25,546 matches
-
arătat dezamăgiți de calitatea primelor aventuri. După ce redactase trei din cele 13 povestiri, Conan Doyle i-a mărturisit directorului revistei reticența sa de a continua redactarea celorlalte povestiri prevăzute, dar abandonarea era imposibilă deoarece autorul semnase un contract pentru 13 povestiri și trebuia să-și onoreze angajamentul. Radactarea a continuat deci, iar Conan Doyle a reușit să-și finalizeze sarcina în ciuda lipsei permanente de inspirație: el a scris în corespondența sa: « A găsi enigme, asta mă ucide ». Totuși, el s-a
Întoarcerea lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319929_a_321258]
-
asta mă ucide ». Totuși, el s-a forțat să redacteze aventuri satisfăcătoare, pentru a realiza cazuri ale detectivului « demne de el » după propriile cuvinte. Sarcina era cu atât mai dificilă cu cât Conan Doyle trebuia să găsească originalitatea respectând « modelul » povestirilor holmesiene pentru a fi plăcute cititorilor, deci trebuia să inventeze aventuri noi păstrând o anumită « uniformitate ». Conan Doyle și-a cerut scuze directorului revistei "Strand" din cauza inevitabilei « lipse de prospețime » a noilor povestiri și i-a spus: Tot ce se
Întoarcerea lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319929_a_321258]
-
Doyle trebuia să găsească originalitatea respectând « modelul » povestirilor holmesiene pentru a fi plăcute cititorilor, deci trebuia să inventeze aventuri noi păstrând o anumită « uniformitate ». Conan Doyle și-a cerut scuze directorului revistei "Strand" din cauza inevitabilei « lipse de prospețime » a noilor povestiri și i-a spus: Tot ce se poate face, este să încerc să realizez povestiri pe care publicul să le găsească bune și originale dacă el cunoscuse anterior altele ». Hotărât să nu mai scrie niciodată aventurile detectivului (ceea ce se va
Întoarcerea lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319929_a_321258]
-
trebuia să inventeze aventuri noi păstrând o anumită « uniformitate ». Conan Doyle și-a cerut scuze directorului revistei "Strand" din cauza inevitabilei « lipse de prospețime » a noilor povestiri și i-a spus: Tot ce se poate face, este să încerc să realizez povestiri pe care publicul să le găsească bune și originale dacă el cunoscuse anterior altele ». Hotărât să nu mai scrie niciodată aventurile detectivului (ceea ce se va întâmpla oricum), autorul a evocat retragerea din activitate a detectivului în cea de-a treisprezecea
Întoarcerea lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319929_a_321258]
-
pe care publicul să le găsească bune și originale dacă el cunoscuse anterior altele ». Hotărât să nu mai scrie niciodată aventurile detectivului (ceea ce se va întâmpla oricum), autorul a evocat retragerea din activitate a detectivului în cea de-a treisprezecea povestire intitulată " Cea de-a doua pată". Potrivit lui James McCearney, biograful autorului, Conan Doyle a reușit să redacteze aventuri de o calitate la fel de bună ca și cele anterioare, deși lipsa de inspirație se resimțea în asemănările care se găsesc între "Cei
Întoarcerea lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319929_a_321258]
-
La începutul anului 2010 editura Publica lansează Co-lecția de Leadership, care cuprinde cele mai influente titluri în domeniu: “Forța Schimbării. Cum diferă leadershipul de management” de John Kotter, “În fruntea revoluției“ de Gary Hamel, “Limbajul secret al leadershipului” și ”Arta povestirii în afaceri” de Stephen Denning,“Simțul urgenței” de John Kotter, ” Gândire rapidă, gândire lentă” de Daniel Kahneman, ”Drive” de Daniel Pink, ”Ești de neînlocuit?” de Seth Godin și alții. Tot în 2010 se lansează sub-brandul Victoria Books , care este o
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
(în ) este o colecție finală de 12 povestiri polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe faimosul detectiv. Acestea povestiri scurte au fost publicate inițial ca simple povestiri în reviste în perioada 1921-1927, apoi în volum, în 1927, editat de John Murray
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
(în ) este o colecție finală de 12 povestiri polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe faimosul detectiv. Acestea povestiri scurte au fost publicate inițial ca simple povestiri în reviste în perioada 1921-1927, apoi în volum, în 1927, editat de John Murray din Anglia. Prima ediție britanică și prima ediție americană a colecției au fost publicate ambele în iunie 1927
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
(în ) este o colecție finală de 12 povestiri polițiste scrise de Sir Arthur Conan Doyle și avându-l în rolul principal pe faimosul detectiv. Acestea povestiri scurte au fost publicate inițial ca simple povestiri în reviste în perioada 1921-1927, apoi în volum, în 1927, editat de John Murray din Anglia. Prima ediție britanică și prima ediție americană a colecției au fost publicate ambele în iunie 1927. Cu toate acestea, ele au avut titluri diferite
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
Book of Sherlock Holmes" ("Case Book" în două cuvinte). Scrierea titlului a cauzat confuzii și, ulterior, unii editori de mai târziu ai colecției au publicat-o sub titlul "The Casebook of Sherlock Holmes" ("Casebook" într-un singur cuvânt). Cele 12 povestiri ale "Arhivei" au fost publicate în următoarea ordine cronologică: Totuși, multe ediții mai noi ale "Arhivei" au următoarea ordonare a povestirilor: Din cauza existenței a două ordonări, ""Povestea bătrânului fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
ai colecției au publicat-o sub titlul "The Casebook of Sherlock Holmes" ("Casebook" într-un singur cuvânt). Cele 12 povestiri ale "Arhivei" au fost publicate în următoarea ordine cronologică: Totuși, multe ediții mai noi ale "Arhivei" au următoarea ordonare a povestirilor: Din cauza existenței a două ordonări, ""Povestea bătrânului fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire despre Sherlock Holmes scrisă de Arthur Conan Doyle, pe când ultima povestire scrisă pentru a fi publicată este de fapt ""Aventuri pe
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
povestiri ale "Arhivei" au fost publicate în următoarea ordine cronologică: Totuși, multe ediții mai noi ale "Arhivei" au următoarea ordonare a povestirilor: Din cauza existenței a două ordonări, ""Povestea bătrânului fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire despre Sherlock Holmes scrisă de Arthur Conan Doyle, pe când ultima povestire scrisă pentru a fi publicată este de fapt ""Aventuri pe domeniul Shoscombe"". Ilustrațiile din prima ediție a povestirilor cuprinse în acest volum au fost realizate de trei ilustratori diferiți
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
multe ediții mai noi ale "Arhivei" au următoarea ordonare a povestirilor: Din cauza existenței a două ordonări, ""Povestea bătrânului fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire despre Sherlock Holmes scrisă de Arthur Conan Doyle, pe când ultima povestire scrisă pentru a fi publicată este de fapt ""Aventuri pe domeniul Shoscombe"". Ilustrațiile din prima ediție a povestirilor cuprinse în acest volum au fost realizate de trei ilustratori diferiți și anume: Alfred Gilbert ("Cazul diamantului Mazarin" și "Problema podului Thor
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
fabricant de vopsea"" a fost adesea identificată incorect ca fiind ultima povestire despre Sherlock Holmes scrisă de Arthur Conan Doyle, pe când ultima povestire scrisă pentru a fi publicată este de fapt ""Aventuri pe domeniul Shoscombe"". Ilustrațiile din prima ediție a povestirilor cuprinse în acest volum au fost realizate de trei ilustratori diferiți și anume: Alfred Gilbert ("Cazul diamantului Mazarin" și "Problema podului Thor"), Howard K. Elcock ("Aventurile omului-maimuță", "Vampirul din Sussex", "Aventura celor trei Garrideb", "Un client ilustru", "Aventură în casa
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
Aventură în casa cu trei frontoane", "Aventura soldatului alb ca varul" și "Coama leului") și Frank Wiles ("Povestea bătrânului fabricant de vopsea", "Aventura chiriașei cu văl" și "Aventuri pe domeniul Shoscombe"). "Arhiva" este remarcabilă prin faptul că ea conține trei povestiri care nu sunt narate de Dr. Watson, cum sunt majoritatea povestirilor despre Sherlock Holmes. "Cazul diamantului Mazarin" este narată la persoana a III-a, deoarece a fost adaptată după o piesă de teatru în care Watson abia a apărut. "Aventura
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
și "Coama leului") și Frank Wiles ("Povestea bătrânului fabricant de vopsea", "Aventura chiriașei cu văl" și "Aventuri pe domeniul Shoscombe"). "Arhiva" este remarcabilă prin faptul că ea conține trei povestiri care nu sunt narate de Dr. Watson, cum sunt majoritatea povestirilor despre Sherlock Holmes. "Cazul diamantului Mazarin" este narată la persoana a III-a, deoarece a fost adaptată după o piesă de teatru în care Watson abia a apărut. "Aventura soldatului alb ca varul" și "Coama leului" sunt ambele narate de
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
fost adaptată după o piesă de teatru în care Watson abia a apărut. "Aventura soldatului alb ca varul" și "Coama leului" sunt ambele narate de Holmes însuși; în ultima dintre ele acțiunea se petrece după pensionarea detectivului. Deși unele dintre povestiri sunt comparabile cu cele de la începutul activității lui Doyle, această colecție este adesea considerată o colecție de mai mică valoare a canonului lui Sherlock Holmes. David Stuart Davies a comentat că "Aventurile omului-maimuță" "se îndreaptă către un science fiction rizibil
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
o colecție de mai mică valoare a canonului lui Sherlock Holmes. David Stuart Davies a comentat că "Aventurile omului-maimuță" "se îndreaptă către un science fiction rizibil"; în romanul "Soluția 7%" (1974) al lui Nicholas Meyer , Dr. Watson pretinde că această povestire, ca și alte trei din "Arhivă" ("Cazul diamantului Mazarin", "Aventură în casa cu trei frontoane" și "Coama leului"), sunt "aiureli" inventate. În consecință, mulți fani ai povestirilor holmesiene și cercetători ai acestora consideră povestirile cuprinse în "Arhivă" a fi printre
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
romanul "Soluția 7%" (1974) al lui Nicholas Meyer , Dr. Watson pretinde că această povestire, ca și alte trei din "Arhivă" ("Cazul diamantului Mazarin", "Aventură în casa cu trei frontoane" și "Coama leului"), sunt "aiureli" inventate. În consecință, mulți fani ai povestirilor holmesiene și cercetători ai acestora consideră povestirile cuprinse în "Arhivă" a fi printre cele mai puțin impresionante din canonul lui Holmes, susținând că ele au fost scrise într-un moment în care Doyle era preocupat de spiritualism și de ședințele
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
Meyer , Dr. Watson pretinde că această povestire, ca și alte trei din "Arhivă" ("Cazul diamantului Mazarin", "Aventură în casa cu trei frontoane" și "Coama leului"), sunt "aiureli" inventate. În consecință, mulți fani ai povestirilor holmesiene și cercetători ai acestora consideră povestirile cuprinse în "Arhivă" a fi printre cele mai puțin impresionante din canonul lui Holmes, susținând că ele au fost scrise într-un moment în care Doyle era preocupat de spiritualism și de ședințele de spiritism și mai puțin interesat de
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
fi printre cele mai puțin impresionante din canonul lui Holmes, susținând că ele au fost scrise într-un moment în care Doyle era preocupat de spiritualism și de ședințele de spiritism și mai puțin interesat de a continua să scrie povestiri despre Sherlock Holmes, pe care el le considera ca pe o distracție neserioasă. (La momentul publicării "Arhivei" trecuseră 40 de ani de la publicarea primei aventuri a lui Holmes, dar vânzările rămăseseră foarte mari.) Potrivit lui James McCearney, biograful autorului, « Conan Doyle
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
James McCearney, biograful autorului, « Conan Doyle nu mai avea chef să se arunce în universul holmesian și cu atât mai puțin de a crea răul necesar pentru a atinge perfecțiunea formală a primelor aventuri ». McCearney analizează, de asemenea, ultimele șase povestiri din această colecție și remarcă faptul că complexitatea acestora este mai mică, personajele sunt mai grosiere, iar pentru a da o aparență de originalitate, Conan Doyle a ales soluții "exotice" la anchetele detectivului ("o fiară dezlănțuită, un monstru marin, un
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
cu văl" și alunecând într-un discurs "nepoliticos și rasist" în "Aventură în casa cu trei frontoane". Cu toate acestea, acest punct de vedere este contestat de natura experimentală a colecției, ceea ce sugerează că Doyle, mai degrabă decât a nara povestiri după o formulă, și-a păstrat viu interesul pentru Holmes, prin explorarea metodelor neconvenționale de narare, așa că Holmes însuși ajunge să povestească. În plus, "Arhiva" prezintă pe unii dintre cei mai neobișnuiți răufăcători din canonul holmesian, printre care copii și
Arhiva lui Sherlock Holmes () [Corola-website/Science/319934_a_321263]
-
(n. 6 august 1873, Eagle Mills, Marquette, Michigan - d. 6 iulie 1944, New York) a fost un ilustrator american, renumit pentru ilustrarea povestirilor cu Sherlock Holmes din revistele americane. Steele era descendent al lui William Bradford (1590-1657) și a studiat la Național Academy of Design din New York. El a lucrat pentru "The Illustrated American" (1896-1897) și a realizat apoi ilustrații pe cont propriu
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
a studiat la Național Academy of Design din New York. El a lucrat pentru "The Illustrated American" (1896-1897) și a realizat apoi ilustrații pe cont propriu. Muncă să pentru "Scribner's Magazine" a inclus folosirea cernelurilor colorate (în special la câteva povestiri cu calul Sewell Ford). El a fost invitat în 1903 de "Collier's Weekly" să realizeze ilustrațiile pentru "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". A continuat să ilustreze povestirile lui Conan Doyle pentru diferiți editori în tot restul carierei sale. Modelul său
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]