22,035 matches
-
este afirmația conform căreia regulile de gramatică sunt derivate din practica efectivă a vorbirii. Metodele moderne de dezvoltare a competențelor lingvistice orale recunosc acest lucru și Încep cu enunțuri simple și repetare automată, menite să creeze obișnuința cu tiparele și accentul limbii, În vreme ce regulile de gramatică rămân implicite sau sunt introduse mai târziu, ca mijloc de codificare și sintetizare a cunoștințelor practice dobândite. Ca și limba, mētis-ul sau cunoașterea locală de care este nevoie pentru a reuși În practica agricolă se
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
prea puțin controlabile pentru a face obiectul măsurătorilor și previziunilor. Disciplina a asimilat riscul calculabil și, În același timp, a exclus din sfera sa aspectele caracterizate preponderent de incertitudine (pericole ecologice, schimbări ale preferințelor). După cum arată Stephen Marglin, „În economie, accentul pus pe interesul propriu, calcule și maximizare” sunt exemple clasice de „postulate axiomatice” și reflectă „mai degrabă un angajament ideologic față de superioritatea epistemei, decât o Încercare serioasă de a desluși subtilitățile și misterele motivației și comportamentului uman”. Logica acestor reformulări
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
foloseau metoda policulturii, descriși de Paul Richards. Aceștia elaboraseră, nu găsiseră de-a gata, ceva care funcționa, dar fără să se știe de ce. Chiar dacă acest lucru sporea riscul unor concluzii eronate nu umbrea rezultatele practice ale „bricolajului” lor. Mētis-ul, cu accentul pus pe cunoașterea practică, experiență și raționament stocastic, nu este, desigur, doar un precursor depășit al cunoașterii de tip științific. El reprezintă modul de a raționa cel mai adecvat sarcinilor materiale și sociale complexe ce presupun un grad de incertitudine
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
aproape perfectă, iar monopolurile instaurate la nivel local pot fi ușor destrămate de inovațiile venite de jos sau din exterior. Dacă o nouă tehnică funcționează, atunci are mari șanse să Își găsească adepți. Apărând tradiționalismul În detrimentul raționalismului, Michael Oakeshott pune accentul pe pragmatismul tradițiilor reale, existente: „Marea greșeală a raționalistului - deși ea nu este inerentă metodei - este aceea de a presupune că «tradițiaș, sau ce s-ar numi mai degrabă «cunoaștere practicăș, este rigidă, fixă și statică. Or ea este «predominant
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de l’Armée, Paris, dosarul MR 1225, și În ele se menționează străzile sau porțiunile de teren care vor fi greu de traversat, cursurile de apă care ar putea stingheri deplasarea trupelor, atitudinea populației locale, problemele pe care le pune accentul acesteia, amplasamentul piețelor etc. René Descartes, Discourse on Method, traducere de Donald A. Cress, Hackett, Indianapolis, 1980, p. 6, citat În Harrison, Forests, pp. 111-112. Lewis Mumford, The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prospects, Harcourt Brace
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
bătălia; din lipsa unei victorii, s-a pierdut un regat...” (John M. Merriman, ed., For Want of a Horse: Choice and Chance in History, S.Green Press, Lexington, Mass., 1985). Foarte rar se găsește o cronică istorică care să pună accentul pe rolul Întâmplării. Însăși exercițiul elaborării descrierii unui eveniment trecut necesită adesea o ordine și o coerență necaracteristice faptelor reale. Oricine a citit În ziar despre un eveniment la care a participat direct va recunoaște acest fenomen. Să ne gândim
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pretexte (Luxemburg, „The Russian Revolution”, pp. 369-370; sublinierea Îmi aparține). Luxemburg, „Mass-Strike, Party, and Trade Unions”, p. 236. Ibid., p. 237. Ibid., p. 241. Ibid., p. 241-242. Luxemburg, „Organizational Questions”, p. 306. Luxemburg, „The Russian Revolution”, p. 389. Punând mereu accentul pe latura etică și idealistă a clasei muncitoare, Luxemburg subestima probabil importanța preocupărilor materiale cotidiene care puteau foarte ușor, cel puțin În 1917, conduce și la acțiune revoluționară și la un sindicalism mărginit. Nici Rosa Luxemburg, nici Lenin nu aveau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
erau corelate cu indici ai transformării rurale, precum rata mortalității, veniturile, consumul, etc. Vezi Jannik Boesen, „Tanzania: From Ujamaa to Villagization”, În Mwansasu și Pratt, Towards Socialism in Tanzania, p. 128. Citat În Coulson, African Socialism in Practice, p. 65. Accentul pus neîncetat pe realizările cantitative era preluat de presă: atâția oameni s-au mutat În sate noi, atâtea sate au fost create, atâția acri de pământ au fost Însămânțați, atât la sută dintre locuințele din districtul cutare au fost Înlocuite
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că, deși de obicei echipa A Înfrânge echipa B și echipa B Înfrânge În general echipa C, s-ar putea ca, din cauza raportului particular Între competențele echipei A și C, aceasta din urmă să Înfrângă frecvent echipa A. Taoismul pune accentul tocmai pe acest tip de cunoștințe și competențe. Comparați observația lui Peirce cu cea făcută de Chuang Țu: „Bucătarul Ting a lăsat jos cuțitul și a spus: «Ceea ce mă interesează este Calea, cea de dincolo de pricepere. Când am tăiat prima
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
constanta este o convenție universală și variază, de fapt, În funcție de altitudine. Citat În Nussbaum, The Fragility of Goodness, p. 95. Se scrie tot mai mult cu privire la practica sau la etnometodologia științei, mai ales a celei de laborator. Majoritatea lucrărilor pun accentul pe diferența Între practica științifică efectivă, pe de o parte, și forma sa codificată (În articole și rapoarte de laborator, de pildă), pe de altă parte. Pentru o introducere În literatura de specialitate, vezi Bruno Latour, Science in Action: How
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
discuții. Chiar dacă este legitim să ne punem Întrebări asupra locului acordat cutărei sau cutărei noțiuni (fiecare, În funcție de propriile preocupări și centre de interes, având alte așteptări), arbitrajul realizat a Încercat să Îmbine rigoarea și claritatea. În funcție de necesități, s-a pus accentul pe etimologie, pe evoluția semantică, pe cadrul socio-istoric sau pe grilele de lectură. Articolele de fond (peste patruzeci), completate de referințe bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ființă generică” este aici esențial. Conceptul, de tip antropologic, va fi Însă treptat abandonat. În Ideologia germană și În Manifest, aluziile la „omul total” devin din ce În ce mai rare. Das Kapital (tomul I, 1867) descrie fetișizarea mărfii și procesul de reificare (Verdinglichung). Accentul este pus pe mecanismul prin care raporturile sociale dintre ființele umane sunt transformate În raporturi Între obiecte. Chiar dacă În anumite pasaje se menține ideea de Înstrăinare, remarcăm că analiza este centrată pe descrierea categoriilor de mărfuri. Cum să-i Înțelegem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dacă unii Îl laudă pe teoreticianul Marx, alții denunță alunecarea acestuia Înspre „economism”, după cum dovedesc lucrările scrise după 1844. Chiar dacă dezbaterile sunt departe de a fi Încheiate, Îl invităm pe cititor să fie circumspect cu interpretările prea tranșante, care pun accentul fie pe ruptura cu umanismul, fie, dimpotrivă, pe valorizarea excesivă a unei categorii filosofice care ar servi drept „nebuloasă”. Alienarea ar fi În acest sens un fel de linie de departajare Între cele două problematici, pozițiile intermediare fiind susținute de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi și străinul, oaspetele, ființa venită de departe pe care religiile monoteiste poruncesc să o primești; ă prin extensie, cel de departe devine aproapele meu. Alături de străin se găsesc săracul, văduva, orfanul. Din această perspectivă, atât religioasă, cât și antropologică, accentul cade pe vulnerabilitatea celuilalt și pe tot ceea ce solicită ea: primire, grijă, protecție, solidaritate. Această tipologie nu oferă Însă complexa problematică a recunoașterii: recunoașterea sensibilă a semenului sau lupta pe viață și pe moarte pentru această recunoaștere. Recunoașterea alterității Imensa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
esența marii nebunii a celui de-al Treilea Reich” (Levi, 1987, p. 138). Istoria secolului XX a demonstrat posibilitatea de a refuza total recunoașterea și de a nega apartenența la rasa umană. Cu totul altceva sunt Însă analizele care pun accentul pe lupta pentru recunoaștere. În vestita dialectică Stăpân/Sclav, așa cum a conceput-o Hegel, este vorba tot despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
valorilor, precum și de expunerea la risc și la incertitudine, la eșec și la tulburare profundă. Abandonat de autorul Regulilor după 1902, termenul reapare În a doua parte a anilor ’30, În special În scrierile lui Talcott Parsons și Robert Merton. Accentul se mută acum pe limitarea mijloacelor licite disponibile și, În general, pe fenomenele de dezechilibru, de devianță și de dereglare. Alte abordări, bazate pe scale de atitudine, vor fi privilegiate mai apoi, În scopul de a evalua, cum face Leo
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În parte, de schimbare de identitate. Noțiunea de strategie identitară ne permite să explicăm atitudinile și comportamentele, conștiente sau inconștiente, adoptate În cursul unor astfel de procese (Camilleri, 1998b). În cazul În care aceste procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reușită, ghinion/noroc, sărăcie/bogăție) se complică dacă integrăm În ea și invocarea unor factori interni (motivare, capacitate) sau externi (mediu, Întâmplare). Definiție și modele Încă din 1944, apoi Într-o lucrare majoră publicată În 1958, Fritz Heider propune deplasarea accentului pe o cercetare de tip cauzal (introducând structuri permanente, Însă nu direct detectabile, care produc efecte și manifestări vizibile). Grilele clasice, elaborate de Heider sau Kelley, dar și de Jones, Davis sau Weiner, se bazează pe ideea că omul obișnuit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
continuarea credinței aflate la baza evaluării neadaptate care a fost emisă. Se Înțelege astfel că prejudecățile sunt forme de atribuire cauzale. În urma mai multor experimente, citate de Richard Bourhis și efectuate În Canada, s-a remarcat existența efectelor unui anumit accent asupra procedurilor de recrutare și de atribuire de competențe având ca subiect un individ care se prezintă prin intermediul telefonului. În cadrul manipulărilor efectuate asupra unor studenți anglo-canadieni, s-a observat că de atribuirea superioară beneficiau sistematic candidații (Înregistrați pe bandă) care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de recrutare și de atribuire de competențe având ca subiect un individ care se prezintă prin intermediul telefonului. În cadrul manipulărilor efectuate asupra unor studenți anglo-canadieni, s-a observat că de atribuirea superioară beneficiau sistematic candidații (Înregistrați pe bandă) care aveau un accent autohton. La auzirea unor accente indo-pakistaneze sau din Antile, evaluatorii atribuiau calificări inferioare sau profiluri de posturi mai puțin interesante presupușilor candidați (vezi În special Kalin et alii, 1980). Atunci când se produce, Împotriva voinței noastre, o distorsiune cognitivă, nu reținem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de competențe având ca subiect un individ care se prezintă prin intermediul telefonului. În cadrul manipulărilor efectuate asupra unor studenți anglo-canadieni, s-a observat că de atribuirea superioară beneficiau sistematic candidații (Înregistrați pe bandă) care aveau un accent autohton. La auzirea unor accente indo-pakistaneze sau din Antile, evaluatorii atribuiau calificări inferioare sau profiluri de posturi mai puțin interesante presupușilor candidați (vezi În special Kalin et alii, 1980). Atunci când se produce, Împotriva voinței noastre, o distorsiune cognitivă, nu reținem decât informațiile ce concordă cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atât În Optsprezece Brumar, cât și În Capitalul, infrastructurii economice și introduce În scenă alte două elemente esențiale: puterea politică și grupurile de statut. La rândul lor, Vilfredo Pareto, Gaetano Mosca și discipolii lor (așa-numitul „neomachiavelism”) preferă să pună accentul pe problematica circulației elitelor, pe dihotomia guvernanți/guvernați și pe legea necruțătoare a aristocrației (sau a oligarhiei). De oriunde s-ar inspira (din funcționalism, structuralism sau interacționism), teoriile moderne ale stratificării atrag atenția asupra unui ansamblu de caracteristici legate de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o dată cu etichetarea drept impure a modurilor terestre de socializare, primatul a fost acordat puterii ecleziastice, a cărei natură spirituală, universală și eternă se credea că favorizează o comuniune de esență divină. Modernitatea, de la Thomas Hobbes la Immanuel Kant, a pus accentul pe dimensiunea contractuală, susceptibilă de a institui, prin delegare sau reprezentare, un anumit număr de garanții, atât la nivelul siguranței persoanelor, cât și În ceea ce privește proprietatea asupra bunurilor. A urmat o altă schimbare de perspectivă, o dată cu Edmund Burke și Louis de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acestui curent o regăsim, În primul rând, pe Ruth Benedict (1887-1948), elevă a lui Boas și Kroeber, care s-a interesat de indienii dintr-o rezervație californiană (indienii Zuñi, una dintre etniile populației Pueblo), precum și de mediile americane de imigrație. Accentul este pus pe relativismul formelor culturale, noțiunile cele mai fecunde fiind cele de „tip psihologic” și de pattern. La rândul său, etnologul Ralph Linton (1893-1953), al cărui nume, alături de cel al lui Abram Kardiner, va rămâne veșnic legat de noțiunea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
perspectivă descriptivă, toate elementele constitutive, materiale sau spirituale, etice sau instituționale, care organizează și reglementează viața socială. În anii ’20 ai secolului trecut, după modelul lui Edward Sapir (lingvist și etnolog american de origine germană, elev al lui Franz Boas), accentul a fost pus nu numai pe elementele obiective, ci și pe alte componente, cum sunt limba și comunicarea, reprezentările și ideologiile. Așa se explică importanța acordată, În lucrările lui Ruth Benedict, Ralph Linton sau Abram Kardiner, analizelor În termeni de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]