21,703 matches
-
o clientă aproape că-mi dă un cot În stomac. Cred c-ar fi bine să mă duc acasă, să mă odihnesc. Mă duc să zic „pa“. — Bună idee, mă aprobă Jess viguros. Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dă un cot În stomac. Cred c-ar fi bine să mă duc acasă, să mă odihnesc. Mă duc să zic „pa“. — Bună idee, mă aprobă Jess viguros. Păstrează-ți energia pentru mî... tace, stresată. — MÎine? zic, nedumerită. Ce e mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză pentru copil are loc mîine
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mîine? — Adică... pentru copil. Jess Își ferește privirea, evazivă. Pentru naștere. CÎnd o fi ea. Ce naiba vrea să... Și atunci mă izbește revelația. Și ea e parte din conspirație. Asta a vrut să spună! Petrecerea surpriză pentru copil are loc mîine! PETRECERE SURPRIZĂ PENTRU COPIL - ȚINUTE POSIBILE 1. Tricou roz lucios pentru „petrecere“, blugi de gravidă, pantofi argintii Pro: O să arăt super Contra: N-o să par deloc surprinsă 2. Cămașă de noapte și capot, fără machiaj, părul vraiște Pro: O să par
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cînd. „Hei, copilașule“, Îi telegrafiez În gînd. „Să nu te-apuce să ieși Înainte de petrecere, da?“ Am citit ieri că multe mame comunică realmente cu copiii lor nenăscuți, așa că Încerc și eu să-i transmit cîte un mesăgel de Încurajare. „MÎine ar fi perfect. Poate, pe la prînz? Dacă reușești să ieși În maximum șase ore, Îți dau un premiu!“ — Ar fi trebuit să te ascult, Becky. Încordarea din glasul lui mă ia prin surprindere. — Tu ai fost cea care a protestat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ști de unde să Încep. „Luke se luptă să-și salveze compania. Pierde bani Într-o veselie. Am pierdut casa.“ Nu le pot spune. Nu le pot strica petrecerea, toată lumea se simte atît de bine. O să le spun eu... mai tîrziu. MÎine. — Totul e bine! arborez cel mai larg și mai fericit zîmbet de care sînt În stare. Nici că putea fi mai bine! Și suflu În lumînări. În cele din urmă, ceaiul și șampania sînt date gata și oaspeții pleacă unul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
socotesc un critic mediocru, care n-a descoperit în viața lui vreun talent, iar după 1990 s-a dovedit oportunistul perfect! Imediat după apariția Grupului pentru Dialog Social, a inventat un fel de "clonă", cred că se chema "Societatea de Mâine", ca un fel de contrapondere în sprijinirea puterii neocomuniste instalate imediat după revoluție. A clamat apolitismul scriitorului și al intelectualilor în general, apostrofându-i pe cei care militau împotriva comunismului rezidual și chiar mascat de la începuturile tranziției, dar în același
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a condus la scăderea generală a pregătirii se-cundare. Nici nu mai vorbesc despre lipsa de entuziasm a profesorilor, legată de salarizarea neatractivă și de toate greutățile vieții. Cine-și imaginează că un profesor care nu știe exact ce va mânca mâine, cu ce se va îmbrăca la școală ca să arate decent, ori cu ce bani își va cumpăra cartea dorită etc. va ține orele cu entuziasm, se înșeală amarnic. Pe de altă parte, cum nici liceul, nici Universitatea nu sunt forme
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
două-trei ore în fiecare noapte ca să verific încrucișat informațiile că opiniile oricum sunt predictibile la comentatorii noștri! Poate asta e bine... Dorin Popa: Te confirmă chiar președintele Clubului Român de Presă, Cristian Tudor Popescu, în termeni mai mult decât vehemenți. Mâine va apărea demisia sa din această funcție, sub forma unei scrisori deschise. Mai toate jurnalele de știri TV au reprodus în această seară următorul fragment: "Viața politică din ce în ce mai vulgară și superficială din România ultimilor ani este însoțită, ca și cum n-ar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
monolitice! Și, ca să fiu corect până la capăt, d-na Lupea confirmă totuși, fie și cu jumătate de gură, afirmațiile făcute de CTP în Scrisoarea sa. Aș fi vrut să discut direct cele din scrisoare cu CTP, am văzut că are mâine la ora 17 o întâlnire cu studenții de la Universitatea noastră, dar aceasta se suprapune din păcate cu emisiunea mea de televiziune săptămânală! Nu aș crede pe nimeni altcineva care ar declara asta; pe liderul deținuților politici încă îl mai cred
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
dar și a felului său incomod de a fi, nu este cel mai simpatizat membru al breslei în interiorul acesteia! Pe de alta, e clar că sunt protejați patronii din presă. De ce? Păi, ai un răspuns chiar în "Evenimentul Zilei" de mâine, dacă te duci pe net și citești acum articolul "Magnații "magneți" din presa românească", afli cam la ce scoruri au ajuns salariilor multor jurnaliști mai ales ale celor cu putere de decizie!, de când Sorin Ovidiu Vântu și Patriciu s-au
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
intereselor bisericii noastre, nu mai este același în care s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
neajunsuri, se impune, după a noastră modestă părere, ca un imperativ categoric de primă necesitate, pe care, dacă nu-l vom realiza la timp, grea răspundere va apăsa conștiința și numele nostru al tuturor celor de azi în fața generațiilor de mâine. Deci cotidian catolic român în capitala țării, cu sprijinul tuturor forțelor active ale bisericii române catolice mai înainte de toate!"922. Responsabilitatea acțiunii a fost plasată într-un timp istoric, culpabilizând pe cei responsabili de eșec față de generațiile viitoare, care ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noastră și cultele minoritare. Marea discuție parlamentară în jurul Legii Cultelor, Editura Albatros, București, 2000. Bon, Gustave, Învățămintele psichologice din războiul european, Editura "Librăriei Stănculesu", București,. Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007. Bota, Ioan M, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Editura Viața Creștină, Cluj-Napoca, 1994. Brânzeu, N., Cultele din România, Editura Sionul Românesc, Lugoj, 1925. Broucker, J., La presse catholigue en France, Centurion
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectiv malefică (Isidor Mărtincă "Biserica, mass-media și cultura", partea II, în Pro Memoria, nr. 4, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 2005, p. 257). 36 Aurelian Bondrea, Sociologia opiniei publice și mass-media, ediția a III-a, Editura " Fundația României de Mâine", București, 2007, p. 16-35. 37 În ciuda faptului că nu avem o definiție sui generis, cercetătorii sunt de acord că opinia publică este o colecție de păreri individuale despre realitate, privind o problemă de interes public, păreri ce pot influența comportamentul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându-și „gândul departe”, întrezărind „Reșițe noi cu coșuri pân-la cer”, locomotive „cum n-au mai fost pe pământ / pentru graba aspră a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
pământ / pentru graba aspră a puterniciei românești”, poetul nu era străin de tendințele prospective ale avangardei europene. Profet cu „vrere dârză”, îl însuflețesc proiecte enorme, vizând „Lăcașe sfinte ale mușchilor și ale creierului: / Romele,/ Parisurile, / New Yorkurile / izbânzilor românești de mâine!” Verbul lui se vrea exhortativ, oracular, liturgic. Prin infuzie de forțe proaspete, „sili-vom grâul românesc să crească,/ înalt și plin” (Aicea suntem!...). Despărțirea de spațiul natal, de Blajul erudit (Orașul copilăriei) - „somnoros”, „frumos, fantastic și nepriceput” - se face fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Rapsodie valahă (1940), Rapsodie dacă (1942). Acestea fac un întreg prin tema lor comună: rezistența românească în istorie. Adresându-se „năpraznicei Rusii”, poetul, a cărui voce (se) rostește acum la persoana I plural, lansează versuri-avertisment: „ne crezi fără ieri, fără mâine/ și uiți c-am fost - pentru cine știe s-asculte/ cu-auzuri de câine -/ sub ale vremii ape sălbatice multe:/ piatră neclintită ce rămâne.” Rapsodie valahă reprezintă emblema lirismului național al lui C. Poemul propune imaginea unei comunități coextensive universului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii de potrivnicie, București, 1938; Eminescu..., București, 1939; ed. Madrid, 1959; Rapsodie valahă, Madrid, 1940
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
rubrica „În fiecare zi” a lui Cecropide, transformând-o în punct de atracție al ziarului, și Keops (pseudonim care îl ascunde pe umoristul și omul de teatru Nicolae Vlădoianu), ale cărui schițe zilnice (din 1929) poartă genericul „De azi pe mâine”. O atenție deosebită se acordă paginilor „vesele”, unde se întâlnesc umorul absurd, satira socială și gluma cu două înțelesuri, accesibilă unui cititor cu mai puține pretenții. La aceste pagini, foarte atractive, scriu în mod obișnuit câțiva umoriști în vogă ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
de ce autorii Desperado se folosesc exagerat de mult de suspans. Cartea nu e un jurnal relaxat, cu un trecut cert de pus pe hârtie, un prezent de consemnat ori un viitor așteptat. Cartea e un jurnal-întrebare, neputincios să imagineze un mâine dar extrem de versat în orice joc cu trecutul. Unii autori scriu de parcă ar ține un jurnal, sunt introvertiți (Orwell, Burgess, Lessing, Gray, Ackroyd, Swift, Ishiguro). Alții pălăvrăgesc, gesticulează, se chinuie să producă o intrigă convențională, care apare total insuficientă unui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îmblânzită de lirism. Sunt tot felul de Desperado: sarcastici, ironici, atașați. Ceea ce-i leagă este dependența de acțiune și tehnica jurnalului, care plasează intriga în indeterminarea dezordonată a memoriei. Dacă ficțiunea Desperado e un jurnal, o amânare de azi pe mâine, romanul e o nehotărâre narativă, interzicând orice speranță de final. Jurnalul nu se oprește decât dacă autorul are nevoie de o gură de adevăr pentru a merge mai departe. S-ar putea să avem de-a face cu prima operă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Textul accesibil e de fapt un jurnal indirect, o istorisire a unei vieți (romanul Desperado e de obicei romanul unui singur erou, revenind oarecum la picaresc) de la o zi la alta și nu mai departe. Acest plan de azi pe mâine face din romanul Desperado o istorisire de cursă scurtă. Pentru Anna Wulf din The Golden Notebook (Doris Lessing), ziua de mâine e un veșnic mister, pe care îl duce greu, apăsată fiind de sentimentul că azi nu are nicio finalitate
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
erou, revenind oarecum la picaresc) de la o zi la alta și nu mai departe. Acest plan de azi pe mâine face din romanul Desperado o istorisire de cursă scurtă. Pentru Anna Wulf din The Golden Notebook (Doris Lessing), ziua de mâine e un veșnic mister, pe care îl duce greu, apăsată fiind de sentimentul că azi nu are nicio finalitate și că viitorul e mult prea greu de îndurat / așteptat. Eroii își văd de viața lor și nu îngăduie alte ființe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
parcurge el distopia e apanajul epocii Desperado, starea ei preferată). Când ajungem la pagina finală, un simplu "GOODBYE", cădem pe gânduri. Ce am ratat? Reluăm lectura, recompunem istoria vorbă cu vorbă, dar încheierea nu se arată; înțelegem deci lecția Desperado: mâine trebuie să fie întotdeauna altfel decât îl așteptăm. Despărțirea de Modernism are ca efect o relaxare dar și o sofisticare, o repetare a lecturii cu intenția de a studia al textul. Stilul narativ clar marchează deruta ideii, rătăcirea planului, și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cască. Chiar și eroii Fluxului conștiinței erau atașanți, captivau sensibilitatea cititorului. Epoca Desperado creează eroul zădărnicit, furios pe viață, pe autor, pe lector, pe literatură. Lector Autorul Desperado nu știe exact unde va ajunge, eroul e strivit de povara lui mâine (un mâine care nu mai vine), iar lectorul se găsește legat la ochi. Tonul romanului e atât de firesc încât lectura parcă așteaptă necontenit să ia startul, să se întâmple ceva neobișnuit, ceva demn de literatură. Dar literatura nu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]