21,844 matches
-
din apă în afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu și magneziu se găsesc în apă în cantitate mult mai mare față de ceilalți cationi, determinarea durității va consta din determinarea concentrației acestor ioni. Apele dure sunt : 1.neplăcute la gust, 2.la fierberea apei sărurile în exces se depun pe vase, cazane, conducte și/sau împiedică o bună fierbere a legumelor; 3. cu săpunul dau săruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afecțiuni cardio-vasculare. Duritatea apei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
chiar o superioritate a lui Apollonius, care „a observat principii asemănătoare... și, Într-un chip divin, a știut mai mult decât Pitagora să se apropie de Înțelepciune și să se Înalțe deasupra tiranilor” (I, 2; Del Corno, 19882, p. 62). Gustul pentru miraculos domină Întreaga lucrare, de la nașterea miraculoasă a personajului la Întâmplările uimitoare ale formării sale culturale și religioase -, amândouă desăvârșite Într-o lungă ședere În sanctuarul lui Asclepiosxe "Asclepios" de la Aigai care, ca și Asclepeionul din Pergam, apare ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și îndeosebi Tudor Arghezi. Inegal în plan estetic, mizând prea mult pe efectul contrastului, al paradoxalului, volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă cuprinde și texte ce vexează bunul gust. Țelul duhovnicesc este doar în parte atins, „ispita literarului” determinând abaterile de la dreapta credință (Mircea Vulcănescu). Dar S. ajunge curând să își renege manifestările avangardiste, să le considere doar o „boală a spiritului”, de care a fost lovit din cauza „coabitării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
unei generații Încă În viață. Evenimentele socio-psihologice amintite seamănă oarecum cu atmosfera din Rinocerii lui Ionescu și personajele care se desprindeau din ceața confuziei erau similare. Absurdul, pe care românii nu Îl au Înscris În inteligența lor (zadarnic vom căuta gustul pentru absurd la țăranul român), acest element nu a putut decât să șocheze, să acționeze ca o puternică traumă. (3) În acest cadru psihologic (al absurdului transformat În realitate) s-a insinuat firesc frica, mai Întâi o frică dispersată, ca
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
în piețele lumii noastre să împărtășească din bogățiile noii sale cunoașteri. Al treilea instrument pe care cititorul ar face bine să-l pună în rucsacul său înainte de a pleca este o doză bună de poftă de aventură. Mă refer la gustul de a descoperiri, o anumită curiozitate intelectuală și spirituală, dorința de a explora tărâmuri necunoscute și de a traversa teritorii complet noi. Aceasta implică, desigur, și capacitatea de a evalua pericolele și de a prevedea riscurile. Dar cel care se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Num 11 este un fenomen comun în această regiune. E vorba despre o secreție a unei insecte care se hrănește cu limfa unei plante obișnuite în această regiune, o specie de tamarisc. Culoarea acestei secreții este albă și are un gust dulce. Există o explicație posibilă și pentru „miracolul apei” din stâncă (Ex 17,1-7 și Num 20,1-13). Chiar dacă este rară, apa nu lipsește complet din aceste regiuni. Umiditatea aerului se condensează în timpul nopții în locurile mai răcoroase și, de
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
y. În caz contrar, preferința este intrinsecă. Faptul că x este preferat intrinsec lui y este, uneori, exprimat prin a spune că x este în sine preferat lui y. Judecățile de preferință intrinsecă, sau cel puțin multe dintre acestea, exprimă gusturile noastre” (1972). De asemenea, nu se va discuta în termenii preferințelor morale, estetice, economice, identificate de B. Hansson (1968). footnote> sau conținutului lor. Când spunem că „x este preferat slab lui y” ne interesează doar direcția preferinței, nu și conținutul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Asimakopulos (1952) au caracterizat rezultatul lui Arrow ca fiind unul despre imposibilitatea unei constituții care să îndeplinească anumite condiții, și nu despre o funcție de bunăstare socială. În (1952), Little remarca două diferențe fundamentale între cele două abordări: în primul rând, „gusturile sunt date; dacă acestea se schimbă, trebuie să ne așteptăm la o nouă ordine a tuturor stărilor posibile, însă nu este necesar ca diferențele între ordinea nouă și cea anterioară să aibă o relație particulară cu schimbările gusturilor care au
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
primul rând, „gusturile sunt date; dacă acestea se schimbă, trebuie să ne așteptăm la o nouă ordine a tuturor stărilor posibile, însă nu este necesar ca diferențele între ordinea nouă și cea anterioară să aibă o relație particulară cu schimbările gusturilor care au avut loc. Avem o nouă lume și o nouă ordine și nu cerem corespondență între schimbarea în starea lumii și schimbarea în ordine. Cea de-a doua diferență importantă este că [...] funcția Bergson nu solicită decât să existe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
întâia oară în „Românul” din anul 1857. Tot el asigură bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
nu s-au bucurat de sprijinul maselor pînă în 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, considerîndu-l un afront la adresa inteligenței umane 59. Concepțiile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate într-o manieră caracteristică: Întrucît publicul a ajuns la maturitate în privința gustului și a discernămîntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, ca să nu mai vorbim de critica literară." Conservatorismul lui Maiorescu avea poate în vedere revistele literare ale lui V. Belinski, care erau mult mai mult decît reviste literare. Junimiștii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rareori s-a ocupat de altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul era după părerea lui Cuza o invenție evreiască. Interpretările date de el religiei evreilor sînt pline de blasfemii și minciuni. Îi nega pe Heine, pe Borne și pe alți poeți sau intelectuali
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
său cultural. În 1890 (la nouăsprezece ani), Iorga scria: Artistul și publicul. El susținea că autorii contemporani trebuie să facă unele concesii din moment ce scriau pentru un public larg și nu numai pentru "mandarinii literari rătăcitori". Cu toate acestea, conceptele și gustul scriitorului sînt superioare celor ale publicului. El nu trebuie să permită manipularea artei sale de către acesta, ci să înțeleagă funcția socială a artei sale78. Iorga considera că artistul își exercită rolul social de frunte printr-un "realism naționalist". Atunci cînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta nu purta nimic pe sub fustă 121. Frasin Munteanu-Râmnic povestește că a respins o dată politicos, dar ferm, avansurile soției unui diplomat iugoslav. Iorga observa frumusețea femeilor, dar îl interesau numai relațiile platonice cu ele122. Iorga era auster și modest în gusturi și în stilul de viață pe care o ducea și putea fi spurcat la gură în compania bărbaților, deși (ca latin tradițional) nu tolera vulgaritatea în prezența femeilor 123. Era întotdeauna protocolar și rezervat în public. Nu apărea niciodată în fața
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nici în Partidul Țărănesc, nici în Mihalache, care purta simbolic costumul său național chiar și la recepțiile regale. Mihalache era cinstit și un democrat convins. Aceasta nu l-a oprit pe Regele Ferdinand să facă tot timpul glume de prost gust pe seama "cămășii" țărănești a lui Mihalache sau să fie îngrijorat de partidul lui. Dincolo de politica tradițională își făcea ceva apariția, atît în România cît și în restul Europei. Din groaznicul măcel al Primului Război Mondial, trezită din idealismul secolului al XIX-lea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evocator și cunoștințele sale enciclopedice și temperamentul său îi asigurau fascinația oratorică a conferințelor sale. Era captivant, cucerind emotivitatea celor care îl audiau. Am putea vorbi despre Iorga omul numai la modul superlativ. Bun la suflet și milos, puritan în gusturi, mai mult decît incoruptibil, aproape lipsit de simțul valorii banului, el constituia un contrast flagrant față de contemporanii săi români. Trebuie să adăugăm că era totodată un fiu, soț și tată iubitor. A fost un cetățean patriot exemplar, punînd bunăstarea țării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
perfect caracterul epocii. Serviciul public de radio Își asuma cât se poate de explicit conștiința unei responsabilități morale: „BBC poate avea o influență uriașă asupra ascultătorilor săi, de aceea are obligația să mențină cele mai Înalte exigențe În materie de gust”. Era interzis să glumești despre religie sau să numești gusturile muzicale demodate „Î.Cr.”(„Înainte de șBingț Crosby”). Trebuiau eliminate referințele la „toalete” și aluziile la „bărbați efeminați”. Autorii trebuiau să evite glumele curente În ambianța destinsă a războiului sau să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se poate de explicit conștiința unei responsabilități morale: „BBC poate avea o influență uriașă asupra ascultătorilor săi, de aceea are obligația să mențină cele mai Înalte exigențe În materie de gust”. Era interzis să glumești despre religie sau să numești gusturile muzicale demodate „Î.Cr.”(„Înainte de șBingț Crosby”). Trebuiau eliminate referințele la „toalete” și aluziile la „bărbați efeminați”. Autorii trebuiau să evite glumele curente În ambianța destinsă a războiului sau să facă poante cu două Înțelesuri despre lenjeria de damă, precum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
au fost The Gold Rush (Goana după aur) al lui Chaplin și The Maltese Falcon (șoimul maltez) (turnat În 1941, dar vizionat În Europa abia după sfârșitul războiului). America nu domina Însă cinematograful european postbelic numai dintr-un capriciu al gustului popular. Exista un context politic: filmele americane „pozitive” au inundat Italia exact În momentul crucial al alegerilor din 1948; Departamentul de Stat a Încurajat studiourile Paramount să relanseze În acel an Ninocika (1939) pentru obține un maxim de voturi anticomuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Hollywood. În 1952, 40% din veniturile cinematografiei americane erau realizate În străinătate, În principal În Europa. șase ani mai târziu, cifra urcase la 50%. Din cauza dominației americane, filmele europene din această perioadă nu constituie neapărat un barometru fidel pentru gusturile și sensibilitățile spectatorilor europeni. Imaginea unui britanic despre Anglia contemporană se forma probabil la intersecția dintre experiența lui directă și felul În care Anglia era reprezentată la Hollywood. Mrs. Miniver (1942), o poveste tipic englezească despre tăria și rezistența națională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erei declinului francez. „Toată viața mea - scria el În memoriile de război - mi-am făcut o anumită idee despre Franța.” Era timpul s-o transpună În realitate. Arena aleasă de președintele francez a fost politica externă - alegere dictată atât de gustul personal, cât și de imperioasa raison d’État. De Gaulle fusese afectat de repetata umilire suferită de Franța - mai puțin din partea inamicului german În 1940, cât din partea aliaților anglo-americani mai târziu. El n-a uitat niciodată izolarea sa umilitoare din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Replica lui Tito la invazia din Ungaria a avut, astfel, două fațete. Asemenea liderilor sovietici, el era ușurat că ordinea comunistă fusese restabilită, Însă modul În care se realizase acest lucru a creat un precedent periculos și a lăsat un gust amar. În alte părți, răspunsul a fost mai puțin ambiguu. Odată ce cuvântarea secretă a lui Hrușciov ajunsese să fie cunoscută În Vest, ea a marcat sfârșitul unui anumit tip de credință comunistă, Însă a creat totodată posibilitatea reformei și reînnoirii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
250.000 de radiouri cu tranzistori. În 1968, când fiecare nouă din zece oameni În Franța avea un radio, două treimi din aparate erau modele portabile. Tinerii nu mai erau nevoiți să asculte În familie știri și piese radiofonice pe gustul adulților, programate la „orele de ascultare ale familiei”, de obicei după masa de seară. Acum aveau propriile lor programe - Salut les copains pe postul național francez, Pick of the Pops pe BBC etc. Radiourile individualizate au dat naștere programelor adresate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru că publicul lor avea acum o sursă alternativă de divertisment, mai la Îndemână și mai confortabilă; iar În al doilea rând, pentru că sportul a Început curând să fie televizat, de regulă În weekenduri. Doar tinerii ieșeau În număr mare. Iar gusturile lor În materie de divertisment Începeau să se schimbe. La sfârșitul anilor ’50, economia europeană a Început să resimtă serios impactul comercial al valului demografic. Mai Întâi s-au dezvoltat foarte mult produsele pentru bebeluși și copii: cărucioare, pătuțuri, scutece
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În 1960, când i-a apărut primul disc. Privind retrospectiv, reacția Îngrozită a părinților, profesorilor, clericilor, liderilor de opinie și a politicienilor din toată Europa de Vest pare bizar de energică. În mai puțin de un deceniu, Haley, Donegan, Steele, Hallyday și gusturile lor vor părea demodate fără speranță, relicve ale unei preistorii inocente. Adolescenții europeni de la sfârșitul anilor ’50 și Începutul anilor ’60 nu visau să schimbe lumea. Ei crescuseră În siguranță și Într-o relativă bunăstare. Majoritatea voiau doar să arate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]