221,754 matches
-
la closet, s-a îndreptat spre iesirea din cordon unde a fost împușcat de pază. În urma acestor fapte, deținuții Cicerone Ionițoiu și Constantin Ionașcu au redactat o serie de misive pe care au reușit să le trimită în afara lagărului, de unde ajungeau în străinătate, inițial la radio Ankara, via portul Constanța. Munca forțată la Canal a fost încetată la 18 iulie 1953. Deținuții de la Peninsula au fost mutați la închisorile Aiud și Gherla. În lagăr au mai rămas deținuți politici, care lucrau
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
închisori, foarte puține persoane din cadrul administrației - chiar și cele care bănuiau că se folosește bătaia pentru obținerea materialului informativ - erau la curent cu metodele folosite pentru obținerea acestuia, inclusiv direcția penitenciarelor, personalul administrativ, respectiv majoritatea direcțiilor Securității. Deținutul Vintilă Vais ajunge la Gherla în luna mai 1951. Arestat pentru o presupusă favorizare de trecere de frontieră, în realitate el căzuse victivă unei rafuieli personale cu ministrul adjunct Marin Jianu, despre care avea informații compromițătoare. Torturat, acesta a facut o serie de
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
declanșarea unor anchete în penitenciare și dezavuarea secretului reeducării în cadrul forurilor superioare. Acest lucru, coraborat cu o serie de alți factori, cum ar fi: după doi ani de torturi, deținuții nu mai puteau ascunde informații relevante; sub constrângerea torturii, deținuții ajungeau să fabuleze conspirații, pentru a-și mulțumi reeducatorii, fapt care ducea la risipă de efort din partea Securității, care era nevoită să verifice faptele pe teren, respectiv numărul mare al morților, au condus la încetarea acțiunii violente. În cadrul acestui proces vor
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
incognito uneori. Periodic, în Diaspar se nasc persoane care nu au mai trăit vreo viață și care, implicit, nu sunt limitați de condiționările lor anterioare. Aceștia nu și-au pierdut curiozitatea și sunt dornici să exploreze ceea ce este în afara Diasparului, ajungând invariabil în Lys, unde decid să rămână. Nu este și cazul lui Alvin, un tânăr care decide să încalce toate tabuurile. El distruge barierele care separă Lys de Diaspar și explorează împrejurimile găsind urme ale fostei civilizații umane. El găsește
Orașul și stelele () [Corola-website/Science/331615_a_332944]
-
1937, București) este un fost fotbalist și antrenor român de fotbal. a început să joace fotbal la FC Dinamo București. În 1960 s-a alăturat rivalei FC Rapid București, cu care a câștigat Divizia A 1966-1967. În 1969 Motroc a ajuns în Turcia la Altay SK, pentru care a jucat 8 meciuri în sezonul 1969-1970 al primului eșalon turc. Motroc a jucat și două meciuri pentru Echipa națională de fotbal a României. După retragerea din activitatea de fotbalist, Motroc a antrenat
Ion Motroc () [Corola-website/Science/331659_a_332988]
-
bărbat plecase în lume cu un deceniu în urmă. Cei trei călătoresc pe drumurile pe care vin zilnic în oraș turmele de animale de carne care hrănesc populația. După ce-l găsesc pe bărbatul lui Madal - rătăcit și sălbăticit - cei trei ajung la păstorii turmelor de animale de carne. Madal decide să li se alăture, încântată de viața lor simplă și grea, iar unul dintre păstori îi ia locul în expediție. Cel care pornește mai departe alături de Creohan și Chalyth este Hoo
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
să li se alăture, încântată de viața lor simplă și grea, iar unul dintre păstori îi ia locul în expediție. Cel care pornește mai departe alături de Creohan și Chalyth este Hoo, singurul păstor cu intelectul încă neafectat de efectele consagvinizării. Ajunși pe malul mării, cei trei devin prizonierii unor navigatori pitici și războinici, obișnuiți să prade orașele de coastă. Cu ajutorul lor străbat marea dintr-un capăt în celălalt și ajung într-un oraș al cărui locuitori folosesc Casele Istoriei nu ca
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
este Hoo, singurul păstor cu intelectul încă neafectat de efectele consagvinizării. Ajunși pe malul mării, cei trei devin prizonierii unor navigatori pitici și războinici, obișnuiți să prade orașele de coastă. Cu ajutorul lor străbat marea dintr-un capăt în celălalt și ajung într-un oraș al cărui locuitori folosesc Casele Istoriei nu ca drog, ci pentru a aduna la un loc toate datele despre istoria umană. Din păcate, ei se limitează la a aduna date și nu sunt deloc dornici să folosească
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
istoria umană. Din păcate, ei se limitează la a aduna date și nu sunt deloc dornici să folosească informațiile pentru a acționa în fața pericolului care amenință planeta, așa încât călătorii se văd nevoiți să caute mai departe. În cele din urmă ajung la un oraș care are cunoștințele tehnice necesare și dorința de a devia steaua. În timp ce organizează apărarea planetei, Creohan și Chalyth descoperă un loc în care se păstrează înregistrări foarte vechi și află că steaua care vine spre Pământ reprezintă
Să prinzi o stea căzătoare () [Corola-website/Science/331647_a_332976]
-
Organizarea raidului a început cu un nucleu de aviatori format din Cernescu și căpitanii George Davidescu și Mihail Pantazi. Traseul ales al raidului a fost de la București la Cape Town și retur. Primul raid, în 1933, nu și-a atins obiectivul, ajungând doar până la Malakal. În 1933 și 1935 Bănciulescu a executat și el două raiduri în Africa, unul la Cairo, prin Orientul Apropiat, cu revenire prin nordul Africii și Italia, respectiv unul de explorare al posibilelor trasee aviatice prin centrul Africii
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Orientul Apropiat, cu revenire prin nordul Africii și Italia, respectiv unul de explorare al posibilelor trasee aviatice prin centrul Africii. La începutul anului 1935 Irina Burnaia a încercat să parcurgă și ea traseul până la Cape Town cu avionul propriu și a ajuns până la lacul Victoria. În 1935 Cernescu, Davidescu, Pantazi, Gheorghe Jienescu, Gheorghe Olteanu și Anton Stengher au reușit să efectueze raidul complet. După Primul Război Mondial aviația a început să se dezvolte repede. Au apărut diverse tipuri de avioane, atât militare
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
în jurul Mării Mediterane, pornind din București, prin Asia Mică, Egipt, nordul Africii, Spania, Franța și înapoi la București. Deși distanța de parcurs depășea 10 000 km, nu a fost considerat suficient de dificil. Pentru a demonstra nivelul la care a ajuns aviația din România s-a ales traseul prin mijlocul Africii, până la Cape Town, efectuat de o formație de trei avioane de școală și antrenament, având practic performanțele unor avioane de turism. Lungimea traseului dus-întors depășea 24 000 km. Pentru efectuarea raidului
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
octombrie depășesc foarte greu Munții Taurus, printr-o șa, la înălțimea de 1750 m, plafonul pe care îl pot atinge avioanele încărcate. Ies la Mediterană deasupra localității (vechea "Seleucie"). Trec peste Mersina și fac formalitățile vamale la Adana. Ocolesc și ajung la Alep. A doua zi decolează, trec pe lângă Baalbek și pe lângă locul Bătăliei de la Kadesh și fac escală la pentru a remite un mesaj de la atașatul militar francez al Aerului de la București. Apoi zboară prin valea Iordanului, peste Tiberiada. În dreptul
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
trec pe lângă Baalbek și pe lângă locul Bătăliei de la Kadesh și fac escală la pentru a remite un mesaj de la atașatul militar francez al Aerului de la București. Apoi zboară prin valea Iordanului, peste Tiberiada. În dreptul Mării Moarte virează spre Ierusalim și ajung la Gaza. Intră în Egipt prin punctul obligatoriu și aterizează la Cairo, unde stau trei zile, revizuind avioanele și vizitând piramidele. La 29 octombrie pleacă din Cairo, urmând Nilul. La Assiut fac cunoștință cu președintele aeroclubului egiptean, Taher Pașa. Survolează
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
și aterizează la Cairo, unde stau trei zile, revizuind avioanele și vizitând piramidele. La 29 octombrie pleacă din Cairo, urmând Nilul. La Assiut fac cunoștință cu președintele aeroclubului egiptean, Taher Pașa. Survolează Abydos, Valea Regilor, Teba, Luxor și Karnak și ajung la Assuan. În ziua următoare trec peste prima cataractă a Nilului, insula Philae și la razmot peste Abu Simbel (templele lui Ramses al II-lea și Nefertari). Intră în Sudan pe la Wadi Halfa (escală și punct vamal). Survolează a doua
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
și punct vamal). Survolează a doua cataractă, apoi taie cotul Nilului prin deșert de-a lungul căii ferate Wadi Halfa - Abu Hamed până la Stația nr. 6, unde înnoptează. În ziua următoare survolează a cincea cataractă, Atbara, a șasea cataractă și ajung la Khartum, unde rămân două zile deoarece motorul avionului lui Pantazi trebuia revizuit. Urmează o etapă scurtă până la Kosti, iar la 4 noiembrie ajung la Malakal. Acolo sunt prinși de o ploaie torențială, care deformează placajul de pe planuri și ampenaje
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
nr. 6, unde înnoptează. În ziua următoare survolează a cincea cataractă, Atbara, a șasea cataractă și ajung la Khartum, unde rămân două zile deoarece motorul avionului lui Pantazi trebuia revizuit. Urmează o etapă scurtă până la Kosti, iar la 4 noiembrie ajung la Malakal. Acolo sunt prinși de o ploaie torențială, care deformează placajul de pe planuri și ampenaje. Avioanele nu pot fi reparate pe loc și aviatorii iau hotărârea să se întoarcă. Pe drumul de întoarcere urmează același traseu. Avioanele sunt mai
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
mai ușoare și pot parcurge etape mai lungi, ca urmare se schimbă locul unor escale (Atbara în loc de Stația nr. 6, respectiv Luxor în loc de Assuan) și se renunță la altele (Assiut, Rayak, Konya), diferențe marcate cu violet pe harta de alături. Ajung la Cairo la 11 noiembrie și pleacă de acolo la 14 noiembrie. Cu avioanele ușurate nu au probleme la traversarea Munților Taurus și sosesc la București la 17 noiembrie. În cursul raidului s-au parcurs peste 10 500 km. În
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
distanței mari de parcurs deasupra apei între capul Bon și Marsala (circa 150 km), la un monomotor o pană de motor ar fi determinat o amerizare fatală. Etapa se încheie la Roma. În ziua următoare decolează la ora 5 și ajunge la București făcând escale la , Zagreb și Belgrad, fiind primit cu entuziasm peste tot. Irina Burnaia dorește să încerce și ea să execute raidul la Cape Town, cu avionul ei personal, de tip IAR-22, înmatriculat YR-INA. Apelează la Petre Ivanovici, care
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Cape Town și retur. Raidul începe la 3 ianuarie 1935, ora 10, cu plecarea de la Băneasa. Pe drum au multe defecțiuni, probleme cu decolarea de la Alep, unde terenul este foarte moale, iar la Damasc Ivanovici are câteva zile febră, astfel că ajung la Cairo cu mare întârziere, abia la 12 februarie, unde rămân opt zile pentru a revizui avionul. Reiau raidul la 20 februarie și survolează Luxor. Din cauza căldurii, la Assuan și Juba reușesc să decoleze doar la ora 4 dimineața. La
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
trimițându-și efectele la Cairo prin cursa și luând benzină doar până la Juba. La Cairo rămân cinci zile, în care se face iar o revizie completă a avionului, care necesită și revopsire. La Haifa sunt reținuți patru zile din cauza ploilor. Ajung la Băneasa la 24 martie, ora 16. Raidul a durat în total 80 de zile, din care doar 16 de zbor efectiv, restul fiind întârzieri. În total s-au parcurs peste 12 000 km. În 1934 Air France dorea deschiderea
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
Fort-Lamy - Fort-Archambault - Bangui - Bangassou - Juba - Malakal - Atbara - Cairo - Gaza - - Damasc - Palmyra - Gaza - Cairo. Raidul începe la 13 martie 1935, cu etapa până la Marsilia. În ziua următoare zboară 1700 km până la Tunis, din care 600 km peste Marea Mediterană. În 15 martie ajung la Benghazi, iar în ziua următoare la Cairo. Reiau raidul la 18 martie, când parcurg 2000 km până la Khartum, cu o escală de alimentare și formalități vamale la Wadi Halfa. La 19 martie traversează deșertul Sudanului până la Al-Fashir survolând Al
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
raidul la 18 martie, când parcurg 2000 km până la Khartum, cu o escală de alimentare și formalități vamale la Wadi Halfa. La 19 martie traversează deșertul Sudanului până la Al-Fashir survolând Al Ubayyid. În ziua următoare, în care întâmpină ploi torențiale, ajung în cel mai vestic punct al raidului, la Fort-Lamy, în Ciad, făcând o escală la Abéché. De aici, tot pe ploaie, zboară la Fort-Archambault, survolând Fort Brettonet, și în continuare, spre Bangui, survolând Fort Crampel. Furtuna îi obligă să devieze
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
mai vestic punct al raidului, la Fort-Lamy, în Ciad, făcând o escală la Abéché. De aici, tot pe ploaie, zboară la Fort-Archambault, survolând Fort Brettonet, și în continuare, spre Bangui, survolând Fort Crampel. Furtuna îi obligă să devieze cursul și ajung la fluviul Oubangui în dreptul localității Kouango de unde se îndreptă spre Bangui. Aici se odihnesc două zile. La 24 martie ajung la Bangassou, unde au de prospectat terenuri de aterizare. În ziua următoare, pe ploaie, ajung la Juba, iar după încă
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]
-
la Fort-Archambault, survolând Fort Brettonet, și în continuare, spre Bangui, survolând Fort Crampel. Furtuna îi obligă să devieze cursul și ajung la fluviul Oubangui în dreptul localității Kouango de unde se îndreptă spre Bangui. Aici se odihnesc două zile. La 24 martie ajung la Bangassou, unde au de prospectat terenuri de aterizare. În ziua următoare, pe ploaie, ajung la Juba, iar după încă o zi parcurg 1300 km până la Atbara, pe o căldură sufocantă, făcând doar o escală, la Malakal. La 27 martie
Raiduri aviatice românești în Africa () [Corola-website/Science/331595_a_332924]