24,349 matches
-
de strategie s-a dezvoltat, mai ales În cadrul unui model al producției denumit de diversitate , care se bazează pe avantajele diferențierii geografice a bunurilor oferite la nivelul fiecărei piețe (gama de produse și produse specifice). Din acest motiv, marketingul este adaptat fiecărei țări, iar concurența se duce pe plan local. 3. Strategia globală (transnațională) În timp ce strategia multinațională aplică Într-o anumită măsură, strategii distincte pentru fiecare din piețele străine pe care firma se află, strategia globală promovată de corporațiile transnaționale reprezintă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Întreg, pentru fiecare nouă extindere alegându-și locul optim al afacerii, realizînd o serie de plasamente de capital antreperenorial. Noile structuri organizatorice ale producției au semănat sămânța unei noi ere industriale, la care Întreprinderile multinaționale au fost nevoite să se adapteze. De data aceasta, nu mai este vorba de o simplă trecere de la era producției de masă, la un nou sistem post fordism, ci la schimbarea radicală a formelor de organizare a producției industriale, dominate de o nouă paradigmă, la baza
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
răspîndirea lor pe plan mondial, CTN dețin locul de leader În multe industrii. Ele domină Înregistrarea noilor patente și deseori determină inovațiile În domeniile managerial și organizațional. Din păcate, În cazul acestei restructurări În pozițiile de leader tehnicoeconomic Republica Moldova se adaptează la cerințele internaționale, motiv fiind lipsa de finanțare a cercetărilor tehnico-științifice și migrarea minților peste hotarele țării. Modificările scopurilor financiare ale politicii naționale - vizează astfel de fenomene În economia națională cum sunt liberalizarea, privatizarea și orientarea spre export Aceste procese
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dezvoltare, însă etapele pihosociale pe care le identifică el se bazează pe crizele socioemoționale ce trebuie depășite pentru a fi posibilă o dezvoltare pozitivă de-a lungul vieții. După cum se poate vedea în secțiunea „Pe scurt 1.2”, teoreticienii au adaptat conceptul de criză socioemoținală și stadii de dezvoltare pentru a explica și prevedea o mare varietate de comportamente definite pe baza unor competențe și limite (de ordin social, emoțional, cognitiv și fizic) specifice fiecărei etape. Conform lui Erikson, în primul
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
atunci când copilul face parte dintr-o minoritate etnică (Wilson & Aponte, 1985). La nivel cultural, copiii pot resimți nevoia de a adopta sisteme de credințe eventual divergente în ceea ce privește familia, școala și normele sau așteptările copiilor de aceeași vârstă. Încercând să se adapteze diverselor sisteme, copiii ajung eventual să fie stresați de presiunile mediului și obligați să adopte conduite contradictorii, în funcție de context: cu familia, educatorii și colegii. Printre factori de risc asociați cu contextul cultural se numără riscul ridicat de suicid la aborigeni
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
care au rude de gradul întâi cu aceeași tulburare (Fryer, Mannuzza, Chapman, Liebowitz & Klein, 1993). Tratament Pe lângă tehnicile discutate în secțiunea dedicată fobiilor specifice, antrenarea abilităților sociale poate fi o componentă prețioasă a oricărui program terapeutic. Intervențiile la acest nivel adaptate la cazul copiilor cu fobii sociale (Francis & Ollendick, 1988; LeCroy, 1994) se concentrează pe conștientizarea abilităților și a situațiilor sociale, pe practică și pe jocul de rol și, în sfârșit, pe aplicarea in vivo prin folosirea tehnicilor de modelare participativă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
a studiilor cu privire la natura și istoricul acuzelor somatice la copii, Fritz, Fritsch și Hagino (1997) sugerează că frecvența redusă cu care se pune acest diagnostic la copii și adolescenți reflectă cel mai probabil faptul că lista de criterii nu este adaptată diverselor stadii de dezvoltare a copilului și nu se datorează debutului tulburării la vârstă adultă. În sprijinul acestei ipoteze vine și faptul că, de multe ori, pacienții adulți cu tulburare somatoformă recunosc un istoric patologic cu debut în copilărie (Hotopf
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
cunoștințele Diagnosticul de tulburare de somatizare se pune rar în copilărie deoarece copiii nu prezintă simptome somatice. copiii nu pot exprima verbal simptomele somatice. copiii nu percep problemele somatice la nivel conștient. actualele criterii de diagnostic din DSM-IV-TR nu sunt adaptate diferitelor stadii de dezvoltare a copilului. Inițial, tulburarea de somatizare se numea hysteria nervosa. dansul sfântului Vitus. sindromul Briquet. pseudopsihoză. Care dintre următoarele afirmații despre tulburarea de somatizare este adevărată? Tulburarea de somatizare crește riscul de abuz de substanțe psihoactive
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de Formare Socială din Oregon Programul conceput de Gerald Patterson și colaboratori săi (Patterson și colab., 1975) a fost considerat consacrat în studiul exhaustiv al lui Brestan și Eyberg (1998). Programul a făcut obiectul multor cercetări, a fost repetat și adaptat cu succes pentru familiile cu copii mici (de la 2 ani și jumătate la 6 ani și jumătate), copii mari (de la 6 ani și jumătate la 12 ani și jumătate) și adolescenți. În plus, durata tratamentului a fost redusă de la 31
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
principale stadii de dezvoltare, deoarece mulți dintre acești copii înregistrează întârzieri în acest sens. Procesul de identificare și diagnostic trebuie neapărat să cuprindă și o evaluare individuală a funcționării intelectuale și adaptative. Evaluarea intelectuală se va face cu ajutorul unui instrument adaptat vârstei și culturii copilului. Pentru o listă a celor mai uzuale instrumente de evaluare a inteligenței în țările anglofone, vezi secțiunea „Pe scurt 11.2”. Deși DSM-IV-TR nu menționează cât de mare trebuie să fie deficiența comportamentului adaptativ, există mai
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pescăriile și pădurile un drum al sării a trebuit să existe totdeauna, ca și un drum al oilor. Provincialii includeau și rămășițele dace ei erau obișnuiți cu barbarii, cu care au conviețuit, iar barbarii cu lumea romană, la care se adaptau. Anumite elemente din sânul populației locale apreciau că este mai de folos să urmeze pe barbari sau să-i imite. Însă, de la un moment dat, nu se mai vorbește de barbari, în izvoare, dar aceasta nu înseamnă inexistența lor. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
evenimentul semnificativ ce determină ulterior toate celelalte schimbări. Pe lângă goți, a doua componentă etnică este cea a sarmaților, care își organizează propriile așezări (vezi mai sus). Populațiile dacice, pe care goții le găsesc la instalarea lor în noile teritorii, se adaptează noilor condiții politice (istorice) impuse de goți. Acestea locuiesc acum, în secolul IV, nu doar în zonele înalte (de podiș), ci și în regiunile de câmpie. Împrejurările noi din nordul Dunării au avut consecințe și asupra vieții economice, regiuni întinse
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele VII-X, în cadrul unei economii de tip rural, bazată pe schimbul în natură. Între anii 700-741, monedele lipsesc, însă, după 741, ele reapar, mai ales monede bizantine de bronz, expresie a legăturilor economice cu Imperiul și a unei circulații monetare adaptate la nevoile unui comerț mărunt al populației autohtone. Dar, în secolul al X-lea, o dată cu revenirea Imperiului, comerțul se amplifică iar circulația monetară este mai vie. În a doua jumătate a secolului al VII-lea și prima jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
teritoriale autohtone și grupurile politice și militare ale slavilor, ca și relațiile cu alte populații nomade (migratoare), în general. Însă, pe măsura integrării etnice a slavilor în comunitățile autohtone, în următoarele secole, o dată cu asimilarea lor, are loc și integrarea politică, adaptându-se formei de organizare tradițională, obștea, și se constituie comunitățile româno-slave. Evoluția procesului de organizare politică pe teritoriul locuit de români, în secolele VII-X, se circumscrie între parametrii dezvoltării structurale economice și sociale ale comunităților din spațiul carpato-dunăreano-pontic. O dată cu menționarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
încetat să mai fie bază navală, ea nu era apărată de o garnizoană specială, ci de populația locală.14 Penetrația în nordul Dunării a pecenegilor (vezi cap. X), populație nomadă de stepă, a determinat autoritățile bizantine să întărească și să adapteze sistemul de apărare al themei de frontieră Paristrion tacticii de luptă a noilor năvălitori, care își bazau atacul pe cavalerie. Pentru atacuri, pecenegii preferau iernile grele, când Dunărea se transforma într-un pod de ghiață pentru năvălitori. Din cauza acestei primejdii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
iar cei doi comandanți, Apokapes și Botaniates, au fost luați prizonieri. Dar în ciuda victoriei lor, asupra uzilor s-au abătut foametea și molimele, în condițiile unei ierni aspre. La primul lor contact cu sudul Dunării, uzii nu s-au putut adapta și au plătit scump năvala lor. Secerați de epidemii și de foamete, o mare parte a lor au căzut victime ale atacurilor garnizoanelor locale bizantine și pecenegilor aflați aici, iar alții, ca să se salveze, s-au supus împăratului sau s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în robie. Cu toate acestea, societatea românească de la sud de Carpați nu a suferit pierderi foarte mari, dovadă mărturiile din Diploma ioaniților (1247). După o mie de ani de năvăliri pustiitoare, autohtonii au știut să se protejeze, apoi să se adapteze practicilor vexatorii ale "varvarilor" asiatici. Așezările rurale predominau și aici, la sud de Carpați, ele se aflau mai ales pe malul râurilor și în văi. În regiunile subcarpatice (până la 800 m), populația era densă, concentrată, în special între 400-600 m.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
chiar dacă autonomiile lor politice au mai supraviețuit un timp. Legăturile politice directe între românii de pe cele două versante ale Carpaților au fost supuse unei puternice presiuni până la destrămarea lor. În ceea ce privește teritoriile extra-carpatice, organismele politice românești au fost silite să se adapteze noilor realități impuse de expansiunea regalității ungare, după îndepărtarea teutonilor și anihilarea embrionului statal înfiripat de ei. Expediția armată a regelui Andrei II a fost urmată de un efort de organizare teritorial-politică. Noul cadru era alcătuit din patru mari entități
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și de creșterea influenței dictaturilor europene. În relațiile externe, adoptarea de către Uniunea Sovietică a unei politici active în problemele Europei și venirea la putere a regimului național-socialist în Germania, cu programul lui revizionist agresiv, au obligat guvernele balcanice să-și adapteze atitudinea la situația creată de schimbarea relațiilor dintre Marile Puteri. În 1939, situația internațională se deteriorase atît de mult, încît fiecare stat era pus în fața probabilității ca Europa să fie din nou teatru de război, la numai două decenii după
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și cel al regiunii sudete, Germania deținea o poziție avantajoasă în privința dominării regiunii dunărene. Prestigiul dictaturilor atinsese și el un punct culminant. Ele repurtaseră mai multe victorii în confruntările cu puterile occidentale. Toate guvernele din Balcani erau nevoite să se adapteze noii situații. Echilibrul lor politic intern, precum și politica lor externă aveau să fie profund afectate de victoriile diplomatice ale Axei. INSTITUIREA REGIMURILOR BALCANICE AUTORITARE Pe lîngă adaptarea politicii lor pentru a putea rezista provocărilor internaționale, statele balcanice au fost nevoite
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
reciprocă într-o perioadă de relativă pace și siguranță. Situația avea să devină și mai gravă odată cu ascensiunea Germaniei și Italiei și cu retragerea Franței din problemele Europei răsăritene, evenimente care le-au forțat pe toate statele mici să-și adapteze din nou politica externă. Deși Balcanii au rămas în afara centrului atenției Marilor Puteri pînă în 1940, orice modificare mai importantă a echilibrului european avea repercusiuni asupra acestei zone. Instituirea regimurilor totalitare în toate aceste state reflecta ideologia curentă din Europa
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
mari decît cele de pe piața mondială.44 Cu toate că, în afară de Serbia, de Croația, de regiunea Kosovo și de Macedonia, au apărut controverse și în alte zone, acestea erau mai puțin fățișe și acute. Ca și sub vechiul regat, slovenii s-au adaptat relativ bine regimului comunist. Limba lor distinctă, care a beneficiat de o recunoaștere deplină, și lipsa unei alte soluții politice practice i-au determinat să devină suporteri de nădejde ai federației iugoslave. Cu toate acestea, ei s-au alăturat plîngerilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
terminarea războiului civil a apărut un exod masiv spre zona urbană; emigrația dinaintea războiului a continuat pînă în 1975, cînd a început să se manifeste o tendință contrarie. Smulsă din satele ei tradiționale, fosta populație rurală a trebuit să se adapteze la noile condiții, dar, ca toți grecii, beneficia de avantajele oferite de tehnologia modernă și de eforturile vizibile depuse în vederea ridicării nivelului economic al țării. Permanentele probleme sociale și economice ale începutului anilor '80 erau, cel puțin într-o oarecare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
înscrisă și întâmplarea consumată către sfârșitul deceniului VIII, când Universitatea ieșeană se pregătea să-și aniverseze cei 120 de ani de existență. Același pretext sau același motiv, inoperant în cazul altor semeni aflați în situații asemănătoare, dar care s-au „adaptat” și au găsit repede calea răscumpărării pretinsului păcat, i-a blocat pentru o îndelungată vreme, lui Leonid Boicu, orice legătură cu unica-i soră și familia aceasteia, șansa dialogului științific direct cu lumea exterioară și, definitiv, accederea spre funcțiile de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încât, îndemnat de euforia împrejurărilor, și-a îngăduit a-l concura de la distanță pe inconfundabilul și inimitabilul „Cornelie sân popii Istrati”, printr-o delă elaborată ad-hoc după modelul „clasic” al genului (impus de colegul de Institut și generație C. Istrati), adaptată desigur atât circumstanțelor, cât și propriului arsenal lexical. Inspirat așadar de creatorul incontestabil al faimoaselor evocări ale unor întâmplări nostime, cu personaje și situații reale, dar în stilul și limbajul arhaic specifice documentelor de la începutul veacului al XIX-lea și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]