25,546 matches
-
pentru "Scribner's Magazine" a inclus folosirea cernelurilor colorate (în special la câteva povestiri cu calul Sewell Ford). El a fost invitat în 1903 de "Collier's Weekly" să realizeze ilustrațiile pentru "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". A continuat să ilustreze povestirile lui Conan Doyle pentru diferiți editori în tot restul carierei sale. Modelul său pentru imaginea lui Holmes a fost portretizarea caracterului de către actorul american William Gillette, acesta fiind responsabil pentru asocierea lui Holmes cu pipa curbata (calabash) și cu șapca
Frederic Dorr Steele () [Corola-website/Science/319958_a_321287]
-
Edward Paget (n. 4 octombrie 1860, Londra - d. 28 ianuarie 1908) a fost un desenator și ilustrator englez de ziare și de cărți, în special pentru revista "The Ștrand Magazine". Paget este bine cunoscut pentru ilustrațiile sale care au însoțit povestirile din seria Sherlock Holmes, creată de Șir Arthur Conan Doyle. Lui i se datorează imaginea publică a personajului Sherlock Holmes și ale altor personaje ale seriei, așa cum sunt doctorul Watson, inspectorul Lestrade, Mycroft Holmes, fratele lui Sherlock, etc. a fost
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
expozițiile Academiei Regale. Desenele lui Paget au apărut în "Ștrand Magazine", "Pictorial World", "The Sphere", "The Graphic", "Illustrated London News" și "Pall Mall Magazine", iar activitatea să a devenit binecunoscută în Marea Britanie și în Statele Unite ale Americii. El a ilustrat povestirile polițiste cu Martin Hewitt ale lui Arthur Morrison și pentru cele cu Sherlock Holmes ale lui Arthur Conan Doyle, făcând mult pentru popularizarea ambelor serii. La 1 iunie 1893, s-a căsătorit cu Edith Hounsfield (n. 1865), fiica fermierului William
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
frați, H.M. (Henry Marriott) Paget (1856-1936) și Wal (Walter Stanley) Paget (1863-1935) au fost de asemenea desenatori și ilustratori de succes. În prezent, Sidney Paget este bine-cunoscut în calitate de creator al imaginii populare ale lui Sherlock Holmes din edițiile originale ale povestirilor lui Conan Doyle apărute în revistă Ștrand Magazine. El a fost angajat pentru a ilustra "Aventurile lui Sherlock Holmes", o serie de 12 povestiri scurte care au apărut din iulie 1891 până în decembrie 1892, cănd editorii i-au trimis din
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
Paget este bine-cunoscut în calitate de creator al imaginii populare ale lui Sherlock Holmes din edițiile originale ale povestirilor lui Conan Doyle apărute în revistă Ștrand Magazine. El a fost angajat pentru a ilustra "Aventurile lui Sherlock Holmes", o serie de 12 povestiri scurte care au apărut din iulie 1891 până în decembrie 1892, cănd editorii i-au trimis din greșeală lui scrisoarea în care îl însărcinau pe el să realizeze ilustrațiile în loc să i-o trimită fratelui său mai mic, Walter Paget. În ciuda ipotezei
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
Conan Doyle a reluat seria Sherlock Holmes cu românul "Câinele din Baskerville", apărut în "The Ștrand" că foileton între anii 1901-1902, el a cerut în mod expres că Paget să fie ilustratorul. Paget a ilustrat apoi o altă serie de povestiri scurte, grupate ulterior sub denumirea "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", în perioada 1903-1904. În total, el a ilustrat un roman și 37 povestiri scurte cu Sherlock Holmes. Ilustrațiile sale au influențat fiecare interpretare a marelui detectiv în ficțiune, film sau teatru
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
a cerut în mod expres că Paget să fie ilustratorul. Paget a ilustrat apoi o altă serie de povestiri scurte, grupate ulterior sub denumirea "Întoarcerea lui Sherlock Holmes", în perioada 1903-1904. În total, el a ilustrat un roman și 37 povestiri scurte cu Sherlock Holmes. Ilustrațiile sale au influențat fiecare interpretare a marelui detectiv în ficțiune, film sau teatru. "The Ștrand" a devenit una dintre cele mai prestigioase reviste de literatură beletristica din Marea Britanie, povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
a ilustrat un roman și 37 povestiri scurte cu Sherlock Holmes. Ilustrațiile sale au influențat fiecare interpretare a marelui detectiv în ficțiune, film sau teatru. "The Ștrand" a devenit una dintre cele mai prestigioase reviste de literatură beletristica din Marea Britanie, povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala să opera publicată. Pe masura ce popularitatea lui Holmes creștea, ilustrațiile lui Paget au devenit mai mari și mai elaborate. Începând cu "Ultima problemă" (1893), aproape fiecare povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
mai prestigioase reviste de literatură beletristica din Marea Britanie, povestirile din seria Sherlock Holmes fiind principala să opera publicată. Pe masura ce popularitatea lui Holmes creștea, ilustrațiile lui Paget au devenit mai mari și mai elaborate. Începând cu "Ultima problemă" (1893), aproape fiecare povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un ton mai închis când Paget a folosit albul și negrul pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
povestire cu Holmes din "The Ștrand" avea o ilustrație pe o pagină întreaga, precum și altele mai mici intercalate în text. Ilustrațiile au căpătat un ton mai închis când Paget a folosit albul și negrul pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor. Obscurul și aspectul sumbru al ilustrațiilor lui Paget a avut o influență probabilă asupra filmelor americane cu detectivi și a filmelor noir. De asemenea, a influențat profund fiecare versiune a unui film după povestirile cu Holmes. Paget este considerat a
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
pentru a reflecta atmosferă lugubra a povestirilor. Obscurul și aspectul sumbru al ilustrațiilor lui Paget a avut o influență probabilă asupra filmelor americane cu detectivi și a filmelor noir. De asemenea, a influențat profund fiecare versiune a unui film după povestirile cu Holmes. Paget este considerat a fi cel care i-a dat unele trăsături caracteristice lui Holmes: șapca Deerstalker cu cozoroc în față și în spate și pelerina Inverness, detalii care nu au fost niciodată menționate în scrierile lui Arthur
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
l-au desenat pe Sherlock Holmes. Ilustrațiile lui Paget au fost reimprimate în multe antologii holmesiene și au devenit baza de pornire a realizării acestor personaje de ficțiune. Paget a făcut pentru Sherlock Holmes ceea ce a făcut John Tenniel pentru povestirile cu Alice de Lewis Carroll: a definit figură unui personaj de ficțiune realmente mare și original. Un set complet al revistelor "Ștrand" în care apar povestirile ilustrate cu Sherlock Holmes este unul dintre cele mai rare și mai scumpe obiecte
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
de ficțiune. Paget a făcut pentru Sherlock Holmes ceea ce a făcut John Tenniel pentru povestirile cu Alice de Lewis Carroll: a definit figură unui personaj de ficțiune realmente mare și original. Un set complet al revistelor "Ștrand" în care apar povestirile ilustrate cu Sherlock Holmes este unul dintre cele mai rare și mai scumpe obiecte de colecție din istoria publicațiilor tipărite. Ilustrația originală de 10.5 x 6.75 țoli (inch) a lui Paget cu tema "Holmes și Moriarty în confruntarea
Sidney Paget () [Corola-website/Science/319950_a_321279]
-
Toto și spunând "There's no place like home" (Nicăieri nu-i ca acasă). În cea mai mare parte, filmul respectă firul narațiunii din carte. Numeroase detalii au fost schimbate sau omise, în timp ce multe pericolele cu care se întâlnește eroina povestirii nu sunt menționate în film. Pentru a se profita optic de noul proces tehnicolor, pantofii de argint ai personajului au fost înlocuiți în film de pantofi de rubin. Din cauza timpului de realizare redus, un număr de scene și figuri din
Vrăjitorul din Oz (film din 1939) () [Corola-website/Science/315912_a_317241]
-
1966), debutul publicistic având loc în "Amfiteatru" (1967), cu articolul "Despre teatrul studențesc". Colaborează la Viața Studențească, Amfiteatru, Echinox, Napoca Universitară, Vatra, Tribuna (unde susține, din 2003, rubrica permanentă de publicistică ”Ex Abrubto”, transformată, din 2007, în ”Scrisori către președinte”). Povestirile sale au fost traduse în Ungaria, Rusia, Austria, Cehia etc. A realizat filme (reportaje) pentru televiziune în Belgia, Tunisia, Egipt, Spania, Portugalia, Austria etc. A beneficiat de mai multe burse de creație la Paris, Basel, Viena sau Berna. A inițiat
Radu Țuculescu () [Corola-website/Science/318914_a_320243]
-
pune accentul pe problemele egalitariste, sociologice și descoperirile științifice de pe Marte, într-o vreme în care Pământul va suferi de suprapopulare și dezastre ecologice. Cele trei romane ale seriei sunt: Acestora li se adaugă "The Martians" (1999), un volum de povestiri a căror acțiune se petrece în același univers ficțional. "Icehenge" (1984), primul roman al lui Robinson care tratează problema planetei Marte, nu face parte din acest univers, deși tratează probleme similare. Trilogia prezintă unele similitudini cu un roman mai recent
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
prosperitate economică care depășește Pământul. Pe măsură ce mediul marțian devine tot mai propice vieții, omenirea începe să pășească mai departe, către sateliții lui Jupiter și cei ai lui Saturn și chiar dincolo de limitele sistemului solar. "The Martians" este un volum de povestiri a căror acțiune se petrece de-a lungul perioadei de timp prezentată în trilogie. Unele dintre texte prezintă o versiune alternativă a romanelor, în care misiunea Primilor O Sută este una de explorare, nu de colonizare. Altele includ aluzii privind
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
de-a lungul perioadei de timp prezentată în trilogie. Unele dintre texte prezintă o versiune alternativă a romanelor, în care misiunea Primilor O Sută este una de explorare, nu de colonizare. Altele includ aluzii privind rezultatele programului de terraformare marțian. Povestirile incluse în acest volum sunt: Corporațiile transnaționale sunt corporații multinaționale extrem de puternice care au apărut la mijlocul secolului al XXI-lea. Aceste corporații metanaționale au crescut atât de mult datorită globalizării, încât au ajuns să dețină suficientă putere pentru a prelua
Trilogia Marte () [Corola-website/Science/332961_a_334290]
-
1943 de Editura Contemporană din București, după care opera literară a lui Mircea Eliade a fost interzisă la publicare timp de peste două decenii de către autoritățile regimului comunist. Nuvela „Domnișoara Christina” a fost inclusă apoi în volumul "La țigănci și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București, reintrând astfel în circuitul public. O nouă recitire a „Domnișoarei Christina” după încă douăzeci de ani i-a produs autorului unele regrete că nu a abordat toate aspectele spirituale ale
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
doar cu anumite personaje ca doamna Moscu și Simina, în timp ce celelalte personaje nu o văd, dar îi simt prezența. Apariția ei este pregătită prin basmul povestit de Simina despre un feciorul de cioban îndrăgostit de o împărăteasă moartă și de povestirea profesorului Nazarie despre moartea misterioasă a Christinei. Personajul pătrunde în visul lui Egor, dizolvând lumea onirică prin prezența ei și transformând-o prin propriile sale puteri supranaturale. Christina își refuză existența de strigoi și încearcă să revină în lumea oamenilor
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
nu e un caz de isterie, nu este o nălucă ce va pieri o dată cu deșteptarea din somn. Realitatea ei este certă, prezentă, plastică”. Profesorul Sorin Alexandrescu afirma că nuvela are o compoziție impecabilă, fiind lipsită de ambiguitatea finală din celelalte povestiri fantastice. Criticul Nicolae Manolescu asemăna fantasticul psihologic din "Domnișoara Christina" (1936) cu cel din nuvelele "Le Horla" a lui Guy de Maupassant și "The Turn of the Screw" a lui Henry James, „dar mereu un ton prea sus”. O opinie
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
o posibilitate oferită unui muritor de a deveni nemuritor. Fiecare scenă are un număr redus de personaje: Egor este prezent în toate cele zece scene, în timp ce Christina apare doar în trei. Fragmente de vals sunt inserate în două scene: în povestirea de către Simina a vizitelor nocturne ale Christinei și în „balul fantomelor”. Finalul operei îl constituie dispariția Christinei după ce a fost respinsă de Egor. Nuvela a fost adaptată ca piesă de teatru și a fost jucată în anul 1997 pe scena
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
omului-molie" - ecranizată în 2002). Keel s-a născut în Hornell, New York, tatăl său fiind liderul unei mici trupe muzicale. Părinții săi s-au despărțit și Keel a crescut alături de bunicii săi. A fost interesat de magie (iluzionistă), iar prima sa povestire, publicată într-o revistă pentru magicieni, a scris-o la vârsta de 12 ani. A renunțat la școală la 16 ani după ce a studiat toate cursurile de știință. Mai târziu a lucrat drept colaborator independent al unor ziare, ca scenarist
John Keel () [Corola-website/Science/333014_a_334343]
-
studiate, a ortografiei și Consoanele duble, diftongii, triftongii, apostroful, punctuației trunchierea. Contexte de realizare: a) Scrierea funcțională: scrisoarea, invitația. Analiza. Conspectul. Eseul structurat. b) Scrierea imaginativă: compuneri libere după un plan dat. Eseul liber. Scrierea despre textul literar sau nonliterar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text. Comentarea unor secvențe. Semnificația titlului. Personajul literar. Fonetică și ortografie: Aspecte fonetice specifice limbii italiene: eliziunea și apostroful, accentul cuvintelor. Lexic: Mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea cu sufixe și prefixe; familii de cuvinte
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
în scris de texte funcționale pe subiecte din cu scopuri și destinații viața cotidiană, mesaje, scrisori personale; diverse, adaptându-le la - redactarea de mesaje pe o anumită temă, urmărind un plan situația de comunicare dat: concretă pagină de jurnal personal, povestire, descriere; - realizarea de texte, ținând seama de părțile componente ale unei compuneri, respectând categoriile semantice și �� regulile gramaticale studiante, folosind corect semnele ortografice și de punctuație; - redarea în scris a unor informații receptate prin lectură; - cartea - obiect cultural: teoria literară
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]