25,611 matches
-
pentru ce.” „Cum să nu aibă?” „De ce ai semnat În alb? Cea mai mare prostie”... „N-am putut rezista... N-am mai rezistat și gata. N-am avut altă scăpare. O trebuit din cele două rele pe cea mai puțin rea, fiindcă nu e totuna și cu stomacul deplasat... și, gândindu-mă la ce ne-o spus ei, că suntem pentru exterminare, că societatea n-are nevoie de noi.” Că așa o și fost... Care scapă, scapă! Că n-o ținut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-o zis gardianul ăla bun: „În celulă dacă stai, câștigi, că te scoți cu odihna și ești liniștit, nu te bate soarele, nu te obligă să faci norma, nu te obligă la nimic, și compensează că mâncare e mai rea acolo”... Ș-o avut dreptate. Și când am văzut că ce mâncare ne dau... Măi, da’ tot nu era rău, că ne mai da câte o bucată de turtoi destul de respectabilă și foarte bună... asta față de cum o fost În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bag la izolare și rozi molai acolo”. Mi se pare că pe ăla Îl chema Seredoi. Și-apoi mai era Istrate. Și o mai fost Încă, da’ am auzit că ăștia o murit amândoi, frații Șomlea. Aiștea o fost foarte răi, amândoi... Aiștea tare rău bătea... În fiecare duminecă avea programul de bătaie. Scotea din cameră În chiloți, că era căldură mare, și bătea... Când găsea ceva, imediat făcea raport și-apoi scotea la bătaie. De la camera 107, printr-o gaură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
civil din fabrică, Berciu, și el ne-o dus la un bufet, și la fiecare câți am fost ne-o plătit câte-un cincizeci de rom. El o fost băiat bun, maistru civil, da’ și dintre maiștri civili o fost răi. Da’ aista o fost foarte cumsecade. Când m-am Întors acasă... am ajuns În Carei... Acolo am avut o mătușă, soră de-a măicuței. Și În gară m-am Întâlnit cu un tânăr din Hotoan 4, satul lui mama... Io
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și bătut cu ciomegele pă spinare, până a trebuit să-l aducă de brațe În celulă... El a fost bătut crunt. Avea și o stare materială bună, iar aceștia erau socotiți chiaburi, exploatatori, motiv pentru care erau priviți cu ochi răi de tot și persecutați... Lui, când a fost arestat, i s-au luat și două kilograme de aur și o moară pe care o avea... Cum s-a desfășurat procesul? În cursul lunii iulie 1959 am fost aduși toți În fața
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de tot și bolnav... domne, ce l-a bătut un tânăr d-ăsta securist, care făcea armata la Securitate... Asta deoarece În fața acestor tineri noi eram prezentați ca cei mai mari dușmani ai societății, cei mai mari bandiți, cei mai răi oameni posibili. Și mi-aduc aminte că-l bătea mereu pe acest amărât de preot și, până la urmă, știu că nu s-a mai putut ridica și l-au dus pă targă afară, și nu știu unde l-au dus, că nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
bă! Ce, bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic!” Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După vreo juma’ dă oră, auzim trop-trop-trop pe sală iară. Domne, deși să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău cu arpacaș. Cel mai bun arpacaș să știți c-a fost În Jilava... Era făcut cu subproduse de-ăstea: cu buze, cu urechi... Era gustos... nemaipomenit. Așa..., și cu bucata-aia de mămăligă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cei cinci ani de pușcărie... Am făcut izolare două săptămâni că m-a prins cu un ac din sârmă pe care Îl făcusem cu geamul... Și am uitat să spun: să știți că, În pușcărie, unii brigadieri a fost mai răi decât gardienii... Cum a fost un oarecare Andreica, din comuna Izvoare, județu’ Mehedinți, Colțan Ion din Calafat și unu’ Niculescu din Buzău... Ăștia a fost canalii pentru noi, pentru deținuți. Ăștia ne lăsa În poartă seara la bătaie... Că În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Șeicaru. Când am intrat în pensionat m-am pomenit în altă lume decât aceea în care trăisem. Amestecul de tot felul de elevi, lipsa unei discipline severe, licența și absența simțului moral la mulți dintre colegi, îmi făcu deodată o rea impresie. Dar m-am deprins. Eram la vârsta repedei convertiri. Am admirat repede spiritul de inițiativă și de șiretenie al multora dintre colegi. Eu eram o perfectă mazetă 8 care niciodată nu m-aș fi priceput să rezolv cu atâta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de dorit. De altfel vina venea și de la desăvârșita incapacitate și nepăsare morală a direcțiunii. Într-o zi îmi vine de-acasă o ladă cu de-ale mâncării, mai ales lucruri dulci. Elevii au simțit și i-au pus gând rău. Alături de sala de meditație unde ne preparam lecțiunile era odaia cuferelor. În această cameră erau așezate toate cuferele elevilor și tot această cameră era fumătorul școalei. După dejun ca și după masa de seară ne adunam acolo toți cei mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am reclamat imediat, însă domnul subdirector Radu mi-a răs puns că: — Ce vrei să le fac? Păzește-ți lucrurile mai bine altă dată! Aceasta era a doua decepție. Venisem de acasă cu alte principii, cu ideea că orice faptă rea, că, mai ales furtul, trebuie aspru pedepsit; dar aci, într-un institut de educațiune, furtul nu era nici măcar urmărit. Aveam printre colegi chiar hoți de profesie. Îmi aduc aminte de unul care avea un belciug cu vreo patruzeci de chei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari garante, cari au dat patriei noastre atâtea probe de bunăvoință și ne-au încuviințat toate cererile noastre, oare aceste Puteri nu vor pierde în fine răbdarea văzând reaua întrebuințare făcută de drepturile ce ni le-au consacrat, și nu vor hotărî ocuparea țării cu armate străine, la cea dintâi turburare care ar mai urma la noi? 74 bucureștii de altădată 32. Vasile Pogor. Oare o asemenea stare de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
căci fără ea nu se poate dezvolta, și de dreptate, căci fără ea se dizolvă. Egalitatea este o ramură a dreptății, de aceea ea este bună numai întrucât este dreaptă, precum egalitatea înaintea legii; îndată însă ce este nedreaptă, este rea. Astfel este nedrept ca cel ce nu are nimica să voteze impozite pe spinarea aceluia care are ceva, și de aceea această egalitate este rea. Așadar, nu ne trebuie faimoasa trilogie revoluționară: libertatea, egalitatea și fraternitatea, cu atât mai vârtos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bună numai întrucât este dreaptă, precum egalitatea înaintea legii; îndată însă ce este nedreaptă, este rea. Astfel este nedrept ca cel ce nu are nimica să voteze impozite pe spinarea aceluia care are ceva, și de aceea această egalitate este rea. Așadar, nu ne trebuie faimoasa trilogie revoluționară: libertatea, egalitatea și fraternitatea, cu atât mai vârtos că atunci când s-a proclamat fraternitatea, s-au făcut despuierile cele mai nerușinate și măcelurile cele mai crunte; ci ne trebuie mai presus de toate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
securitatea persoanelor a devenit absolută și nu s-au mai produs nici o prădă ciu ne, nici un omor. Experiența este aci mai presus decât niște teorii a căror con secințe la noi au fost omorârea celor buni și asigurarea impunității celor răi. Și apoi oare toate statele civilizate, Englitera, Franța, Germania, Italia, Belgia, nu au astăzi pedeapsa morții? Și dacă în viitor națiunea română va cunoaște că poate ridica cu totul pedeapsa morții, fără pericol pentru societate, oare nu poate s-o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
guvern, ar înlesni mult lucrările legislative și ar produce un adevărat bine. Acum ne rămâne, domnilor, să vă mai facem încă o propunere. După legea comunală în vigoare, alegerile consiliilor comunale sunt date cu totul în mâna mulțimii. Acest sistem rău și nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un adevărat bine. Acum ne rămâne, domnilor, să vă mai facem încă o propunere. După legea comunală în vigoare, alegerile consiliilor comunale sunt date cu totul în mâna mulțimii. Acest sistem rău și nedrept a produs la noi cele mai rele rezultate. Consiliile comunale de prin orașe au devenit privilegiul unei clice și au tras după sine demoralizarea și feluri de abuzuri. Iar consiliile rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rurale de prin sate, compuse numai din săteni fără învățătură și fără o pozițiune socială mai înaltă, sau sunt inerte, sau dacă voiesc a exercita o acțiune proprie, atunci caută a lovi interesele cele mai legitime ale proprietății mari. Această rea stare de lucruri decurge de la o nedreptate flagrantă. Principiul echitabil, care cere ca toate interesele vitale ale țării să fie reprezentate, acest principiu salutar care s-a respectat în compunerea corpurilor le giuitoare, este încălcat în compunerea consiliilor comunale. Pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mai era ace eași. Luptele mari dintre partide canalizase toate nemulțumirile împotriva guvernului Lascăr Catargiu 75, însă sentimentul anti-evreu stăruie. Românii nu puteau să uite amestecul arogant al streinilor care rănea demnitatea națională! finanțele Situația financiară a țării era foarte rea. Veniturile nu mai acopereau cheltuielile, datoria flotantă creștea, serviciile publice nu mai puteau fi întreținute decât cu emisiuni repetate de bonuri de tezaur. Iată, de pildă, care era bugetul și situația financiară pe 1869. Venituri: 69 230 000 lei; Cheltuieli
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
o înțeleg în limbajul său cel metafizic, dar fac haz când văd pe scenă, între machinării și costume, că-și dau oamenii bună dimineața cântând, se gâlcevesc cântând, se ceartă și se omoară cântând.“90 Teatrele făceau, toate, afaceri foarte rele, publicul era puțin, clasa aristocrată nu se ducea decât la operă, niciodată o familie boierească nu s-ar fi compromis într-o lojă la teatrul românesc: și, dacă nu mergeau boierii, cum era să se compromită burghezii?... Ceilalți, mahalalele, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
citit și mai ales avea mare influență în țară, însă Rosetti nu era iubit de public. Nici chiar roșiii nu-l iubeau toți. Cauza acestei răceli era datorită, pe de o parte, propagandei conservatorilor care prezentau pe Rosetti drept geniul rău al lui Ion Brătianu, iar, pe de altă parte, era datorită înfățișării sale. Căci, pe când Brătianu avea o figură simpatică, deschisă, frumoasă, Rosetti dimpotrivă, cu ochii lui bolbocați, cu privirea lui tăioasă, cu urâțenia ce-l caracteriza, făcea antipatii 334
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
liberali moderați. Pentru această lume heliadistă, Rosetti era tot Berlicoco, iar Ion Brătianu tot Firfiric. Aceste două porecle zugrăveau, pe vremuri, pe scamatorul ca și pe omul flușturatec. C.A. Rosetti era socotit ca fiind inspiratorul lui Brătianu, ca geniul rău al dualității, ca omul cu resurse și cu tot felul de manopere neleale. De aceea fusese poreclit Berlicoco, după numele unui scamator care trecuse prin București. Ion Brătianu trecea, pe atunci, drept instrumentul, drept o jucărie în mâna lui Rosetti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vasală a Moldovei sau a Valahiei. Iată ce a făcut Alexandru Ioan I! Ce i se zicea atunci? «Tu, măria-ta, [ca Domn] fii bun, fii blând, mai ales pentru aceia pentru cari toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi».12 Ei bine, vă fac o întrebare: luați istoria României de dincoace și de dincolo de Milcov, căutați paginile ei și se va găsi vrun domn care să poată să se compare cu Vodă-Cuza? Nu! Nu poate fi comparațiune între faptele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epo hei; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, iar tu, măria-ta, ca domn, fii bun, fii blând, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători sau răi“ (Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri alese, ediție îngrijită de Dan Simonescu. Ed. pentru Literatură, „Biblioteca pentru toți“, 1964, p. 264). mai mult, pe acea țară care permisese de a i se închide porțile? Țara va mărturisi și chiar mărturisește, mărturisesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
La Teatrul Național sau Teatrul cel Mare „Artiștii asociați“ încep cu piesa Boierii și ciocoii de Vasile Alecsandri. La Teatru-Circ Pascaly începe cu melodrama Liberi, dramă istorică în 5 acte, în traducțiune.21 Prin spirit de opozițiune, cât și din reaua educațiune a gustului făcută în atâția ani de teatrul melodramatic, publicul, mult-puțin cât era atunci, se abate aproape tot către Circul Suhr și ocolește Teatrul Național. Și cu toate acestea, la Teatrul Național (Teatrul cel Mare) erau întruniți toți cei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]