21,965 matches
-
a) Curatii și a erarhului Spiridonu. Acești nume toate să să pomenească oricine va stăpîni Drăgășenii căci lasu blăstăm de nu s-ar pomeni în biserică iar calfă am fostu”". Anul 1780 este considerat în alte lucrări ca an al refacerii bisericii. este construită din bârne de stejar, cioplite în muchii, îmbinate în sistemul „cheotoare cu dublu zăvor”. Ea are un soclu de piatră de carieră, pe care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
proporțiilor și a metodelor de construcție a clădirilor. Moderniștii, de exemplu celebrul Le Corbusier, nu se mai considerau simpli constructori, ci adevărații artiști și modelatori ai societății, iar perioada postbelică le-a oferit arhitecților această posibilitate, deoarece statele europene urmăreau refacerea mediului urban și construirea de locuințe pentru toată lumea. În Europa, Le Corbusier înălța blocuri-turn rezidențiale, iar Ludwig van der Rohe, emigrând în SUA, construia primii zgârie-nori din oțel și sticlă destinați corporațiilor. Cladirea Seagram din New York, construită între 1954-1958, este
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
s-a reparat soclul cu praf de piatră bucerdată. Începând din 1990 preot paroh a fost Constantin Rotaru, venit prin transfer de la Parohia „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Reuseni. Între anii 1998-2008, el a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a bisericii în interior și exterior, care s-au desfășurat cu cheltuielile enoriașilor parohiei și ale altor credincioși binevoitori: După finalizarea lucrărilor de restaurare, Biserica de lemn cu hramul „Sfinții Mercurie și Ecaterina” din Rădășeni a fost resfințită
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de vizitatori în rândul unităților muzeale din municipiul Fălticeni, cu 24.682 de persoane. În 2009 s-au terminat lucrările de reabilitare la clădirea cu valoare de patrimoniu ce adăpostește muzeul, care au constat în înlocuirea în totalitate a acoperișului, refacerea și restaurarea elementelor arhitectonice, schimbarea tâmplăriei exterioare, a rețelei electrice și reparații la plafoanele interioare. Muzeul cuprinde compartimente structurate organic, de un real interes științific. Astfel, două săli conțin exponate rămase din vechiul muzeu, înființat în 1914. Aceste exponate reconstituie
Muzeul Apelor Mihai Băcescu () [Corola-website/Science/317517_a_318846]
-
atitudini mentale care au prezidat la conceperea acestei arhitecturi impregnate de lirismul poporului." Hanul cu Tei a fost restaurat la începutul anilor '70, arhitectul Constantin Joja reușind să redea aerul autentic al secolului 19 prin reconstituirea aproape exactă a fațadelor, refacerea curții cu pavajul din dale de piatră sau folosirea obloanelor grele la ferestre, a felinarelor și a decorațiunilor specifice.
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
elevi și profesori a fost foarte redus în aceasta perioadă, existența școlii române plutind între a fi și a nu fi. Eliberarea Oradei la 12 octombrie 1944 atrage reînființarea liceului românesc sub denumirea de „Liceul român de stat“, acțiunea de refacere a liceului de pe malul Crișului Repede începând chiar înainte de a se reinstala administrația statului român. De la 1 septembrie 1945 liceul își reia vechea denumire. În anii 1950, era numit Liceul Real de Stat nr. 1 Oradea. Cursurile liceale începeau din
Colegiul Național Emanuil Gojdu din Oradea () [Corola-website/Science/317691_a_319020]
-
al Râmnicului Domnul Domn Iosif Bobuleanu, cu cheltuiala dumnealor ctitorilor zos ânsămnați: Costandin Cruceriu, Elisaveta, Matei Popescu, George Popescu, Maria Pătru, Mălaielia Sanda, Matei Ilinca ml, George Poroinicu, Ilinca, Nicolae, George, Stanca, Maria, Tauru”". De remarcat lucrările la acoperiș, o refacere a temeliei, un nou înveliș exterior și interior cu picturi murale, precum și repictarea icoanelor. Acest moment important a fost susținut de numeroși ctitori, ce se trag din patru moși/moșii din partea locului: Popești, Florești, Mălăești și Tauru. La ei se
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
p.s. Firmilian, prenoindu-se a 5-a oară, de satele Crețești și Florești, și cu ajutorul altor buni, creștinii din satele vecine”". De același eveniment este legat tabloul pomelnic al ctitorilor așezat în proscomidier și datat 1958. În acesta este confirmată o refacere a acoperișului. O ultimă intervenție surprinsă de însemnări se referă la acoperișul de tablă, reparat în anul 1986. Biserica a fost ridicată între satele Floreșteni și Crețești, în „temnița” Văii Mari, după vorba localnicilor. Conform tradiției aceasta a fost inițial
Biserica de lemn din Floreșteni () [Corola-website/Science/317661_a_318990]
-
se află în localitatea omonimă aparținătoare de orașul Aleșd din județul Bihor. Momentul edificării bisericii nu se cunoaște cu exactitate, forma actuală fiind probabil o refacere a bisericii vechi, refacere ce a avut loc în anul 1797 așa cum este menționat și în inscripția de pe portal. Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în 1797, biserica de
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
se află în localitatea omonimă aparținătoare de orașul Aleșd din județul Bihor. Momentul edificării bisericii nu se cunoaște cu exactitate, forma actuală fiind probabil o refacere a bisericii vechi, refacere ce a avut loc în anul 1797 așa cum este menționat și în inscripția de pe portal. Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în 1797, biserica de lemn Peștiș este probabil
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
a avut loc în anul 1797 așa cum este menționat și în inscripția de pe portal. Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Construită în 1797, biserica de lemn Peștiș este probabil o refacere a bisericii vechi de lemn. Modificări importante i-au fost aduse și în anul 1862 când turnul este refăcut și a fost adaugată prispa ce înconjoară biserica. În 1922 biserica este din nou reparată. Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre
Biserica de lemn din Peștiș () [Corola-website/Science/317824_a_319153]
-
Candidatul manciurian sau Candidatul altora (en. "The Manchurian Candidate") este un film american din 2004, regizat de Jonathan Demme, scenariul bazat pe românul omonim din 1959 scris de Richard Condon și este o refacere (en. "remake") a filmului din 1962. În film joacă Denzel Washington în rolul lui Bennett Marco, un luptător tenace și virtuos; Liev Schreiber este Raymond Shaw, un reprezentant american din New York, implicat în manipulări, tehnici de spălare a creierului, în
Candidatul manciurian (film din 2004) () [Corola-website/Science/318152_a_319481]
-
vremea respectivă, Ovidiu Tender. Ovidiu Tender desfășoară o intensă activitate caritabilă și filantropică prin intermediul Fundației Tender. Această organizație a sprijinit mai mulți artiști români importanți, a donat sume de bani semnificative pentru Centrul de Nevăzători din București, a contribuit la refacerea Teatrului de Operetă "Ion Dacian" din Capitală, devastat de un incendiu, șamd. Ovidiu Tender este căsătorit și are trei copii. În anul 2003, Tender a fost cercetat de procurori olandezi, în urma suspiciunilor că ar fi primit aproximativ 200 de milioane
Ovidiu Tender () [Corola-website/Science/318150_a_319479]
-
în poldere, unde au fost amenajate iazuri piscicole. Rezultatul a fost un schimb natural de apă mai redus cantitativ, care a dus la deteriorarea calității apei din liman și scăderea înmulțirii peștilor și a biodiversității. Ecologii au făcut propuneri de refacere a legăturii dintre Catlabuga și brațul Chilia, cât mai apropiată de cea naturală. Conform oamenilor de știință, ca urmare a acestui proces, va crește suprafața zonelor inundabile, va începe să crească cantitatea de icre depuse și se va îmbunătăți calitatea
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
maxime cursurile Universității Luigi Bocconi din Milano, specializarea economia întreprinderii, companiei i se alătură Antonio Marcegaglia. În 1998, Grupul achiziționează de la societatea Credit Suisse complexul turistic Isola di Albarella, care va deveni unul dintre cele mai renumite centre de vacanță, refacere și relaxare de la Marea Adriatică. Datorită contribuției lui Antonio Marcegaglia, Grupul se diversifică și mai mult prin înființarea societății Bioindustrie Mantovane în 1988, prin achiziționarea societăților Oskar din Osteria Grande (Bologna), Nuova Omec, Ennepi Lugo din Romagna (Ravenna), Imat din Fontanafredda
Marcegaglia () [Corola-website/Science/318222_a_319551]
-
în curtea Spitalului Municipal din Arad. Odată cu schimbările din decembrie 1989, noua conducere a Spitalului Clinic Județean Arad s-a gândit că pe lângă asistența medicală acordată pacienților săi, ar fi binevenită și asigurarea unei asistențe religioase care să ajute la refacerea sănătății celor internați. Astfel, s-a luat legătura cu Episcopia Ortodoxă a Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, și cu contribuția directă a P.C. preot Roman și cu binecuvântarea P.S. episcop Timotei, odată cu sărbătorile Crăciunului 1990, s-a început săvârșirea slujbelor ortodoxe
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
funcționale în 1989 au fost dezmembrate, iar altele nu prea s-au mai construit. Conform unor estimări sunt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la punct un sistem de irigații la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren costă în jur de 7.000 de euro. Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România, fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
jumătatea drumului prințesa a cerut ca banii de aur să fie puși în cânt, pentru că nimeni să nu pășească pe coroană împăratului, potrivit acesteia reprezenta o lipsă de respect și loialitate față de împărat. Ugron a dat din nou porunca pentru refacerea drumului, doar că de data aceasta nu i-au ajuns banii pentru întreaga porțiune de drum. Văzându-se neputincios și incapabil să îi îndeplinească cerințele femeii iubite, baronul Istvan Ugron a încetat o vreme să îi mai facă curte prințesei
Castelul Ugron din Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/319669_a_320998]
-
statuie de bronz a fost ridicată în onoarea sa în fața Gării Shibuya (), la ceremonia de dezvelire fiind prezent chiar și Hachikō. Statuia a fost reciclată pentru eforturile de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar Societatea pentru Refacerea Statuii Hachikō l-a însărcinat pe Takeshi Ando, fiul artistului original, cu ridicarea unui nou monument. Statuia a fost finalizată în august 1948 și reprezintă astăzi un loc popular de întâlnire. Este poziționată în apropierea "Hachikō-guchi" ("Ieșirea Hachikō"), una dintre
Hachikō () [Corola-website/Science/319726_a_321055]
-
cu cheltuiala preotului Iordache, a lui Ioniță Piciu din Baia de Aramă și a locuitorilor din Brebina care au contribuit cu zile-muncă. Considerăm că la anul 1869 biserica se reface folosind din vechea biserică materialul bun și înlocuind pe cel uzat. Alte refaceri au avut loc în 1922, 1934 și 1958. Ele au fost încrustate în bârna lungă a pridvorului spre veșnica pomenire. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” este de tip navă, fără turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
parțial dezvelită de vremuri de sub tencuială, nu se pot distige părți mai vechi care să poată fi atribuite unei construcții anterioare. Biserica de lemn păstrată în Șirineasa a primit forma și haina actuală între anii 1883-1887 și corespunde probabil unei refaceri din temelie. Pisania interioară, peste intrare, reține următoarele date: "„Această Sf. și Dumnezeiască Biserică cu Patronagiu Sf. Ereu Nicolae, care din Vechime au fost făcută [tot ân acest sat] ... [iar] ân anul 1883 prin Propaganda Preo[tului acestei biserici] Vasile
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
La schimbarea radicală care a avut loc între 1883-1887 se remarcă participarea unui arhitect, în prezența lui Constantin Istrătoiu. Acest lucru dovedește o rupere voită de modelul tradițional, perpetuat până atunci prin meșterii dulgheri itineranți de biserici. Cei chemați la refacerea acestui lăcaș au dat formă nu încă unui spațiu de cult ci unui model demn de remarcat în arhitectura sacrală de lemn, unic între bisericile de lemn cunoscute în Oltenia. Tradiția constructivă la bisericile de lemn a stat secole de-
Biserica de lemn din Șirineasa () [Corola-website/Science/319229_a_320558]
-
se aseamănă cu reptile umanoide și mănâncă mamifere vii. Vizitatorii declanșează o invazie extraterestră ascunsă prin care subminează subtil modul de viață, în special pe cel american. Creatorii seriei au realizat acest lucru ca pe o alegorie a fascismului. O refacere a seriei a fost difuzată în premieră în 2009 - 2011 (vezi "Vizitatorii" (2009)). Este posibil ca un articol din 1934 apărut în "Los Angeles Times" să fi stat la originea acestor convingeri. Articolul relata faptul că un inginer minier geofizician
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
protecție a mediului în Delta Dunării și a obținut Marele Premiu și Premiul pentru Protecția Mediului la Gala Societății Civile. În 2004 a coordonat acțiunea “Nu distrugeți Muzeul Țăranului Român!”, organizată cu sprijinul Fundației Anonimul. Campania a reușit să obțină refacerea sălilor realizate de Horia Bernea și Irina Nicolau. Bucurenci a debutat la 17 ani în "Dilema Veche", a fost șeful biroului de mediu la "Academia Cațavencu" între 2005 și 2006, iar în 2007 a semnat un editorial în fiecare luni
Dragoș Bucurenci () [Corola-website/Science/315494_a_316823]
-
Niculae a anunțat că va reveni la numele de tradiție, Astra Ploiești și la culorile vechi ale Astrei, adică "alb-negru". Imediat după încheierea campionatului ligii a II-a, patronul echipei, domnul Ioan Niculae, a investit suma de 60.000 € pentru refacerea gazonului de pe propriul stadion, stadionul Astra, în vederea disputării meciurilor din Liga I. La 21 septembrie 2012, la începutul sezonului 2012-2013 al Ligii I, "Astra Ploiești" s-a mutat pe Stadionul Marin Anastasovici din Giurgiu, clubul luând denumirea de "Astra Giurgiu
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]