24,388 matches
-
Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca si afluenți se pot aminti următoarele pâraie: Floră Diversitatea reliefului că și a structurii geologice de pe teritoriul satului se reflectă direct în alcătuirea vegetației. La cele mai mari înălțimi se întâlnește etajul
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Sub Piatră este un sat în comuna Sălciua din județul Albă, Transilvania, România. Se află pe Râul Huda lui Papara (numit și Valea Morilor) de la vărsarea în Arieș, până la izvor în gură peșterii Huda lui Papara. Numele de Sub Piatră vine de la locul unde este așezat satul, sub piatră Bedeleului, platou calcaros ce se termină în partea nord-vestică cu un abrupt spectaculos. Aici, în lungul râului Huda lui Papara sunt înșirate
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
1992 se construiește alături o biserică nouă și un schit de călugărițe ortodoxe "Sfântă Paraschiva". În incinta mănăstirii se află vesmintele sfintei și două icoane foarte vechi. Aproape de mănăstire, jos pe vale, lângă Huda lui Papara se află un bogat izvor considerat tămăduitor. Stație de cale ferată a Mocăniței (în prezent inactiva). Solomonar, solomonar în Apuseni este unul dintre cele mai enigmatice personaje ale mitologiei populare românești. Stăpâni ai vanturilor și călători prin nori, solomonarii trăiesc în poveste, dar și prin
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Valahiei. În legendă se spune ca temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră.
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
temnița castelului are legătură cu peșteră Huda lui Papara și că Țepeș a conviețuit cu liliecii peșterii o bună bucată de timp. De aici explicația numărului mare de lilieci (simbolul vampirismului) în această peșteră? Izvor cu apă tămăduitoare este considerat izvorul ce se află la capătul punții care trece peste Valea Morilor, la ieșirea din peșteră.
Sub Piatră, Alba () [Corola-website/Science/300275_a_301604]
-
Cheile Vălișoarei sunt poarta de intrare dinspre sud în depresiunea Trascăului; Cheile Vălișoarei cuprind 27 de peșteri, dintre care cea mai lungă are 134 m); Cheile Plaiului (o rezervație naturală geologică de interes național, situată pe cursul superior al Pârâului Izvoarele, în sudul depresiunii Trascăului; defileul are 1,2 km lungime); Cheile Siloșului (un defileu cu o lungime de doar 300 m, aflat în apropierea satului Colțești). Situația geografică a satului (un culoar dominat la est de o Piatra Secuiului și
Rimetea, Alba () [Corola-website/Science/300269_a_301598]
-
a acestuia, intrând uneori în contact cu lunca; - Terasa a III-a este cea mai bine reprezentată, iar la nivelul terasei a IV-a se află o largă înșeuare, legată de fenomene de captare. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate. Clima satului Sâncel are un caracter continental temperat, relativ blând. Curenții de aer care circulă dinspre vest îndeosebi fönul, au urmări pozitive asupra culturilor agricole. Se constată că în cursul anului temperatura cea mai ridicată se înregistrează în luna
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
șteampurilor s-au construit mai multe lacuri artificiale numite „lacuri pentru șteampuri” sau „tăuri”. Majoritatea lor mai există și astăzi și nemaifiind utile scopului lor inițial, au fost amenajate pentru piscicultură, agrement și pescuit sportiv. Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roșia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 și a primit numele de "Tăul Mare" datorită întinderii lui pe o suprafață mai mare decât celelalte lacuri. Tăul Cornei este situat la obârșia văii Corna
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
mai rar de mălai sau mămăligă, aliment care, în lipsa laptelui și ouălelor, asigura o hrană bogată mai ales pentru copii și tineret, dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
dar și pentru vârstnici. Fântânile Satul nu duce lipsă de apă de băut și adăpat vitele, dar majoritatea izvoarelor sunt slabe, iar în verile secetoase unele seacă, pe când iarna îngheață. Localnicii/bătrânii au avut un adevărat cult al fântânilor cu izvoare bogate și apă bună care înseamna sănătate. Erau în sat câteva fântâni recunoscute pentru apa rece și dulce: la Cocoș/Bârstănești, sub drum, La Cârstea, în fundul părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
părăului de la Băcești, spre Pitea, Fântâna Popii. Fântânile acestea, de mici adâncimi, erau construite din piatră și acoperite cu o lespede mare peste care s-a pus un strat gros de pământ. Nefiind adânci, apa se împrospăta mereu de un izvor puternic. Datorită acestui fapt, apa nu îngheța iarna niciodată și, la nevoie, oamenii își adăpau aici vitele mari. Atât de apreciate erau aceste fântâni încât erau oameni care le căutau apa fie și de la mari depărtări, iar pentru un bolnav
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
domnii până la Ștefan cel Mare inclusiv, sunt scrise de o mână, apoi, în continuare, de mai multe mâini. Deși, în partea introductivă este notat anul când a început scrierea acestui pomelnic, s-au purtat discuții vii cu datarea acestui important izvor al istoriei noastre, formulându-se diferite ipoteze de învățați renumiți ca: D. A. Sturza, Melchisedec, I. Bogdan, m. Lascaris, Miletic, r. Rosetti, Ilie Minea, C. C Giurgescu, Iațimirscki, Victor Motogna, I. Vlădescu, P. P. Panaitescu ș. a. Slavistul Damian P. Bogdan, studiind
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
fost găsite pandantive foliforme tipice pentru pecenegi, precum și alte obiecte specifice lor. Pandantivele sunt executate în formă de frunză, din bronz, prin ajurare. Integrarea pecenegilor în armatele feudale a condus la abandonarea modului de viață nomad. Ei sunt cunoscuti in izvoare cu numele de Bisseni, care este latinizarea numelui dat de unguri pecenegilor "(besenyő)". Singura regiune din Transilvania unde există o concentrare masivă de toponime de origine pecenegă se află în sud-est, în județele Brașov și Covasna. Cel mai important dintre
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
instalație de transport pe cablu: Etimologia numelui localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
localității: din Baia (din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
baie „exploatare minieră subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
subterană; mină, ocnă” < lat. *bannea sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
sau magh. bánya) + Borșa (din n.fam. Borșa < n. pers. sl. Borša; sau din n. fam. Borș + suf. top. -a). Izvoare de apă minerală, pe Valea Țâșla: Izvorul Baritina din fața Văii Vinișoru, Izvorul La Ciuroi, Izvorul din Groată (Galeria Alexandru), Izvorul Colbu (în total 20 de surse). ; Zăcăminte de minereuri complexe (minele Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealul Bucății) și cuprifere. Factorii naturali de cură sunt apele minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, atermale, care se folosesc atât în cura internă, pentru
Băile Borșa, Maramureș () [Corola-website/Science/301564_a_302893]
-
de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Datorită izvoarelor minerale clororosodice și lacului sărat (format prin prăbușirea unor mine vechi de exploatare a sării), localitatea Ocna Șugatag este și stațiune balneară. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.568 locuitori, dintre care 890 maghiari, 480 români, 169 evrei
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
Podeni este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Gornenți, Mălărișca și Podeni (reședința). Centrul de comună (satul Podeni) este străbătut de răul Bahna care își are izvoarele în amonte de Podeni. Cele două sate apartinatoare, Gornenți și Malarișca se găsesc pe partea dinspre podișul Mehedinți, dar în compunerea comunei există cîteva cătune mărișoare pe dealurile care mărginesc malul drept al râului Bahna (către orașul Băile Herculane din
Comuna Podeni, Mehedinți () [Corola-website/Science/301611_a_302940]
-
bătrânii satului (Rus Ionuc a lui Irimie) spun că la Văceni a fost un cătun și chiar biserică. Acolo s-au zidit primele case când locul se numea "Valea Vacii. "Și istoricul David Prodan menționează Valea Vacii (Tehen Pataka după izvoare maghiare), drept localitatea dispărută. Această a avut loc, probabil, pe vremea Împărătesei Maria Tereza. Alte surse (Apud Lupuț) relatează despre o posibilă incendiere a satului, ca urmare a unei invazii tătare, 1717, ăn în care localitatea își avea vatra în
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
sunt reprezentate de o rețea de râuri cu caracter permanent și intermitent. Rețeaua hidrografica este formată din Râul Topolnița care curge prin partea de vest și de sud a comunei, primind o serie de afluenți de pe partea stângă și de izvoarele Cosustitei reprezenatată prin pârâul Valea Rea care își începe obârșia pe teritoriul comunei Godeanu prin ogasele următoare : Margeasca și Liscovatul care se unesc în dreptul dealului Ciugna și pornesc mai departe unindu-se în aval în localitatea Calinestii de Jos cu
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
exteriorul dealului subcarpatic Runc (515 m) - zona limitrofa cu județul Bacău, aflându-se în vecinătatea satelor Liliac, Bahna și Broșteni. Satul are o populație de aproximativ 50 de persoane și este sat component al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
nașterea; pețitul, logodna, chemarea, bărbieritul mirelui, bradul, schimburile de daruri, ”orația mare”, “orația darurilor”, “iertăciunile”, “cântecele de despărțire”, “dezvelitul miresii” și multe altele, în legătură cu nunta; “cântatul mortului” (jeluirea), Cântecul Zorilor(“Zorile”), Cântecul bradului (“Zorile bradului”), “statul”, toiagul, priveghiul, “podurile”, pomana, ”izvorul”, în legătură cu moartea. De asemenea, foarte bine păstrate sunt hora satului și nedeia. Hora începe de obicei cu “Hora de mână”, horă lină, domoală, largă, cu pași înainte și înapoi sau cu “Danțul”, joc săltat, rapid, și se continuă cu “Ghimpele
Comuna Șovarna, Mehedinți () [Corola-website/Science/301614_a_302943]
-
o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile lor în costum popular, iar între cele despărțituri ( pronaos, naos și altar) pe Sfinții Apostoli, Sfanțul Cristofor-înfățișat cu cap de oaie, Izvorul Tămăduirii, sau pe Sfinții Mucenici Mină și Teodor Tiron.Catapeteasma din zid este pictată deasupra ușilor împărătești, având în laterale icoane portabile. De reținut că toate ferestrele au fost construite că la cetățile de apărare: înguste în exterior și largi
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]