22,233 matches
-
Astăzi, comuna Baia, aflată la 8 km de Fălticeni, face parte din județul Suceava. Localitatea, situată pe râul Moldova, apare în documentele scrise în latină cu denumirea de Civitas Moldaviae, fiind cunoscută în trecut, pe românește, și sub numele de Târgul Moldovei. În izvoarele germane variantele sunt: Stadt Molde, Molda și Mulda. Orașul a fost populat de sașii transilvăneni care au trecut în Moldova înainte și după marea invazie mongolă din 1241. O inscripție latină din 1209 atestă întemeierea săsească a
Baia, Suceava () [Corola-website/Science/324975_a_326304]
-
de localitatea Oncești, din Valea Dâmboviței, spre vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vest, limita merge pe sub fruntea de cuestă a Dealului Perilor, coboară în valea Argeșelului, la sud de Lucieni, de unde urcă din nou sub o altă cuestă prelungă, pe sub Râpa Roșie, până la confluența Râului Târgului cu Bughea de la Lăzărești. Între Râul Târgului și Bratia limita ocolește dealul Prislop pe la nord de acesta iar între Bratia și Râul Doamnei de asemenea se abate spre nord pe sub Dealul Păcurarului. Spre vest situația se repetă în sensul că limita urmează baza frunții de cuestă a
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu Golești, cu peste 230m. Interfluviul Râu Târgului - Argeșel cuprinde o arie foarte largă din Subcarpații Argeșului și reprezintă cel mai complex sector al acestora atât litologic cât și geomorfologic. În acest areal este inclus masivul Mățău pe care s-au păstrat la nivelul culmii de 1017m conglomeratele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
platformă de eroziune, un plai neted și ondulat, cu suprafață redusă ce se înclină ușor prin Plaiul Piciora și mărginită la sud-vest de o frunte de cuestă de 60m și de versanți foarte puternic înclinați spre văile Argeșelului și Râu Târgului. Astfel relieful Mățăului apare masiv datorită diferențelor de duritate dintre conglomeratele din partea superioară și rocile miocene din bază. Toate văile care pleacă radiar din acest nod orohidrografic, cu aspect de inselberg, se adâncesc brusc sub nivelul abrupturilor, căpătând aspect de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
prelungirea nord-estică a Depresiunii Câmpulungului și până în depresiunea de la Lucieni. La ieșirea din zona montană în depresiunea de contact dintre conglomeratele de Mățău și marnele și șisturile disodilice, valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
ieșirea din zona montană în depresiunea de contact dintre conglomeratele de Mățău și marnele și șisturile disodilice, valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și prăbușirile de maluri au frecvență mare în tot arealul mai ales în bazinul Vâlsanului (pe valea Bârlogului și valea Bârnei), în bazinul Argeșelului (pe valea Păducelului, valea Albinei, valea Cireșului, valea Mățău etc.) pe văile Bughei, Bratiei sau Râu Târgului. Pluviodenudarea se poate dezvolta numai în condițiile arealelor fără vegetație, pe roci friabile detritice sau pe soluri cu rezistență redusă. Impactul picăturilor de ploaie pe suprafața unui versant în condițiile de mai sus, produce distrugerea solului sau a rocii prin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Vâlsanului; -Depresiunea Bahna Rusului ce comunică spre sud cu alte două depresiuni: Nucșoara și Corbi; - spre vest pe sub poala Iezerului se desfășoară Depresiunile Cândești pe Bratia, Albești și Bughea de Sus care trec apoi în Depresiunea Câmpulungului pe valea Râului Târgului; -compartimentul nord-estic al Depresiunii Câmpulung îl reprezintă Depresiunea Argeșelului cu care se termină lanțul depresiunilor interne. Dealurile subcarpatice cu orientare perpendiculară pe zona montană și cu trăsături specifice munților, bine împădurite și cu altitudini ce depășesc frecvent 1000m, pot fi
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
robie. Lupta dintre moldoveni și tătari este înverșunată, dar oastea lui Ștefan cel Mare obține biruința. Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
de nord (Valahia Minor). La baza unei alianțe a lui Bogdan I cu voievodul acestei Valahii s-ar fi aflat căsătoria Anei de la Siret, care aparținea familiei voievodale locale, cu fiul lui Bogdan - Lațcu. Ana ar fi primit ca zestre târgul Siret împreună cu un întins ocol de sate la sudul acestui târg. Petru I Mușat este cel care mai târziu, după ce pune stăpânire pe orașul Suceava - centrul de reședință al voievodatului nordic, mută capitala la Suceava. Aici el construiește o cetate
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
I cu voievodul acestei Valahii s-ar fi aflat căsătoria Anei de la Siret, care aparținea familiei voievodale locale, cu fiul lui Bogdan - Lațcu. Ana ar fi primit ca zestre târgul Siret împreună cu un întins ocol de sate la sudul acestui târg. Petru I Mușat este cel care mai târziu, după ce pune stăpânire pe orașul Suceava - centrul de reședință al voievodatului nordic, mută capitala la Suceava. Aici el construiește o cetate din piatră și își stabilește reședința sa principală. Pe teritoriul reunificat
Descălecatul Moldovei () [Corola-website/Science/326954_a_328283]
-
rasă de pe suprafața pământului și a trebuit reconstruită din temelii. În zilele noastre, aproximativ 40 ha din zona care a fost distrusă de incendiu este ocupată un parc vast (Kültürpark), locul de oragnizare a expozițiilor în aer liber sau a Târgului Internațional din Izmir.
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Lorin Florescu). Toate încercările de a-l salva pe Anghel eșuând și temnița domnească fiind un loc bine apărat de arnăuți, Anița îi cere Răspopitului (Toma Caragiu) să-i dea bijuteriile lui Mamulos în schimbul eliberării lui Anghel. Răspopitul încheie un târg cu Mamulos. Astfel, i se dă haiducului o licoare, iar acesta pare mort prin spânzurare. El este dus pentru a fi îngropat, dar Mamulos îi ucide pe ciocli și-l duce pe Anghel Răspopitului, primind de la acesta bijuteriile furate de la
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
care i-au dat-o austriecii. Ocupanții austrieci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. Deși târgul Câmpulung Moldovenesc nu era localitate de frontieră, aici s-au stabilit trupele de grăniceri austrieci. Odată cu ei au venit și câteva familii de meseriași și negustori care lucrau în folosul armatei. Pentru nevoile lor spirituale a fost construită în 1775
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Polonia. Numele îi provine de la faptul că este așezat în zona munților Tatra. Cu reședința în orașul Zakopane este format, pe lângă acesta, din alte patru comune, Bukowina Tatrzańska, Poronin, Kościelisko și Biały Dunajec. Se învecinează la nord cu districtul Nowy Târg (singură unitate administrativ teritorială de poloneză cu care se învecinează), la sud și est cu districtul Poprad din regiunea Prešov, Slovacia, respectiv la sud și vest cu districtul Tvrdošín și districtul Liptovský Mikuláš din regiunea Žilina, Slovacia.
Powiatul Tatra () [Corola-website/Science/323531_a_324860]
-
fondul este verde și este folosit maroul“". Florin și Marcel Colibaba au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă din familia Colibaba a fost Olimpia (1959-1999), care se specializase în pictatul icoanelor pe sticlă, lucrând și ouă în foiță de aur. În cadrul Fundației "Constantin Colibaba", ea a inițiat 20 de copii în arta
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
unei boli necruțătoare. Valoarea meșterilor olari din familia Colibaba a fost recunoscută pe plan internațional. În momentul de față există o expoziție permanentă în atelierul lui Florin Colibaba. Meșterii din familia Colibaba (în special Florin Colibaba) au participat la numeroase târguri naționale și internaționale, obținând multe premii, printre care: De asemenea, Florin Colibaba a participat la târguri internaționale în China, Coreea, Franța, Germania, Japonia, Mongolia, SUA, Suedia și Vietnam. Printre acestea, este de menționat participarea la două târguri din Germania (Diessen
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
momentul de față există o expoziție permanentă în atelierul lui Florin Colibaba. Meșterii din familia Colibaba (în special Florin Colibaba) au participat la numeroase târguri naționale și internaționale, obținând multe premii, printre care: De asemenea, Florin Colibaba a participat la târguri internaționale în China, Coreea, Franța, Germania, Japonia, Mongolia, SUA, Suedia și Vietnam. Printre acestea, este de menționat participarea la două târguri din Germania (Diessen și Frechen), la două târguri din Franța (Sain-Guilhemes le Desert și Baillargues) și la Festivalul Smithsonian
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
participat la numeroase târguri naționale și internaționale, obținând multe premii, printre care: De asemenea, Florin Colibaba a participat la târguri internaționale în China, Coreea, Franța, Germania, Japonia, Mongolia, SUA, Suedia și Vietnam. Printre acestea, este de menționat participarea la două târguri din Germania (Diessen și Frechen), la două târguri din Franța (Sain-Guilhemes le Desert și Baillargues) și la Festivalul Smithsonian Folklife de la Washington DC (SUA) (1999), ca membru în delegația României.
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
multe premii, printre care: De asemenea, Florin Colibaba a participat la târguri internaționale în China, Coreea, Franța, Germania, Japonia, Mongolia, SUA, Suedia și Vietnam. Printre acestea, este de menționat participarea la două târguri din Germania (Diessen și Frechen), la două târguri din Franța (Sain-Guilhemes le Desert și Baillargues) și la Festivalul Smithsonian Folklife de la Washington DC (SUA) (1999), ca membru în delegația României.
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
a lovit piața centrală din Groznîi, ucigând peste 140 de oameni, inclusiv multe femei și copii, și rănind alte câteva sute. Un purtător de cuvant rus a declarat că piața aglomerată a fost țintită deoarece era folosită de separatiști ca târg de armament. Opt zile mai târziu, un aparat de zbor rusesc a efectuat un atac cu rachete asupra unui numeros convoi de refugiați care se întreptau spre Ingușetia, ucigând cel puțin 25 de civili, inclusiv reprezentanți ai Crucii Roșii și
Al Doilea Război Cecen () [Corola-website/Science/323690_a_325019]