22,035 matches
-
sens, Împreună cu Richard Hoggart În The Uses of Literacy (1957), situația câtorva autodidacți confruntați cu aspirații parțial contradictorii. Aflați În permanență Într-o situație stânjenitoare, acești „ocnași ai cunoașterii” au parte veșnic doar de un surâs crispat și nefericit. Ținuta, accentul, Înfățișarea fizică, totul Îi trădează. Nu pot face abstracție de antecedentele lor. Conversațiile la care sunt invitați nu-i fac decât să fie și mai conștienți de distanța care Îi separă Încă de clasele cele mai de vază. Îndoielile care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rețele de influență și despre relații. O abordare pluridisciplinară, care mobilizează, printre altele, antropologia, psihologia experimentală și sociolingvistica, a Început să se dezvolte În ultimii ani, Încercând să explice noile crime și delicte, cum sunt frauda electronică sau atentatele teroriste, accentul căzând pe o Întrepătrundere mai strânsă Între mediul de origine și istoria personală, diferențierea pe categorii și inițierea sau formarea indivizilor. G. F. & BECKER Howard (1985), Outsiders. Etudes de sociologie de la déviance, trad. fr., Paris, Métailié (prima ediție americană: 1963
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pluralism, care este expresia politică a diversității. Și totuși, nicăieri nu sunt menționate soluțiile ce trebuie aplicate pentru a permite participarea politică a tuturor părților interesate. Lumea comerțului este În acest sens În frunte, marketingul internațional fiind obligat să pună accentul pe particularitățile etnice pentru a vinde produse cât mai adaptate nevoilor și gusturilor locale (Usunier, 1992). Unii autori, cum este Alain Minc, sunt de părere că salvarea lumii implică mondializarea schimburilor și uniformizarea culturilor. Alții, dimpotrivă, consideră că vor apărea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și non-instrumentală. Mai recent, Rețeaua Sud-Nord Culturi și Dezvoltare propune o critică rațională a concepției obișnuite asupra promovării economice și sociale a națiunilor defavorizate, ținând seama de valorile și de tradițiile locale. Teoria locurilor simbolice de apartenență, de exemplu, pune accentul pe homo situs, pe individul acționând Într-un mediu caracterizat de „un ansamblu de credințe și de practici ce structurează regulile și convențiile care joacă rolul de ghizi ai acțiunilor individuale și colective” (Latouche et alii, 1999). Situându-se Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Comportamentul lingvistic, se știe, este principala sursă de informații de care dispunem pentru a ne forma o opinie asupra semenilor noștri. Trăsăturile lingvistice (fie ele topolectice sau sociolectice) funcționează ca niște marcatori identitari și sunt supuse unor aprecieri diverse: cutare „accent” este perceput ca fiind greoi sau lipsit de eleganță, iar altul este considerat „Înțepat”; cutare pronunție irită, În vreme ce alta este un semn de complicitate. Aceste reprezentări generează atitudini, studiate intens În Canada Începând cu anii ’60 (vezi tehnica locutorului mascat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ă avantajele sau handicapurile, nivelurile de toleranță sau, dimpotrivă, de frustrare relativă fiind foarte variabile În funcție de epocă sau de sensibilități. Legate de apartenența la o structură ierarhică sau alta, abaterile și disparitățile observate se dovedesc dificil de analizat. Trebuie pus accentul pe diviziunea muncii, pe proprietatea privată asupra mijloacelor de producție, sau pe antagonismele de clasă? Deși importante, mecanismele de transmitere patrimonială și logica reproducerii sau a convertibilității capitalurilor sunt totuși departe de a putea explica totul. Trebuie să ținem seama
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă) sau a culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
că eterogenitatea este de acum o caracteristică permanentă a societăților moderne avansate. Societatea salarială era zdruncinată din temelii. Noua problemă socială. Această zdruncinare se poate Înțelege prin intermediul a două tipuri de interpretări a dinamicii contemporane. Prima, de natură economică, pune accentul pe transformările sistemului de producție, care, Începând cu anii ’80, cunoaște o creșterea șomajului și a precarității și o schimbare a duratei carierelor profesionale, prin Întârzierea pătrunderii pe piața muncii și prin mărirea vârstei de pensionare. Producând noi tipuri de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai poate fi interpretată direct prin activitatea lor profesională. O a doua interpretare, mai politică, insistă asupra crizei de solidaritate relevate de dezvoltarea individualismului contemporan și de incapacitatea statului de a răspunde exigențelor unei societăți din ce În ce mai atomizate. În ambele cazuri, accentul cade pe fenomene numite când „descalificare”, când „dezinserție”, „invalidare” sau „excludere”. Și nu este vorba despre fenomene marginale, ca și cum excluderea i-ar alege doar pe ratații sistemului, ci de un proces care dezvăluie un nou fel de a fi al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
texte provenind din literaturile franceze din Franța și din Belgia, precum și din Maghreb sau produse de imigrație, ca puncte de Întâlnire și de confruntare Între universuri culturale profund diferite. Interpretarea antropologică pe care elevii erau invitați să o dea punea accentul pe perceperea diferită a timpului și a spațiului În aceste culturi. În plus, prevedeam prelungirea acestor activități prin exerciții de producție orală sau scrisă, menite să Întărească această deschidere prin suscitarea schimburilor de puncte de vedere și prin „descentrarea” În raport cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
doar la trăsături individuale, ci și la trăsături istorice, sociale, așadar colective. Față de dicționarele actuale, În care este privilegiată cultura savantă (notițe enciclopedice, numeroase citate din autori consacrați etc.), un dicționar al ICI (sau al culturemelor) ar pune mai curând accentul pe utilizările curente: „Cuvântul drajeu este tratat corect În Petit Robert În ceea ce privește referentul ș...ț, Întrucât ni se spune că este vorba despre «un produs de cofetărie format dintr-o migdală, pralină sau alună etc. Învelită În zahăr caramelizat» și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secolul al XVI-lea, este un simplu omonim al lui lai. Ambele provin direct din laicus. Lai a rămas ca formă populară; laic ar fi forma savantă, creată Într-o epocă În care se pierduse până și amintirea pronunției latine, accentul tonic deplasându-se În franceză pe terminație, În vreme ce În latină acesta se punea pe silaba inițială. Care era sensul acestui cuvânt, ce desemna el mai exact În universul roman? De fapt, este vorba despre transcrierea directă a grecescului laikos, derivat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul provine așadar din lexicul biologiei, mai precis din cel al zoologiei (În botanică, se vorbește mai curând despre hibridare). În zilele noastre, accentul s-a deplasat mai cu seamă Înspre domeniul cultural, partizanii coabitării culturilor, În primul rând În această parte a lumii, utilizându-l adesea atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare politică. O astfel de coabitare se suprapune cu cea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apărut astfel numeroase asociații care apără ceva și care au devenit interlocutori privilegiați ai guvernelor atunci când acestea din urmă doresc sprijinul societății civile pentru un proiect. Mobilizarea grupurilor minoritare ridică mai multe probleme de natură socio-politică și etică. Mai Întâi, accentul pus pe caracterul distinctiv al unei identități etnice sau culturale comportă riscul de consolidare a anumitor stereotipuri. Apoi, aplicarea principiului reprezentării se dovedește o operațiune delicată: „liderii comunitari” nu sunt Întotdeauna aleși În mod democratic și provin adesea din sectoarele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
participe (art. 16), garantează o urmărire mai Îndeaproape a aplicării (Jensdóttir, 2002). Carta poate fi așadar privită ca o manifestare a unui „al treilea val” de instrumente: trecând dincolo de drepturile pozitive și depășind chiar și noțiunea de „drepturi”, ea pune accentul pe efectele practice și creează astfel o punte Între abordarea juridică și politicile publice (Grin, 2003a). Drepturile minorităților, coeziunea socială și echitatea Drepturile pe care le pot pretinde minoritățile fac și ele obiectul unor dezbateri substanțiale În sociologie și În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de cea a acțiunii colective și de cea a schimbării sociale. Ea a dat naștere mai multor conceptualizări. ν Unele, datând de la finele secolului al XIX-lea și inspirate de scrierile lui Gustave Le Bon consacrate psihologiei mulțimilor, au pus accentul pe mecanismele și procesele de contagiune și de hipnoză, de imitare și de mimetism. Altele, bazându-se pe diferite tradiții, printre care și cea inaugurată de Școala de la Chicago și continuată de adepții interacționismului simbolic, s-au aplecat asupra fenomenelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și obligațiuni), acestea pot suferi variații bruște și rapide. Se formează astfel bule speculative care cresc Înainte de a exploda. Putem face apel la mai multe chei de interpretare a fenomenului. Astfel, conceptul de raționalitate limitată, preluat de la Herbert Simon, pune accentul pe limitele mecanismelor de formare a prețurilor activelor, acestea rezultând dintr-un vast proces interactiv În cascadă, În cadrul căruia fiecare protagonist se străduiește să prevadă comportamentul celorlalți (Kindleberger, 1978; Aglietta și Orléan, 1982). Noțiunea de „reacție mimetică” se referă la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se pune este dacă, În definitiv, deplasarea de suveranitate se face În direcția unui universalism liberal sau mai curând În cea a unor particularisme protecționiste. Teoria economică este destul de reticentă față de orice tratament preferențial Între parteneri. Astfel, Jacob Viner pune accentul pe efectul de deturnare a traficului care poate rezulta din scăderea importurilor din terțe țări, ale căror produse, deși competitive, rămân supuse taxelor vamale, În vreme ce produsele din țările membre sunt scutite de aceste taxe (Viner, 1950). Acest element negativ riscă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
servesc la perpetuarea grupului și la conservarea identității sale (Van den Berghe, 1975). Mai nuanțată, teoria „primordialistă” se bazează totuși pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea coeziunii identitare. Principalul creator al acesteia, Clifford Geertz, pune astfel accentul pe importanța „legăturilor primordiale”. Bazate pe „sânge” și pe „rasă”, aceste legături sunt ireductibile. Individul nu poate scăpa de dominația lor. Crisparea naționalistă provine din incompatibilitatea acestora cu comportamentul mobil pe care ni-l impune viața modernă. Atributele organice nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel de opoziție se pretează la ideologizare, la polemică interesată și la strategie politică. Conflictul franco-german a fost În acest sens o ilustrare extremă. Mai târziu, chiar dacă la un nivel mai mic, acest tip de opoziție se reproduce. Gellner, punând accentul mai curând pe naționalism decât pe națiune, lasă să-i scape o parte din realitate: de ce anumite națiuni preexistă naționalismului (Armstrong, 1982) și de ce anumite naționalisme sunt atât de virulente? Punctul său de vedere nu explică aceste lucruri, ceea ce, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conservatorism” sau de „fascism”. Pentru a depăși această viziune, Stokely Carmichael și Charles Hamilton au lansat În 1967, În cartea lor militantă Black Power (purtând subtitlul: „Politica de eliberare În America”), expresia de „rasism instituțional”. Aceasta era menită să pună accentul pe caracterul sistematic sau structural al rasismului În societatea nord-americană, presupunând că acesta era Înscris În normele culturale, În instituțiile și În practicile sociale „normale”, decurgând din Însăși organizarea societății (Carmichael și Hamilton, 1967; Knowles și Prewitt, coordonatori, 1969). Putea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lucrarea sa Constituirea societății, nu poate fi nici el trecut sub tăcere și implică o reflecție asupra fenomenelor de dominație. Acestea nu sunt În mod necesar hegemonice, și nici univoce; ele trebuie resituate Într-un context de interacțiuni care pune accentul pe practicile agenților și pe componente nu doar economice, ci și politice. Așa cum a Înțeles Max Weber, polul legitimității ă cu variantele sale tradițională, carismatică sau rațional-legală ă se prezintă, din această perspectivă, ca primordial, la fel ca și referințele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noastre „secularizate” și „consumeriste”, tinde să prevaleze mai curând un model comunitar (depășind instituțiile considerate până acum „reprezentative”), și nu un model confesional. Alte Întrebări privind relațiile dintre apartenențele religioase și mediile sociale fac de asemenea obiectul unei examinări atente. Accentul este pus În acest caz pe influența practicilor și a sistemelor de valori asupra tipurilor de socializare, asupra modurilor de viață și a comportamentelor politice. G. F. & ACQUAVIVA Sabino și PACE Enzo (1994), La Sociologie des religions, trad. fr., Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Gennep ă ne călăuzesc din „leagăn până la mormânt” și ne indică modul de acțiune adecvat sau cum să dobândim noi statuturi, identificându-se de obicei trei momente-cheie: separarea, marginea (sau intervalul) și integrarea. Anumite clasificări, cercetând „relația cu sacrul”, pun accentul pe transgresiune sau pe transcendență și vorbesc, cum face și Rudolf Otto, despre „inversiune” sau „convertire”. Alte tipologii, propuse Îndeosebi de Emile Durkheim și Marcel Mauss, pun În valoare dimensiunile „pozitivă” (să ne gândim, de exemplu, la ofrandă sau la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care Își reconsideră legătura atât cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În modernitate (Burdeau, 1970, și Goyard-Fabre, 1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]