23,159 matches
-
regimul de ocupație otoman, (azi situată în Israel) și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei în Egipt, inclusiv anii de liceu . În 1931 a obținut titlul de A.B., în 1936 cel de B.L, iar în 1941 doctoratul în științe sub îndrumarea renumitului probabilist Paul Levy. În 1936 i s-a decernat titlul de Actuaire al Universității din Lyon. După terminarea studiilor , din cauza originii sale etnice, a fost deportat sub ocupația germană nazistă în lagărul de concentrare de la
Michel Loève () [Corola-website/Science/310706_a_312035]
-
Prim-ministru al Federației Ruse. A fost președinte al Federației Ruse din 7 mai 2008 până la data de 7 mai 2012, fiind succedat de Vladimir Puțin. A absolvit Facultatea de Drept în 1987, iar trei ani mai târziu a obținut doctoratul în drept privat la Universitatea de Stat din Leningrad. Înainte de a deveni președinte, a deținut funcția de prim-vicepremier și a fost și director al gigantului petrolier Gazprom. Vladimir Puțin l-a nominalizat drept candidat al partidului său, Rusia Unită
Dmitri Medvedev () [Corola-website/Science/310714_a_312043]
-
timp de 2 ani, vicerector al Seminarului preoțesc "Albert cel Mare" din Königstein im Taunus. În 1952, devine profesor la Facultatea de filozofie și teologie din Königstein im Taunus, unde a lucrat timp de 7 ani. Își scrie lucrarea de doctorat cu Prof. Franz Xaver Seppelt, pe tema ""Istoria religiei lui Isus Cristos" a contelui Friedrich Leopold zu Stolberg. Orientarea istoriografiei ecleziastice catolice începând cu iluminismul și noua ei direcție în perioada romantică". Sub conducerea profesorului de dogmatică Michael Schmaus, obține
Leo Scheffczyk () [Corola-website/Science/310773_a_312102]
-
preot. După studii la Seminarul “Veniamin Costachi" de la Socola (1870-1877), a fost hirotonit preot pentru satul natal (1879-1881), dar rămânând văduv s-a înscris la Facultatea de Teologie din București (1881-1882), apoi la cea din Cernăuți (1882-1886), unde a obținut doctoratul în teologie. Mitropolitul primat Atanasie Mironescu a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române (25 mai 1909). Este numit apoi ca director la Internatului teologic din București (1886-1887), profesor suplinitor la Seminarul “Central" (1886-1887), profesor de Morală la Facultatea
Atanasie Mironescu () [Corola-website/Science/310818_a_312147]
-
Constantin Dumitrescu a fost conferențiar la Facultatea de Matematică-Informatică a Universității din Craiova. A urmat cursurile Universității din Craiova pe care o absolvește în 1972. În 1979 își susține teza de doctorat la Centrul de Statistică Matematică din București, la profesorul Gabriel Sâmboan. În anul 1982 i se desface contractul de muncă pentru că a urmat un curs de meditație transcendentala, interpretat de autorități că sectă religioasă și până în 1988 dă lecții particulare
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
Atena și a Ambasadei române din Grecia, l-a trimis pe tânărul licențiat de la Atena să-și continue studiile de specializare la Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg (Franța), pentru încă doi ani (1934-1936), de unde, cu materialul pentru teza de doctorat, s-a întors încă o dată în anul 1936 la Facultatea de Teologie din Atena, unde a obținut doctoratul, în anul 1937, cu teza: "Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura", premiată de Academia de Științe din Atena. Susține examene de
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
studiile de specializare la Facultatea de Teologie romano-catolică din Strasbourg (Franța), pentru încă doi ani (1934-1936), de unde, cu materialul pentru teza de doctorat, s-a întors încă o dată în anul 1936 la Facultatea de Teologie din Atena, unde a obținut doctoratul, în anul 1937, cu teza: "Evagrie din Pont. Viața, scrierile și învățătura", premiată de Academia de Științe din Atena. Susține examene de echivalare la Facultatea de Teologie din București. A urmat apoi cavalcada profesoratelor, cu opriri și promovări rapide: Profesor
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
de volume, precum și colecția "Arta creștină în România", în 6 volume. S-a tipărit o nouă ediție sinodală a Sf. Scripturi (1982), o nouă ediție a Noului Testament (1979), manuale pentru învățământul teologic superior și pentru seminariile teologice, teze de doctorat, cărți de cult. Și-au continuat apariția revistele centrale bisericești și cele mitropolitane, ca și buletinele, comunităților ortodoxe române de peste hotare. Prin bogata sa activitate cărturărească, ecumenică și pastorală, patriarhul Iustin își înscrie numele în rândul ierarhilor de mare prestigiu
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
Român". După un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o bursă să studieze la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie. Teza de doctorat este întitulată " Viața și opera lui Eminescu". În timpul studenției, a colaborat ca jurnalist la ziarele "Tribuna", "Dreptatea" și "Gazeta Transilvaniei" și a fost ales secretar al Societății studențești "Petru Maior". În 1894, pe parcursul desfășurării "procesului memorandiștilor", împreună cu alți 12 colegi
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
și 1975); "Noul Testament"; toate cărțile de cult, fiecare în mai multe ediții, aproape toate manualele necesare pentru învățământul teologic superior și seminarial, o serie de lucrări cu caracter teologic, istoric, scrise de ierarhi, profesori de teologie, preoți, sau teze de doctorat. În perioada de păstorire a Patriarhului Justinian s-au construit din temelie 302 biserici, au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici, dintre care monumente istorice 999, iar dintre acestea 128 mânăstiri, schituri și alte așezăminte monahale. Pe lângă bisericile nou
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
de scriitor, publicând câte un volum în fiecare an. S-a lansat după revoluția din 1974 cu "Memória de Elefante" ("Memorie de elefant") (1979). Românele sale sunt deosebit de apreciate în toată lumea și fac subiectul a numeroase colocvii și teze de doctorat. O parte dintre ele au apărut în traducere românească la editură Humanitas. Între anii 1941 — 1945 Mircea Eliade a fost delegat la Lisabona, ca diplomat.
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
Delft, pe care absolvit-o în 1871. În 1872, pleacă la Bonn, în Germania, unde studiază până în primavara anului 1873. După un an de studii la Paris cu profesorul Charles Adolphe Wurtz, se reîntoarce în Olanda unde și-a obținut doctoratul în 1874 cu Eduard Mulder, la Utrecht. În anul 1875 publică ""Chimia în spațiu"", iar în 1884 , ""Studii de dinamică chimică"", o lucrare considerată revoluționară pentru vremurile sale. În 1896, devine profesor la Academia Prusacă de Științe de la Berlin.
Jacobus Henricus van 't Hoff () [Corola-website/Science/308787_a_310116]
-
sale contribuții pentru trupa sunt: "We Will Rock You", "Ție Your Mother Down" și "Fâț Bottomed Girls". A fost onorat cu Ordinul Imperiului Britanic (CBE), în 2005, datorită "serviciilor pentru industria muzicală și pentru caritate". De asemenea, și-a dat doctoratul în astrofizica la Imperial College London în 2007 și a fost numit rectorul universității "Liverpool John Moores" din 2008 până în 2013. El deține case în Londra și în Windlesham, Surrey. El este un susținător activ pentru drepturile animalelor și a
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
și 1974, el a studiat pentru o notă PhD la Imperial College London, studiind lumină reflectată din praful interplanetar și viteza prafului în planul Sistemului Solar. Cand trupa Queen a început să fie faimoasa în 1974, el și-a abandonat doctoratul, dar, în schimb, a ajutat la editarea a două cărți științifice: "MgI Emission în the Night-Sky Spectrum" (1972) și "An Investigation of the Motion of Zodiacal light Particles (Part I)" (1973), care erau bazate pe observațiile sale de la Observatorul Teide
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
Motion of Zodiacal light Particles (Part I)" (1973), care erau bazate pe observațiile sale de la Observatorul Teide, din Tenerife. În octombrie 2006, May s-a reînscris pentru PhD-ul sau la Imperial College și și-a prezentat teza să de doctorat în august 2007. Pe langă vechea lucrare, May și-a revizuit lucrarea despre praful zodialcal, deoarece au intervenit multe alte lucruri în ultimii 33 de ani, cum ar fi descoperirea benzilor de praf zodiacal, de către satelitul IRAS, trimis de NAȘĂ
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
de ani după ce a fost începută. El a putut să-și prezinte teza, datorită cercetărilor infime din ultima perioadă, dar și datorită faptului că Brian May a descris acest subiect ca fiind la modă în anii 2000. El a absolvit doctoratul la ceremonia de acordare a premiilor la Imperial College, ținută la Royal Albert Hall, pe 14 mai 2008. În octombrie 2007, May a fost numit un "Visiting Researcher" la Imperial College, el fiind și acum interesat de astronomie și implicat
Brian May () [Corola-website/Science/308750_a_310079]
-
A fost elev al liceului "academic", respectiv "akademisches Gymnasium", cu programă de învățământ avansat în comparație cu liceele obișnuite, din Viena, și a studiat apoi la universitate, unde a fost studentul favorit al distinsului germanist Karl Müllenhoff (1818-1884). După ce și-a luat doctoratul, a devenit în 1864 "Privatdozent" (lector) pentru limba și literatura germană. În 1868 a fost numit profesor "ordinarius" (plin). În 1872 a primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la Berlin, unde în 1884 a fost ales membru
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
după care a ocupat un post de profesor și pedagog la Institutele Unite din Iași și a participat la activitatea Junimii. A urmeat studii universitare de filozofie la Viena, Berlin și Giessen, întorcându-se la Iași în 1870 după obținerea doctoratului în filosofie. A ocupat un post de bibliotecar la Biblioteca Universității și apoi a fost director al Institutul Normal „Vasile Lupu”. În locuința sa din curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, i-a găzduit pe Mihai Eminescu și Miron Pompiliu. În 1879
Samson Bodnărescu () [Corola-website/Science/308807_a_310136]
-
părinților săi, însă interesul său pentru știință l-a condus către chimia organică. După terminarea studiilor universitare, a decis să urmeze cursurile Universității din Tubingen, alături de Wilhelm Rudolph Fittig. În Germania, și-a sfârșit cursurile universitare cu o teză de doctorat cu tema "" Investigația acidului toluic și nitrotoluen"", prezentată în 1872. William Ramsay a desfășurat o bogată activitate didactică universitară cu începere din anul 1871 - la Glasgow, Bristol și Londra. În 1872, lucrează la "Laboratorul Fittig" din Tübingen. Din 1874 este
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
la vârsta de 29 de ani, după aproape un an și jumătate de luptă cu cancerul. A fost absolvent al Șc. Nr. 24 „Sf. Gheorghe“, al CN „Carol I“ Craiova și Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA. Cu lucrarea de doctorat a obținut premiul pentru cea mai bună teză de la MIT, cea mai prestigioasă universitate de profil de pe glob. A fost câștigătorul a numeroase premii la matematică, fizică, engleză, excelând în informatică, unde a obținut la nivel național de nouă ori
Mihai Pătrașcu (informatician) () [Corola-website/Science/308835_a_310164]
-
academicianul profesor Dan Berindei, și Teodora, căsătorită cu profesorul Nicolae Zaharia. Profesor la Liceul Bogdan Petriceicu Hașdeu din Chișinău din 1919 până în 1921. În decembrie 1919 obține, prin concurs, o bursă de studii a Casei Școalelor pentru a pregăti un doctorat în străinătate. Pleacă la Paris împreună cu soția sa, ajungând acolo la 24 iulie 1921. Între 1921 și 1927 studiază la Paris, Sorbona, având ca îndrumător la lucrarea de doctorat pe profesorul Charles Seignobos, unul dintre cei mai importanți profesori de
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
o bursă de studii a Casei Școalelor pentru a pregăti un doctorat în străinătate. Pleacă la Paris împreună cu soția sa, ajungând acolo la 24 iulie 1921. Între 1921 și 1927 studiază la Paris, Sorbona, având ca îndrumător la lucrarea de doctorat pe profesorul Charles Seignobos, unul dintre cei mai importanți profesori de istorie de la Sorbona ai vremii. Începând de la 15 octombrie 1921 locuiesc la Doamna Lemaitre, mama soției profesorului O. Tafrali, pe strada Dante, nr. 1, deasupra restaurantului Blanc 1. În
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
O. Tafrali, pe strada Dante, nr. 1, deasupra restaurantului Blanc 1. În vara lui 1922 face o lungă călătorie prin Germania, însoțit de soția sa. Vizitează cele mai importante centre universitare, strângând materiale, din arhive și biblioteci, pentru teza de doctorat. Comisia de doctorat a fost prezidată de profesorul Emil Bourgeois. Obține titlul de doctor în litere, cu mențiunea "très onorable". Din 1 ianuarie 1928 și până în toamna lui 1935 este conferențiar de istorie diplomatică la Facultatea de Litere a Universității
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
strada Dante, nr. 1, deasupra restaurantului Blanc 1. În vara lui 1922 face o lungă călătorie prin Germania, însoțit de soția sa. Vizitează cele mai importante centre universitare, strângând materiale, din arhive și biblioteci, pentru teza de doctorat. Comisia de doctorat a fost prezidată de profesorul Emil Bourgeois. Obține titlul de doctor în litere, cu mențiunea "très onorable". Din 1 ianuarie 1928 și până în toamna lui 1935 este conferențiar de istorie diplomatică la Facultatea de Litere a Universității din Iași. În
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
Marin Mincu , în 'Rotonda 13' și pentru crearea unui spațiu literar deschis, invită din data de 12 mai 2007 -în același spațiu- Cenaclul de Seară , condus de poetul Ion Gabriel Pușcă. În 1999, Alexandru Condeescu și-a susținut teza de doctorat cu lucrarea "Nichita Stănescu. Geometria haosului (viața și opera)". A editat opera poetului Nichita Stănescu, cu care a colaborat strâns în anii 1978 - 1983 (anul decesului marelui poet român). Ca antologator de ediții, Condeescu, a debutat cu antologia selectivă în
Dan Alexandru Condeescu () [Corola-website/Science/308840_a_310169]