21,884 matches
-
considerabil perspectivele dezvoltării democratice. CONTROLUL ASUPRA FORȚELOR ARMATE ȘI POLIȚIEI Dacă forțele armate și polițienești n-ar fi sub controlul unor conducători aleși în mod democratic, instituțiile politice democratice nu s-ar putea menține și nici dezvolta. În opoziție cu amenințarea externă a intervenției străine, poate că cea mai primejdioasă amenințare internă la adresa democrației provine de la liderii care au acces la mijloacele majore de constrîngere fizică: armată și poliție. Pentru ca responsabilii aleși în mod democratic să ajungă să dobîndească și să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Dacă forțele armate și polițienești n-ar fi sub controlul unor conducători aleși în mod democratic, instituțiile politice democratice nu s-ar putea menține și nici dezvolta. În opoziție cu amenințarea externă a intervenției străine, poate că cea mai primejdioasă amenințare internă la adresa democrației provine de la liderii care au acces la mijloacele majore de constrîngere fizică: armată și poliție. Pentru ca responsabilii aleși în mod democratic să ajungă să dobîndească și să mențină controlul asupra forțelor armate și ale poliției, membrii poliției
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
n-ar fi fost în stare să susțină un guvern democratic dacă s-ar fi confruntat cu o lovitură de stat militară, așa cum a fost cazul multor țări din America Latină. Totuși, în 1950 Costa Rica a eliminat în mod radical această amenințare: luînd o decizie unică și temerară, președintele ales democratic a desființat armata! În nici o altă țară nu s-a adoptat exemplul costarican și nici nu e probabil să se întîmple. Totuși, nimic n-ar putea exemplifica mai clar cît de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de vieți omenești. Iar conflictul a continuat să existe chiar dacă statele sudice au fost învinse iar sclavia a fost abolită. S-a dezvoltat o subcultură sudică diferită și o structură socială în care supunerea cetățenilor afro-americani a fost impusă prin amenințări și actualizarea violenței și a opresiunii. Cam atît s-ar putea spune în legătură cu nereușitele anterioare ale procesului asimilării. Pe la sfîrșitul secolului al XX-lea nu era clar dacă practica americană istorică a asimilării putea fi aplicată cu succes și în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
început, cîteva din condițiile favorabile pe care le-am descris există în realitatea indiană. Evoluînd de sub dominația britanică, armata indiană s-a dezvoltat și a păstrat un cod al supunerii față de conducătorii civili aleși. Astfel India a fost scutită de amenințarea majoră la adresa oricărui guvern democratic din majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. În contrast cu America Latină, de exemplu, tradiția militară din India nu oferea sprijinul necesar producerii unei lovituri de stat sau instaurării unei dictaturi militare. Poliția, deși coruptă în mare parte
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
oamenilor obișnuiți cît și liderilor militari, că de obicei acestea nu erau capabile să facă față provocărilor societății moderne. Într-adevăr, deseori s-au dovedit a fi total incompetente. Astfel, în multe țări una din cele mai vechi și periculoase amenințări la adresa democrației a fost, în cele din urmă, eliminată sau foarte mult redusă. • În multe țări care au cunoscut procesul democratizării, societatea era suficient de omogenă pentru a putea evita conflictele culturale serioase. De multe ori aceasta era situația în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și soțul ei au semnat contractul cu ceilalți cumpărători la două zile după ce s-a născut Minnie. Singura parte bună a fost că mi-am primit Înapoi cizma Archie Swann, după ce i-am trimis Fabiei vreo cinci e-mailuri de amenințare. Altfel chiar că ar fi văzut ea pe dracu’. Tot pantofi, zice un tip de la firma de mutat, cu o cutie de carton. Debaraua aia din perete e plină, să știți. Nu-i nimic! spune mama veselă. Începeți să umpleți
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
specific civilizației occidentale bazat pe inventarierea tuturor condițiilor de mediu, ce ar putea fi incriminate în geneza bolii a produs un adevărat șoc dat strategiei medicale. Medicii, ca reprezentanți și societatea omenească în general, nu mai pot rămâne pasivi la amenințările relevate de experiența clinică directă, de calculele statistice și/sau de ipostazele cotidiene ale omului supus greșelii = om civilizat. Omul modern nu mai acceptă fatalitatea, ci acționează decis asigurându-și confortul și securitatea, iar în domeniul medicinei, inclusiv al celei
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
sunt de foști deținuți politic. Așa cum am mai spus, eu pe deținuții politic nu-i judec, pentru că, din fericire pentru mine, nu am fost în situația lor și habar nu am cum aș fi reacționat la tortură ori numai la amenințarea cu tortura! Dorin Popa: Eugen Uricaru nu a fost deținut politic, ci președintele Uniunii Scriitorilor, după Mircea Dinescu și Laurențiu Ulici. Vizibilitatea lui ca scriitor nu a crescut datorită funcției deținute, în mod ilegitim, pe baza unei declarații de necolaborare
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
enorm potul: și-au cumpărat "presa"? Liviu Antonesei: Cine știe? Poate că Scrisoarea... CTP-ului, demisia Corinei Dragotescu, alte gesturi pe care le simt în aer vor mișca opinia publică și vor obliga presa să devină ceva mai corectă sub amenințarea scăderii tirajelor și a audiomatului. Media publice, TVR și Radio România au devenit tot mai credibile și mai profesioniste și vor face, chiar involuntar, presiuni asupra celor private. Eu nu mă mai uit la știri decât la TVR la care
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
financiare ale elevului si la posibilitatea concentrării acestuia în direcția îmbunătățirii situației școlare. Factori care favorizează rezolvarea problemelor clientului. Consiliera școlară oferă suport moral clientului pentru a depăși situația de criză iar asistentul social se angajează să-l protejeze de amenințările tatălui. Scopul intervenției - îmbunătățirea situației școlare si financiare a elevului. Obiective: remedierea situației școlare, restabilirea echilibrului financiar, informarea mamei cu privire la realitatea situației, protejarea elevului de amenințările tatălui. Remedierea situației școlare. Se încheie un parteneriat între client, mama acestuia, asistent social
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
a depăși situația de criză iar asistentul social se angajează să-l protejeze de amenințările tatălui. Scopul intervenției - îmbunătățirea situației școlare si financiare a elevului. Obiective: remedierea situației școlare, restabilirea echilibrului financiar, informarea mamei cu privire la realitatea situației, protejarea elevului de amenințările tatălui. Remedierea situației școlare. Se încheie un parteneriat între client, mama acestuia, asistent social, profesori, consilierul școlar, prin care părțile se obligă să acționeze în direcția stabilirii echilibrului în ceea ce privește rezultatele școlare ale elevului,profesorii desfășura ore de pregătire școlară suplimentată
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
acesta. Asistentul social o va contacta telefonic pe G.M. si-i va aduce acesteia la cunoștință situația în care se găsește fiul său. Vor încerca împreună să găsească o soluție care să contribuie la ameliorarea situației clientului. Protejarea elevului de amenințările tatălui. După informarea mamei în legătură cu situația în care se află copilul său, asistentul social va contacta organele de poliție care îl vor ține pe G.I. sub observație. Instrumente utilizate de asistentul social în vederea culegerii informațiilor referitoare la: identificarea impactului produs
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
părinților voluntarii care doresc să se implice mediatizarea consecințelor abandonului școlar implicarea personalului școlii Puncte slabe voința tinerilor lipsa de experiență a inițiatorului proiectului resurse financiare mentalitatea populației Oportunități construirea unei relații de colaborare sprijinul acordat de părinți, primărie, biserică Amenințări, Pericole lipsa de motivație a tinerilor dificultatea de relaționare cu tinerii si părinții acestora mentalitatea populației GHID DE INTERVIU PENTRU PROFESORI Universitatea „TOMIS CONSTANTA ” realizează un studiu referitor la influența plecării părinților la muncă în străinătate asupra rezultatelor școlare ale
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
celălalt și ambele în podul palmei, reprezintă dubla natură, umană și divină, reunite în persoana Domnului Isus Hristos. În colegiul roman/fabrorum, zeița fidelității era simbolizată de mâna dreaptă. În budism, gesturile mâinii/mudre utilizează special absența temerii, a dăruirii, a amenințării, a liniștii, cu rugăciune, cu martor pământul, cu palmele una peste cealaltă, cu propovăduire, cu argumentare și expunere, ca atitudine spirituală și ca dans; în Cabală, tradițiile depind de dreptate și de binecuvântare, mai ales de cifra 10. Mâna dreaptă
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
prin asemănare și prin sugestia că partea reprezintă un întreg, se identifică partea din palmă cu ființa cosmică (pars pro toto). Omul cunoaște semnificația simbolică, prin contemplarea mâinii. După cum apa purifică, mâna ajută la comunicarea cu puteri superioare (prin rugăciune, amenințare), tot așa rememorarea prin cuvinte a funcțiilor și liniilor mâinii are funcție terapeutică și ajută la strategia de liniștire, de depășire a momentelor existențiale ambigue, nesigure, confuze. Ritmul existențial apare situat sub o zodie, permanent raportabilă la noi înșine, zodie
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Despre substratul rușinos al frunzei de smochin (fig, figa) ne vorbește următoarea întâmplare din istoria anecdotică a Europei: Împăratul romano-german Frederic I Barbarossa (1123-1190), după ce a înăbușit răscoala milanezilor din 1162, a poruncit tuturor locuitorilor acestui oraș să vină, sub amenințarea pedepsei cu moartea, să sărute o frunză de smochin lipită de crupa unui măgar. 7. Conotațiile magico-simbolice și valorile numenal-esoterice sunt predominante mai ales la ultimele două degete ale mâinii. Cel de-al patrulea deget al mâinii se numește inelar
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
refugiat în copacul ros de un șoarece cenușiu și de unul negru, pândit din văzduh de păsări și obligat de o reptilă să se retragă spre marginea crengii pomului vieții; el întinde mâna spre o picătură de miere, indiferent de amenințări. O pictură de sfinți are în prim plan figura ascetică și gestul sacru, cu una sau ambele mâini, pentru că, se știe, un portret devine complet dacă se văd și liniile mâinii. Tehnica de topire a desenului în peisaj se poate
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
scurt. Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican au publicat în ziare catolice. Apendicele cuprindea și o scrisoare deschisă către Marchizul Filippo Crispolti. Era un răspuns la un opuscul pe care-l scrisese acesta, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a fost supus de moderniști 148. Tonul instrucțiunilor a fost dur, dar trebuie să ținem cont de faptul că aceeași severitate răzbătea și din partea publicațiilor liberale față de Biserică, iar amenințarea modernismului punea în pericol însăși existența credinței 149. Prin normele și concepția referitoare la presă s-a oferit publicului elementele necesare prin care să poată caracteriza și categorisi publicațiile, în funcție de mesajul creștin și de valorile exprimate de Biserică; cititorii trebuiau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
distribuie 15.000 25.000 de exemplare cifre considerabile pentru acea vreme. I.3.2.2. Presa din Italia în prima jumătate a secolului al XX-lea La începutul secolului al XX-lea, Vaticanul a considerat comunismul un factor de amenințare a stabilității sistemului politic. S-au întreprins diferite inițiative comune ale catolicilor și liberalilor, pentru a evita revoltele și pentru a crea un regim bazat pe principii acceptate de ambele părți. Colaborarea dintre liberali și catolici s-a reflectat și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac asupra ei, ca instituție națională). Relațiile cu Vaticanul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia, cerute pentru redacție, în ciuda faptului că ziarul ținea de responsabilitatea românilor uniți și în ciuda faptului că toată această situație reprezenta un mare inconvenient pentru casa noastră parohială. În prima zi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
motive rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]