21,866 matches
-
o consideră unii, mai ales cei care nu o cunosc, această literatură e originală și proaspătă, țesută pe un umor irezistibil, chiar dacă mușcător și adesea negru și decalat. O ironie suplă, ce permite să afirmi lucruri înspăimîntătoare aproape fără să bagi de seamă. Nu știu dacă trăim o "vîrstă de aur" nordică, dar ceva se întîmplă cu adevărat prin zona aceea și, cu siguranță, merită o privire cît o auroră boreală. Predica corsicană Bătălia pentru Premiul Goncourt 2012 s-a încheiat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trei cazmale, deci femeile tinere ne-am apucat de munca pămîn tului. S-a dovedit mult mai greu decît îmi închipuisem. Unele plante precum rogozul și pirul aveau rădăcini adînci și bine înfipte în pămîntul care părea mănos, dar cînd băgai cazmaua în el se dovedea lipicios, îngreunînd munca peste măsură. Cu o pălărie din frunză de brusture pe cap și cu o cămașă acoperindu-mi bustul, țineam cu greu ritmul cu Iuliana cu care lucram în "echipă". Șiroaie de sudoare
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Iluminiști să realizeze prin cultul Rațiunii, iar înaintașii lor mai îndepărtați încă, prin cel al Frumosului. Acum, ni se propunea adorarea Omului, în toată superbia sa arogantă de stăpînitor al universului, și a Progresului inevitabil. Dar, treptat, știința și-a băgat coada în toate constructele epistemologice, hazardul s-a impus ca lege și absurdul sau nonsensul existenței a invadat conștiințele. În tot acest timp, Mallarmé trăia retras din lume și străin de aceste dezbateri sau, cel puțin, așa se credea, sculptîndu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te sălești a fi totdauna la mizloc de masă și la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho." Cu Alexandru Lăpușneanu, Negruzzi a pus bazele unui romantism pozitiv, scutit de naive idealități. Eroii au un desen
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la el locul "cetății moarte" a poeților flamanzi, însetați de liniște și monotonie. Așa de puțin poate depăși poetul propria-i experiență, încît înfiorarea produsă de vederea mării nu-i deșteaptă decât imaginea de "crăiasă" și dorința de a se băga "slugă" la ea. N. IORGA Cine nu l-a ascultat niciodată pe N. Iorga (a fost un orator extraordinar, imposibil de transcris) cu greu își va face o idee justă de opera lui. Activitatea istorică în care intră și foarte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se adâncește tot mai mult în starea sa, recurgând la amăgire. Și introducerea păcălelii adaugă un element ulterior acelui salt de calitate pe care îl prezintă corupția spre deosebire de păcat. În acest sens pontiful a invocat ca exemplu pe cel care bagă o mână în buzunar și arată că ajută biserica, în timp ce cu cealaltă mână fură „Statul și pe săraci”. Acesta „este un incorect”, căruia i-ar fi fost mai bine - „și nu o spun eu, o spune Isus”, subliniază episcopul Romei
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
așa cum făcuse și în alte ocazii, încât nu a mai vrut să vorbească cu niciun frate, nici măcar cu confesorul său. Atunci, fratele Petru i-a spus că, dacă ar fi dăruit toate bunurile sale fraților, ei nu le-ar fi băgat în seamă dacă nu le oferea dragostea inimii sale. Episcopul a început să plângă și a spus: «Voi păcătuiți cu adevărat pentru că mă faceți să sufăr prea mult, fiindcă eu nu pot să nu vă iubesc, chiar dacă vă arăt această
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
undeva, din spatele clasei. Am oprit testul pe dată și le-am spus tuturor că, dacă astfel de răbufniri mai au loc, nici unul dintre ei nu va trece testul. „Și ce-ai să faci?”, m-a Întrebat unul dintre deținuți, „ne bagi la Închisoare?”. Miturile motivației De ce fac oamenii lucrurile pe care le fac este unul dintre cele mai puțin Înțelese aspecte ale comportamentului uman. Există nenumărate teorii, dar lipsește o Înțelegere adevărată. Zi de zi, managerii iau decizii bazate pe prejudecăți
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
managerii care călătoresc aleg acum room-service-ul și culcatul devreme În locul nopților petrecute În oraș. Ani de zile, pe când călătoream, fripturile delicioase și nopțile petrecute În oraș Îmi stăteau În obicei. Astăzi, tot ce vreau e o salată și să mă bag În pat la o oră rezonabilă. „Călătoriile sunt singura ocazie În care mă pot odihni”, mi-a spus un manager. „Dacă nu cred că gazda se va supăra, evit ieșirile cât se poate de des, cu scuzele de rigoare.” Numită
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care se umflă când e gata să-și iasă din pepeni. Dacă Începe să se mărească În timp ce vorbești, probabil că ar fi mai bine să schimbi subiectul”. Mulțumindu-i pentru pont, Carol a Început să se Întrebe În ce se băgase. La un sfert de oră după aceea, președintele a intrat În sală, a trântit pe masă un braț de hârtii și a zis: „Hai să terminăm odată”. Arătând către vicepreședintele departamentului de finanțe, s-a răstit: „Începem cu cifrele”. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
la fructele de pe ramurile de mai sus. Aceștia Îi numeau pe cei care alergau Înaintea lor „creamers” și aveau o metodă unică de a-i pune la punct. Cei prinși făcând așa ceva erau aduși Înaintea tuturor și obligați să-și bage picioarele Într-o fiertură care le făcea tălpile albastre. Ulterior, când aceștia Încercau să-și găsească de muncă, li se cerea să-și arate picioarele. Dacă erau albastre, nu erau angajați. Managerii trebuie, mai mult decât orice, să se asigure
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
bine din nou. Capcana nr. 37tc " Capcana nr. 37" Atunci când nu Înțelegi că În toate organizațiile se formează diferite grupuritc " Atunci când nu Înțelegi că În toate organizațiile se formează diferite grupuri" „Pedeapsa celor care se cred prea deștepți ca să se bage În intrigi de culise este că ajung să fie conduși de oameni mai Înceți la minte.” Platon Mă aflam la un interviu care, la vremea aceea, mi-ar fi oferit oportunitatea primei mele slujbe ca manager. Discuția a decurs foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cariere” promițătoare În politică este decizia de a intra În joc. În cazul managerilor, opțiunea respectivă nu ar trebui să-i pună prea mult pe gânduri. Una dintre cele mai mari greșeli ale managerilor este alegerea de a nu se băga În politica de birou. Astfel, ei se retrag din procesul care facilitează acțiunea În organizație. Acest sistem de conducere este, de fapt, deosebit de important pentru funcția internă principală a organizației: alocarea și mișcarea resurselor. Faceți sondaje printre alegători Nici un politician
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cum de compania oferise bonusuri atunci când dezvoltarea era de 5%, dar nu mai avea nimic de oferit acum, când dezvoltarea atinsese o cotă de cinci ori mai mare. „Eu zic”, a mormăit unul dintre angajați, „că ăia de conduc Cadillacuri bagă toți banii În buzunar anul ăsta”. „Nu se poate să nu fi câștigat și noi niște bani”, a mai adăugat o funcționară de la birou În timp ce-și lua haina, pregătindu-se să plece. Când am auzit povestea de la președintele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cîine culcuș ia-n gheară, Îl răsfrămîntă-n turlă de ceară. De sînger bețe, d-alun nuiele Frige și fierbe pe trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga pe băț călare, În trei minute s-ajungă-l face Cu neplăcuta-i să se Împace. Ucigă-o toaca! bată-o pustia! D-ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tuspatru colțuri a cabinetului și cu plăcere ascult adeseori Îndemnul său; Încep prin corespondența cu Londra, cu Parisul, cu Bucureștii, cu lașul, cu Montpellier, chiar și cu America; apoi mă apuc de vreo lucrare mai serioasă și ziua trece făr-a băga de seamă dacă ninge și dacă suflă crivățul.” Însă bucuria scrisului se exprimă cu discreție, trebuie să citești cu atenție propozițiile pline de vaiete și suspine pentru a deduce, totuși, gîndul ascuns al așteptării, pregătirea discretă pentru o sărbătoare fără
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce am cules...” Însă lîngă trandafir există crinul, viorica, toporașul și „floricica numă-uita”. Floarea, În genere, este cultivată pentru valoarea ei de seducție. Pus la piept, Între rîvniții sîni, trandafirul devine un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte la procesul de erotizare: „Nu știu floare este asta, ori amori În strai schimbat, Căci cu mirosul o dată În simțiri foc mi-a băgat.” Ioan Cantacuzinó Însărcina trandafirul, „crai dă flori”, să ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un simbol ornamental și un simbol, evident, erotic. Mirosul bagă foc În sîmțîri, participă cu alte cuvinte la procesul de erotizare: „Nu știu floare este asta, ori amori În strai schimbat, Căci cu mirosul o dată În simțiri foc mi-a băgat.” Ioan Cantacuzinó Însărcina trandafirul, „crai dă flori”, să ducă veste bună („dă mult dor”) Bicăi. Mesager și paznic În același timp: prins În părul numitei Bica, trandafirul să apere prin spinii lui femeia iubită de o posibilă mînă străină (CÎntec
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
consecință, abătutului Erotocrit, ca o terapeutică sigură, vînătoarea: „umblă să te răcorești”. GÎndul lui sănătos este ca tînărul Erotocrit să nu se Întindă acolo unde nu-i este permis. „Lucrurile nepotrivite” i-ar putea aduce suferință, iar suferința l-ar băga În mormînt. Erotocrit se hotărăște să fugă, dar Înainte de asta ia chitara și cîntă În stilul lui Ienăchiță: „Arz fără de Încetare, mă usuc și mă topesc, Fără să cunosc pricina de ce atît pătimesc, Plîng, vărs păraie de lacrămi, dar toate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită!” Tema dușmanilor de pizmă este tipic trubadurescă. Totdeauna este cineva care bagă intrigă, vorbește de rău pe cîntărețul erou și provoacă o ruptură vremelnică Între subiectul și obiectul erotic. Pann se apără În stilul său de cei care născocesc „defaime” și-l ponegresc fără scrupule: e gata să-și desfacă pieptul și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În maniera pe care o știm: diplomație comercială, reflecție morală, intimidare a spiritului cîrtitor etc. Principiul lui Pann este următorul: dacă poți face mai bine, fă!, dacă nu: „te sfătuiesc, frățioare, că e mai bine să taci!”. Asta Înseamnă a băga criticii pumnul În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și mai subtilă: el atinge Întîi coarda națională. Citatul cuvînt Către cîntători Începe astfel: „CÎntă, măi frate române, pe graiul și limba ta, Și lasă cele streine ei de a și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intimidarea) criticii și, În fine, faza a patra: aceea ce cuprinde considerații despre stil. Pann e, cu toată inima, pentru stilul luminat și firesc. Acela pe care trebuie să-l priceapă toți. Scrisul gorgonat Îi pare o erezie: „Multor, am băgat de seamă, cîntarea cînd o privesc Și o văd Îngorgonată le place de-nnebunesc, Neștiind că meșteșugul nu stă-n scrisul gorgonat, Ci În buna potrivire și În stilul luminat. Eu dar de multe gorgoane am fugit cît am putut
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Strobl etc). Prin urmare nu mai e fantastic, după părerea tov. Crohmălniceanu. Și cu asta, formula sibilină, gravă, În dosul căreia stă autoritatea indiscutabilă a criticului, și-a făcut datoria nimicitoare. Cititorii vor fugi de carte, În cenacle se va băga la cap exemplul nefericitei povești, gazetele din provincie și ucenicii Întru literatură vor fi derutați. E limpede că nu așa trebuie să lucreze o critică angajată pe drumul clasei muncitoare, e limpede și Întotdeauna recomandabil principiul că În treburile artei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul literar, din Cluj) până la opiniile moderat-Încurajatoare (Viața românească, Flacăra, Contemporanul). Spre sfârșitul lunii februarie, Însă, Flacăra trage un semnal de alarmă asupra nuvelei În discuție, semnal venit din partea „criticii de massă”; nimeni nu-l bagă În seamă; după exact o lună, Flacăra revine, justițiar și categoric, deviind cu totul albia interpretărilor critice spre un negativism virulent nu numai asupra nuvelei lui Marin Preda ci și asupra unei bune părți a prozei. Dar să dăm citire
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
azi mult depășite. Expresia lor se mai resimte Încă, și pare curios să regăsești procedeele lui Barbu, Arghezi sau Blaga În opere a căror orientare ideologică le este nu numai străină, dar și ostilă. Lucrul a fost de nenumărate ori băgat În seamă, poeții au luptat Împotriva rămășițelor formaliste și fenomenul este azi pe cale de dispariție. Dar un arsenal poetic nu se naște de la o zi la alta. Armele delicate pe care poeții noștri le descopere acuma, se pregătesc cu Încetul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]