21,807 matches
-
într-un ritm abundent și matur. Scriitorul zugrăvește trecutul românesc, „cu exodurile lui dureroase, cu luptele lui omerice, cu instinctele lui războinice și amoroase”, făcând un exces de subiectivism în descrierea coloristică a mediului istoric și natural. Stilul narațiunii este poetic, avântat și plin de patos, iar peisajele evocate (codrii și apele moldave) par incendiate cu o flacără lirică într-un mod asemănător cu impresionismul artistic. Există o deosebire esențială între romanele istorice antebelice ale scriitorului și "Zodia Cancerului", ce evidențiază
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
introducerii unui personaj martor în persoana abatelui de Marenne (inspirat de abatele Coignard al lui Anatole France), diplomatul francez dornic de a cunoaște starea Moldovei. Stilul narativ devine mai sobru, mai fluent și mai puțin încărcat din punct de vedere poetic. Scriitorul realizează un tablou cuprinzător al unei epoci istorice, folosindu-și calitățile de povestitor remarcate în "Hanu-Ancuței". Limbajul său nu este unul arhaic, neimitând stilul cronicarilor, în afară de cel al lui Ion Neculce. Personajele sale (boieri sau țărani) vorbesc așa cum vorbeau
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
un suflet asemănător cu cel al unui rapsod anonim. Intuiția vremurilor trecute apropie "Zodia Cancerului" de romanele "Notre-Dame de Paris" (1831) de Victor Hugo și "Salammbô" (1862) de Gustave Flaubert, dar puterea de evocare de un pitoresc intens și mireasma poetică a reconstituirii istorice sunt superioare în scrierea sadoveniană. Al.A. Philippide considera că "Zodia Cancerului" este „un roman istoric amplu, bine construit, de un suflu epic demn de cei mai mari romancieri istorici ai lumii, Sienkiewicz, Victor Hugo, Flaubert”, în timp ce
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
a fi o descriere vastă a Moldovei în stil rousseauian și rabelaisian, scriitorul descriind, potrivit criticului Nicolae Manolescu, „o Moldovă sadoveniană, cu obiceiurile și religia ei, cu o, în fine, istorie proprie, structuri și instituții politice, războaie și domnitori”. Inspirația poetică a lui Sadoveanu reînvie o epocă întreagă și figuri legendare. Descrierea Moldovei prin intermediul unui călător străin dintr-o țară occidentală (abatele Paul de Marenne provenit din Franța Regelui Soare) este considerată de Perpessicius drept o alegere inspirată, determinând o comparație
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
literatură", "Secolul al nouăsprăzecelea", "Trompeta Carpaților", "Instrucțiunea publică", "Corespondența provincială", "Colectorul literar pentru ambe sexe", "Vocea Romanului", precum și la almanahurile lui Gheorghe Asachi "Almanah pentru români" (1856-1858) și "Almanah de învățătură și petrecere" (1857-1859). Deasemeni, a fost preocupat de regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
regulile poeticii, cartea sa "Regule scurte de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. Astfel deși terminologia utilizată a fost de factură greco-romană clasică - venită pe filiera limbilor romanice, a fost adaptată la limba română. Părți din această lucrare au apărut și în Transilvania
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
de versificație română" reprezentând în epocă - din acest punct de vedere, un real salt spre modernizare terminologică și teoretică. Dedicată fostului său magistru, Dimitrie Gusti, lucrarea are trei secțiuni: reguli generale de versificație, licențe poetice și defecte de versificație, prozodia poetică aplicată la versificația modernă. Astfel deși terminologia utilizată a fost de factură greco-romană clasică - venită pe filiera limbilor romanice, a fost adaptată la limba română. Părți din această lucrare au apărut și în Transilvania, în numerele 42-46 din 1859 ale
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
Acțiunea ultimului capitol se petrece în 1920 la Petrograd și este plasată cronologic între cea din capitolele I și II. Autorul se concentrează pe descrierea atmosferei și a psihologiei personajelor sale. Tonul este uneori sobru și tragic, alteori emoționant și poetic, ba chiar și ironic. Tema romanului o reprezintă participarea intelectualilor ruși la evenimentele politice produse de Revoluția Rusă din 1917. Este descris impactul psihologic al mișcării revoluționare asupra diferitelor clase sociale și circulația ideilor novatoare de reformare a organizării societății
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn al- Sikkit, cealaltă de Al- Sukkari. Ne-au parvenit, de asemenea, numeroase comentarii despre creația sa poetică, unele integral, altele fragmentar, în lucrări filologice și de critică. Superioritatea lui Imru’al-Qays asupra celorlalți poeți preislamici se datorează în primul rând subtilității metaforei sale și modului iscusit în care a valorificat o serie de procedee și teme poetice
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
poetică, unele integral, altele fragmentar, în lucrări filologice și de critică. Superioritatea lui Imru’al-Qays asupra celorlalți poeți preislamici se datorează în primul rând subtilității metaforei sale și modului iscusit în care a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
care nu mai este pur minimalism sau „mizerabilism”, necum „fracturism” (care n-a fost decât un început), dar este douămiism sută la sută, intrat pe o altă treaptă de (re)lansare”. Este realizatorul antologiei „Poezia antiutopică. O antologie a douămiismului poetic românesc”, una dintre cele mai controversate antologii ale ultimelor două decenii: criticul Cosmin Ciotloș apreciază demersul și reușită, fiind unul dintre cei care au vorbit la lansarea de la Târgul de Carte Gaudeamus, dar în scurt timp își schimbă poziția, devenind
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
rău (pentru individualitățile care nu reușesc să spargă plafonul). Dar, cu toate rezervele care-i pot fi aduse, Poezia antiutopică rămîne o antologie generaționistă densă, provocatoare și, aș spune, inevitabilă”. Naomi Ionică vorbește despre cele două linii principale ale imaginarului poetic douămiist prezent în antologie, „mizerabilismul, mai aproape de furia existențiala (direcția fracturistă) și neoexpresionismul, cu asumarea miraculosului și straniului existențial”, concluzionând că „în această antologie, găsim o poezie de calitate care va supraviețui timpului căreia îi aparține”. O serie de alti
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
subliniat că el doar a pus la îndemână celor interesați textele din care se va putea face cât mai precis un profil critic al generației 2000, neasumându-și un alt rol în afară de acela de a fi selectat, potrivit propriului simt poetic, pagini în care crede și pe care le va citi cu plăcere și în viitor. În 2012, Daniel D. Marin pleacă din țară, în urma unei vești care îi schimbă radical cursul vieții. Poetul lansează blogul "Poezie pentru sănătate", dar rezultatul
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
a lui Bahtin. Aceste investigații implică analiza pe diacronie a modului de fundamentare a paradigmei dialogice în teoria și istoria literară, dialogul pe care îl poartă diferite discipline și sisteme de gândire cu teoriile savantului rus, cercetarea conceptelor fundamentale ale poeticii dialogice (polifonia, heteroglosia, plurilingvismul, hibridul artistic, carnavalescul) și, în ultimă instanță, aplicația creatoare pe textul concret.” „Alionei Grati îi reușește un demers sintetic de așezare la locul cuvenit a scrierilor lui Paul Goma, pe multiple niveluri, totodată, un exercițiu didactic
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
contribuții, ar fi fost deja un mare câștig pentru critica românească de la vest și de la est de Prut, ci realizează mult mai mult: o înțelegere a unui ansamblu de fenomene prin care s-a creat o nouă paradigmă, transferul anumitor poetici și școli de poetică înspre postmodernism. ” „Propunându-și a detecta, cu minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
deja un mare câștig pentru critica românească de la vest și de la est de Prut, ci realizează mult mai mult: o înțelegere a unui ansamblu de fenomene prin care s-a creat o nouă paradigmă, transferul anumitor poetici și școli de poetică înspre postmodernism. ” „Propunându-și a detecta, cu minuție analitică și blindaj teoretizant, "Structuri"-le "dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea", periplul Alionei Grati, cadru universitar la Chișinău, rod al unui efort documentaristic sisific, reușește performanța de a
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
ci un dar de Sus și o datorie, care o înnobilează și o face să renască în virtuozitate și duh mereu și mereu, cum foarte puțini dintre artiștii noștri (inclusiv dintre cei religioși) o fac: acesta este secretul artei sale poetice." - Elenă Dulgheru, 2014 despre „Mărgăritarele Brâncovenești“ ale Elenei Murariu. Dincolo de inovația iconografica și de relativă libertate cromatică, avem de-a face cu o măiestrie absolută în ceea ce privește execuția. Bună cunoscătoare a picturii paleologe, bunăoară a modeleurilor lichide, Elenă Murariu s-a
Elena Murariu () [Corola-website/Science/334687_a_336016]
-
ediții ulterioare ale colecției au fost completate cu câteva povestiri ce provin din volumul "Istorisiri de vânătoare" (1937). Cartea a fost considerată un „memorial cinegetic”, fiind comparată cu "Povestirile unui vânător" (1852) de Ivan Turgheniev. Critica literară a elogiat descrierile poetice ale naturii de o deosebită sensibilitate și evocarea unei comuniuni indestructibile între om și natură. Colecția de povestiri "" a fost scrisă în scopul de a reaminti o serie de întâmplări adevărate trăite de Mihail Sadoveanu și de tovarășii săi în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Scriitorul combină lirismul descrierilor cu reflecțiile cu privire la viața omului, notându-și propriile impresii și idei. Mihail Sadoveanu realizează în acest volum descrieri picturale ale naturii de o deosebită sensibilitate, transfigurând poetic atât imaginea naturii, cât și contactul între om și natură. Garabet Ibrăileanu afirma că prozatorul scrie pagini de poezie pură în care combină obiectivitatea imaginii cu subiectivitatea sentimentului, receptând frumusețile creației. Povestirile din acest volum transmit o bucurie ritualizată a
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
reguli diferite de cele ale lumii contemporane. Romantismul liric al scrierii provine, potrivit criticului Pompiliu Constantinescu, din evadarea permanentă din constrângerea socială, din exaltarea forțelor primare ale naturii și din simplificarea psihologiei la vizualitate. Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
ei mixte se chema Al-Ablaq, se înălța pe un deal înalt și găzduia drumeți în drumul spre și dinspre Siria (Sham) În versurile sale nu apar aluzii sau mărturii despre legătura sa cu iudaismul. Mai mult decât prin talentul sau poetic, faima lui Samaw'al s-a datorat legăturii lui cu poetul luptător și prințul Imru' al-Qais, ceea ce i-a adus epitetul de „cel fidel” și a generat expresia arabă „mai fidel decât Samaw'al”. Imru' al-Qais a fost abandonat de
Samaw'al ibn 'Adiya () [Corola-website/Science/334771_a_336100]
-
avut 13 ani, fratele său a căzut în lupta cu egiptenii la Ashdod, la începutul Războiului de independență al Israelului (1948). Din copilărie a crescut lângă Marea Mediterană, de care s-a simțit atașat, fapt care a influențat și opera sa poetică. A scris poezii de la varsta de 14-15 ani, și a publicat pentru prima dată în 1951. În anii 1954-1956 a făcut serviciul militar în armata israeliană, între altele, ca reporter militar. A lucrat ca traducător de piese de teatru pentru
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
fulgerător. Aceasta-i cheia succesului de la Berezina. Lovitura fatală! Tolstoi în 1862 În partea întâi, fulgi disparați, ici și colo, se constituiau, conform unui vocabular cunoscut de la Strehler la Pintilie, în imagine discretă a fericirii comunitare pe fond de "iarnă poetică", în schimb, în partea a doua, ei cad abundent în valuri, evocând pe de o parte iarna rusă care va explica, parțial, înfrângerea lui Napoleon, și pe de alta, indiferența naturii la zbaterile spasmodice ale războiului. Oamenii mor, împărații dispar
Un spectacol de Silviu Purcărete: «Război și pace» la Ljubljana. Teatrul și confruntarea cu epopeea tolstoiană by GEORGE BANU. Corespondență din Paris () [Corola-website/Journalistic/105829_a_107121]
-
tinerilor artiști francezi. În 2011 a câștigat prestigiosul Premiu Marcel Duchamp, ocazie cu care punctează o amplă expoziție personală în Centrul Pompidou, din Paris. În instalațiile, filmele sau obiectele sale abordează teme insiprate din real, pe care le impregnează de poetic, păstrând în același timp o privire lucida, uneori critică asupra subiectelor. Imprevizibilul, incertitudinea, aspecte legate de artizanat, sunt tot atâtea direcții ce sunt chestionate prin prisma experimentului ce poate avea loc într-o expoziție de a lui, si care ne
Magica lume a “Micului Prinț”, pe scena Teatrului de Comedie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105840_a_107132]
-
și de la numeroșii povestitori care se perindau prin sat”, se destăinuie Mo Yan. Proza scurta a lui Mo Yan aduce o tușă de mare prospețime în literatura contemporană. Cele zece povestiri reunite în acest volum, în aceeași măsură violente și poetice, sunt un amestec unic, inclasabil, de realism magic și realism social, în care se întrepătrund elemente de mitologie și tradiție populară cu episoade din istoria recenta a ținutului Gaomi, tratate în manieră satirică. Lirismul descrierilor are drept contrapunct umorul, adesea
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]