22,035 matches
-
Acest fenomen a fost studiat cel mai temeinic În domeniul religios. În Africa, de exemplu, putem observa În mod simultan: 1) o cramponare Încăpățânată de anumite trăsături tradiționale valorizate ca simboluri ale rezistenței În fața străinilor (excizia fetelor la populația Kikuyu), accentul căzând uneori pe trăsături secundare ale culturii autohtone; 2) o respingere a anumitor aspecte ale acestei culturi (poligamia este interzisă la populația Ngunziste din Congo), concomitent cu o Îndepărtare a modelelor străine, ca reacție față de o anumită hegemonie; 3) o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne referim la o secvență cauzală stereotipă (de genul „stimul-răspuns”) și să raționăm În termeni de „dresaj” sau de „impunere”, ni se pare preferabil să adoptăm o perspectivă multidimensională, să ne bazăm pe o paradigmă interacționistă, punând În același timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor și a strategiilor. Noile abordări Încearcă să depășească anumite diviziuni și să conceapă socializarea, În dimensiunile sale „primară” și „secundară” sau ă pentru a folosi cuvintele lui Ferdinand Tönnies și ale lui Max Weber ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
parodică este foarte frecvent Întâlnit la muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o formă de autodiscriminare (Gergen și Gergen, 1984, pp. 112-118
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interes care Își are originea În primirea făcută de Avraam celor trei trimiși ai lui Dumnezeu care au traversat deșertul pentru a-i anunța promisiunea că nu se va stinge fără urmași. La rândul său, modelul grecesc pune mai mult accent pe situația străinului În raport cu Cetatea. Cultura ateniană, de la Homer Încoace, nu este xenofobă: stau mărturie tradiția unui Zeus ospitalier (Zeus Xenos), omagiul adus curajului lui Hector, sentimentele umane pe care Eschil le-a pus pe seama perșilor sau călătoriile lui Herodot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
astfel distincțiile existente: grecii și barbarii, oamenii liberi și sclavii, bărbații și femeile. Toți sunt „parte din Dumnezeu și Întregul care ne cuprinde este tot Dumnezeu: noi suntem asociații Lui și membrii Lui” (Seneca, Scrisori către Luciliu, 92). Bineînțeles, aceste accente evocă creștinismul: „Nu mai este nici iudeu, nici elin” (Sfântul Pavel). Devenind religia Imperiului, un astfel de cult nu mai permite să existe decât creștini și păgâni. Aceștia din urmă vor fi desemnați drept cei „de convertit”, folosindu-se chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
posttotalitară, care nu este mai lipsită de primejdii. Totalitarismul secolului XX a pus la Încercare politicul: departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită consistență, majoritatea analizelor au pus accentul pe raporturile de dominare. De asemenea, multă vreme „am citit” fenomenul totalitar cu ochelari liberali: totalitarismul ar fi fost culmea unei viziuni politice asupra lumii, iar viața publică ar fi sufocat sfera privată. Astfel de analize trimit la criticile pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ființei, concepută ca incluzând negativitate și contradicție, cu sau fără reconcilierea finală Într-un Absolut. Pentru Karl Marx, o revoluție Împotriva acaparării capitaliste a mijloacelor de producție trebuie să ducă la suprimarea luptei de clasă. Friedrich Engels pune mai puternic accentul pe rolul predominant al instanței economice În dinamica socială. Ce exercițiu de forță, dictatura proletariatului! Exemplul stalinist a arătat deriva acesteia Înspre gulaguri, pentru disidenții tratați În mod fals drept psihopați, paraziți sociali sau criminali Înrăiți. În lumea acelor vremi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și Orientală În căutarea unei metode de comparație JEAN MICHEL DE WAELE și ANTOINE ROGER Dacă partidele politice sunt văzute ca o instituționalizare a diviziunilor sociale și culturale preexistente, atunci se pot diferenția trei tipuri de comparații: se poate pune accentul pe organizarea aparatelor de conducere și a rețelelor militante, pe participarea electorală sau pe formarea marilor clivaje istorice. Studiile consacrate după 1990 formațiunilor politice din Europa Centrală și Orientală au avut în vedere mai ales primele două axe de analiză
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
întâi caută să acopere o suprafață mediatică cât mai întinsă și să acapareze voturile alegătorilor cel mai ușor de manipulat. Putem astfel observa o "propensiune a partidelor către escamotarea clivajelor" (readiness of parties to sidestep cleavages): toate încearcă să deplaseze accentul dezbaterilor asupra unor probleme periferice. Se pot naște alianțe în orice sens sau pot fi revizuite de la o zi la alta: slaba ancorare socială a partidelor conduce la parcursuri dintre cele mai incoerente. Cetățenii care participă la un conflict structural
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de forță constituite înainte de căderea blocului sovietic; este pusă în evidență în acest mod o matrice despre care se presupune că orientează echilibrul politic contemporan. B. Metoda genetică: istoria ca matrice Pentru a clarifica filiațiile istorice, adepții metodei genetice pun accentul pe varietatea modurilor de structurare politică observate în cadrul democrațiilor populare. Potrivit acestora, experiența comunismului a condus la formarea unor polarități multiple. Pentru a explica această multiplicitate, se convine asupra stabilirii unui "principiu de analiză cauzală retrospectivă" ("a backward looking causal
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
alte domenii majore de activitate industria, economia, ideologia pozițiile dominante n-au fost ocupate de letoni, ci mai curând de persoane care veniseră în republică după al Doilea Război Mondial. Când noi sectoare economice au fost dezvoltate și uzinele construite, accentul n-a fost pus pe interesele periferiei (Letonia), ci pe acelea ale centrului (Moscova). Aceste politici au dus la o dezvoltare precară a economiei și demografiei în republică și la schimbarea structurii sociale a țării. O criză economică structurală devine
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din PCTVL au pretins să reprezinte toată populația Letoniei, inclusiv etnicii letoni. Totuși, chestiunea naționalității a fost rațiunea principală a acestei alianțe și pornind de la aceasta alianța s-a definit. PCTVL a căutat mereu să promoveze principiile egalității universale, punând accentul pe problemele care asigurau susținerea electoratului rusofon. Aceste probleme priveau cetățenia și regulile pentru folosirea limbii letone și a limbii ruse. Astfel, de exemplu, PCTVL a cerut ca în teritroriile unde rusa este limba maternă a cel puțin 20% dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a deciziilor. Aspectele socio-economice erau importante la alegerile din 1993: deteriorarea situației economice determină creșterea numărului de oameni și aprofundează îndepărtarea dintre diferitele pături sociale. Înaintea alegerilor pentru a cincea legislatură, calea Letoniei (LC) avea programul politic cel mai dezvoltat, accentul fiind pus pe dimensiunea economică. Dar pentru alegător, problema cea mai importantă în acest moment era aceea privind cetățenia. În 1993, la alegerile pentru a cincea legislatură, LC a reunit 32,41% din voturi și a obținut 36 de mandate
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reveni în acesta. În schimb, alegerile din 1995 au fost dominate de aspectul socio-economic, care era legat de situația economică și financiară a țării. O criză bancară a avut loc, existau schimbări structurale în economie, șomajul era larg răspândit etc. Accentul era pus pe beneficiile sociale ale statului și sprijinul pentru proprietatea privată în economia națională a căzut. Printre partidele care au obținut rezultate bune la alegerile din 1995 figurau Partidul Democrat Saimnieks (cuvânt care semnifica "proprietar"), Mișcarea Populară pentru Letonia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
muncitor" care participa, atât cu alții, cât și pentru sine însuși, la "edificarea societății socialiste". Munca era contractul social al socialismului de stat. Metoda comunistă de conducere se manifesta ca o putere disciplinară, dacă nu cumva autodisciplinară, care nu pune accentul atât pe represiune și pe interdicție cât pe acțiune, mobilizare emulație. Socialismul de stat a favorizat deci dezvoltarea unei bio-puteri40, a unei puteri care asuma funcțiunile biologice ale corpului social. Într-un asemenea context, individul nu mai era conceput ca
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
sufragiului universal. Dar, pentru cele două partide legate direct de studiul nostru de caz, identitatea națională este legătura exterioară, supravalorizată, a unei poziționări politice adeseori convergente. Această lipsă de vizibilitate a altor conflicte, în ciuda unor logici de modernizare diferite, cu accente de o intensitate variabilă asupra industrializării sau menținerii agriculturii, în orientarea către piețe privilegiate de schimb, nu face decât să reîntărească ceea ce noi numim un automatism generat de ambiguitatea unei etichete naționale. Ca urmare, identificarea unor veritabile clivaje nu este
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
astfel prin incapacitatea unei identități în corespondență cu electoratul care, așa cum am arătat, are o identitate socio-economică precisă. 3. Consensul ca mesaj inevitabil al partidelor Terminând această argumentație, observăm că substitutele identităților clasice se propagă, în toate perioadele, având ca accent major poziționarea pe unul din versanți unei opoziții de tipul centru versus periferie. Partidele românești se prezintă ca gestionare a unui consens pe care pretind că deja l-au împlinit, mai degrabă decât formatoarea acestui consens, printr-o rutinizare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
chiar ferocitatea sentimentelor naționaliste din regiune. Destrămarea Iugoslaviei și războaiele civile care i-au urmat acesteia, alături de separarea pașnică a cehilor de slovaci au fost manifestări ale acestui trend. M-am așteptat că Cehoslovacia va continua să pună un mare accent asupra programelor sociale și evitării formelor extreme de inegalitate economică. Deci, în esență, mă așteptam ca Cehoslovacia să încerce să implementeze varianta statului bunăstare scandinav, cu un buget național mai modest. Victoria electorală a Partidului Civic Democrat (Obcanska demokraticka strana
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
interesul meu de a învăța despre societatea și cultura română au început să se manifeste în perioada de adolescență. Fiind elevă la Liceul de Filologie-Istorie Zoia Kosmodemianskaia din București (actualmente Școala Centrală), am beneficiat de o educație umanistă care punea accentul pe istoria și cultura națională. Deși la vremea aceea învățământul era penetrat de ideologia comunistă și era aservit sistemului totalitar, totuși am avut profesori care au inclus în expunerile lor aspecte legate de trecutul istoric și literar care nu se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
atins de ele. Adevărul este că toți suntem diferiți, dar nimeni nu este mai bun. La fel, culturile și societățile sunt toate diferite, dar niciuna nu este mai bună. Dacă privim ideea de democrație, de exemplu, țări ca Statele Unite pun accent pe exprimare pe "libertatea de expresie". Unele democrații au un partid dominant și mai multe partide mici, altele ca Statele Unite au două partide (cerința minimală pentru o democrație), altele au mai multe partide. La fel ca în domeniul politic al
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Această minoritatea neglijată pentru prea mult timp, cu o identitate dublă, ar putea să fie foarte utilă în reunificarea peninsulei balcanice. Participând la slujbele bisericești ortodoxe în Worchester, Massachusetts, am putut întâlni mulți aromâni uniți în ciuda diferențelor de cuvinte și accente, celebrând liturghia cu alte popoare balcanice. În plus, desigur, această extindere estică înseamnă că interesul și expertiza românească în Marea Neagră au fost recunoscute. Președintele Băsescu s-a exprimat de numeroase ori ca fost marinar și familiar cu zona aceea. Recent
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
proiecte de autostrăzi precum autostrada Bechtel Transilvania ar putea să fie amânate indefinit, cum ar putea să fie și reconstrucția blocurilor de locuințe marcate cu roșu ca nesigure pentru supraviețuire în caz de un cutremur major. Ca și în Occident, accentul va fi pus probabil pe servicii publice, tramvaie moderne și vehicole care nu folosesc benzină. Se discută crearea de noi piste de biciclete necesare într-un oraș ca Bucureștiul unde folosirea bicicletei pe drumurile majore sau minore este periculoasă. O
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de la stat. În sfârșit, aș dori să menționez sistemul de educație care, în România, se bucura de anumite avantaje reale chiar și în perioada comunistă. În așa-numitul parteneriat cu România dezvoltat după anul 1999, UE putea să pună un accent mai mare pe modernizarea sistemului de educație pentru ca acesta să poată produce un număr mai mare de absolvenți motivați și cunoscători, capabili să întărească capacitatea administrației publice. Efortul de a direcționa finanțări și expertiză spre sectoarele sistemului educațional capabile să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
comuniștii au venit și au preluat puterea? Mi-am schimbat specializarea de la Uniunea Sovietică la Polonia (am găsit că a învăța limba poloneză după cea rusă nu era dificil, doar că mi-a trebuit ceva timp până când mi-am pierdut accentul rus, care-i făcea pe mulți polonezi să suspecteze că aș fi fost un spion răsăritean!) și mi-am scris dizertația doctorală pe tema muncitorilor polonezi în timpul transformării comuniste. În acea lucrare, am arătat că dorința de transformare radicală a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
unul dintre eșecurile est-europene. În al doilea rând, marile așteptări și imaginile grandioase pe care est-europenii le aveau despre Occident au fost iraționale și nerealiste, în ceea ce privește atât sectorul economic, cât și alte domenii de viață. Teoria politică pune prea mult accent pe instituții, în dauna democrației discursive și a interpretărilor democrației. Ca și Wydra și Wöll m-am întrebat și eu cum este posibilă democrație fără democrați? După cum răspund ei, miturile joacă un rol meditativ în politică și chiar și "Europa
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]