriul Berlinului de Est, era dificil pentru echipele metroului vest-berlinez să efectueze lucrări de întreținere curentă sau de reparații ale șinelor și tunelurilor. Dacă o garnitură vest-berlineză se defecta pe teritoriul est-berlinez, pasagerii erau nevoiți să aștepte poliția de frontieră est-germană care să îi conducă spre ieșire. Guvernul RDG amenința uneori că va bloca la frontieră accesul garniturilor vest-germane și că va pune în exploatare propriile trenuri pe secțiunile est-berlineze ale acestor linii
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
maxime. Unele stații erau păzite de trupele de frontieră. Gara Berlin Friedrichstraße, deși deservită de liniile vest-berlineze și situată pe teritoriul Berlinului de Est, nu era o "Geisterbahnhof". Ea servea ca punct de transfer între U6 și anumite linii S-Bahn. Pasagerii vest-berlinezi puteau trece de la un peron la altul fără a părăsi gara și fără a fi nevoiți să prezinte documente, la fel ca pasagerii care schimbă avionul într-un aeroport internațional. Rezidenții din Berlinul de Vest care posedau vizele necesare
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
nu era o "Geisterbahnhof". Ea servea ca punct de transfer între U6 și anumite linii S-Bahn. Pasagerii vest-berlinezi puteau trece de la un peron la altul fără a părăsi gara și fără a fi nevoiți să prezinte documente, la fel ca pasagerii care schimbă avionul într-un aeroport internațional. Rezidenții din Berlinul de Vest care posedau vizele necesare puteau intra pe acolo în Berlinul de Est. Gara S-Bahn Bornholmer Straße a fost singura stație fantomă care nu se găsea într-un tunel
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
Totuși, Wollankstraße era în uz și accesibilă călătorilor vest-germani, deoarece una din ieșirile din gară dădea într-o stradă din Berlinul de Vest. Această ieșire se afla exact pe linia de demarcație, iar un indicator de avertizare din apropiere informa pasagerii despre situație. Celelalte ieșiri din gară, care comunicau cu Berlinul de Est, au fost blocate. Primii oameni care au intrat în stațiile fantomă după căderea, în noiembrie 1989, a Zidului Berlinului, au descoperit că acestea își păstraseră fostul nume, iar
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
fost Jannowitzbrücke (U8), pe 11 noiembrie 1989, la două zile după căderea Zidului. Stația a fost echipată cu un punct de control similar celui din Gara Friedrichstraße, unde au fost instalați provizoriu vameșii și grănicerii est-germani, pentru a ușura tranzitul pasagerilor din și în direcția Berlinului de Est. Indicatoare inscripționate de mână au fost fixate pe pereți acoperindu-le pe cele vechi, din perioada anterioară anului 1961; acelea erau deteriorate de vreme și le lipseau informațiile privind extensiile liniilor după 1961
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
mai fost necesare după această dată și au fost desființate odată cu constituirea uniunii monetare între Germania de Est și de Vest. În contrast cu lista de mai sus, mai multe stații berlineze extrem de necesare în timpul Războiului Rece și-au pierdut importanța și pasagerii după Reunificare, unele devenind chiar stații fantomă. Cele mai notabile exemple sunt: Metroul din Buenos Aires are patru stații fantomă. Cele două stații de pe Linia A aveau câte un singur peron și au fost închise în 1953, deoarece apropierea dintre ele
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
păstrat și încă pot fi văzute din mersul trenurilor, chiar fiind deschise o vreme pentru vizitare. Pe Linia E, cele două stații au fost închise în 1966, când linia a fost relocată mai aproape de centrul orașului pentru a spori numărul pasagerilor. Amândouă au fost folosite ca zone de mentenanță pentru Linia E și Linia C, în timp ce una din stații a servit și drept platou de filmare pentru filmul argentinian din 1996 "Moebius". S-a luat în considerare și redeschiderea stațiilor ca
Stație fantomă () [Corola-website/Science/335521_a_336850]
-
Eye se învecinează capătul vestic al Jubilee Gardens (anterior locul fostei Domul de Discovery), pe malul sudic al râului Tamisa între Westminster Bridge și Hungerford Bridge, în London Borough of Lambeth. Cuprins [ascunde] 1 Proiectare și construcție 2 capsule de pasageri 3 Deschiderea 4 Proprietate și branding 5 dificultăți financiare 6 recepție critică 7 predecesorul 8 legături de transport 9 Referințe 10 Legături externe Design și construcție [edit] Sprijinit de un A-cadru pe o singură parte, ochiul este descris de
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
rulmenții au venit din Germania (FAG / Schaeffler Group), axul și hub au fost exprimate în Republică Cehă, capsulele au fost realizate de Poma în Franța (și sticlă pentru aceste venit din Italia), precum și componentele electrice din Marea Britanie. [21] Capsule de pasageri [edit] Ochi Pod 1.jpg InsidetheLondonEye.JPG Fiecare dintre cele 32 de capsule ovoidal cântărește 10 tone și poate transporta 25 de persoane 32 capsule rotii sigilate și cu aer condiționat ovoidal pasageri, concepute [22] și a furnizat [23] de
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
componentele electrice din Marea Britanie. [21] Capsule de pasageri [edit] Ochi Pod 1.jpg InsidetheLondonEye.JPG Fiecare dintre cele 32 de capsule ovoidal cântărește 10 tone și poate transporta 25 de persoane 32 capsule rotii sigilate și cu aer condiționat ovoidal pasageri, concepute [22] și a furnizat [23] de Poma, sunt atașate la circumferință exterioară a rotii și rotit cu motoare electrice. Fiecare din cele 10 de tone (11 scurt-tone) [24] capsule reprezintă una din Londra boroughs, [18] și deține până la 25
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
capsulei, desi locuri este furnizat. Roată se rotește cu 26 cm (10 inch) pe secundă (aproximativ 0,9 km / oră sau 0.6 mph), astfel încât o rotație durează aproximativ 30 de minute. Nu se opresc de obicei să ia asupra pasagerilor; rata de rotație este suficient de lent pentru a permite pasagerilor să meargă pe și de pe capsule mișcare la nivelul solului. [24] Cu toate acestea, să oprit pentru a permite pasagerilor cu handicap sau în vârstă timp pentru îmbarcare și
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
10 inch) pe secundă (aproximativ 0,9 km / oră sau 0.6 mph), astfel încât o rotație durează aproximativ 30 de minute. Nu se opresc de obicei să ia asupra pasagerilor; rata de rotație este suficient de lent pentru a permite pasagerilor să meargă pe și de pe capsule mișcare la nivelul solului. [24] Cu toate acestea, să oprit pentru a permite pasagerilor cu handicap sau în vârstă timp pentru îmbarcare și debarcare în condiții de siguranță. [26] În 2009 prima etapă a
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
minute. Nu se opresc de obicei să ia asupra pasagerilor; rata de rotație este suficient de lent pentru a permite pasagerilor să meargă pe și de pe capsule mișcare la nivelul solului. [24] Cu toate acestea, să oprit pentru a permite pasagerilor cu handicap sau în vârstă timp pentru îmbarcare și debarcare în condiții de siguranță. [26] În 2009 prima etapă a unui upgrade de 12,5 milioane de lire sterline capsule început. Fiecare capsula a fost luată în jos și plutea
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]
-
etapă a unui upgrade de 12,5 milioane de lire sterline capsule început. Fiecare capsula a fost luată în jos și plutea în jos pe râu pentru a Docuri Tilbury în Essex. [27] Pe 02 iunie 2013 o capsula de pasageri a fost numit Coronation capsulei pentru a marca șaizecea aniversare a încoronării reginei Elisabeta ÎI. [28] Deschidere [edit] London Eye a fost deschis oficial de către primul-ministru atunci Tony Blair la 31 decembrie 1999, deși nu a fost deschis pentru public
Roata din Londra () [Corola-website/Science/331903_a_333232]