23,008 matches
-
vârful în jos . • Lăsați capul pe spate . Trageți pleoapa în jos cu ajutorul unui deget curat , până când se formează un ,, buzunar ” între pleoapă și ochi . Picătura va cădea aici ( figura 1 ) . Aduceți vârful flaconului aproape de ochi . Vă puteți ajuta și de oglindă . • Nu atingeți vârful picurătorului de ochi , pleoape , suprafețele înconjurătoare sau de alte suprafețe . Aceasta poate infecta picăturile rămase în flacon . • Apăsați ușor la nivelul bazei flaconului , pentru a elibera o picătură de EMADINE o dată . • Nu strângeți flaconul , acesta este realizat
Ro_292 () [Corola-website/Science/291051_a_292380]
-
pe celelalte . Trageți pleoapa în jos cu ajutorul unui deget curat , până când se formează un ,, buzunar ” între pleoapă și ochi . Picătura va cădea aici . • Țineți flaconul cu partea deschisă în jos . Aduceți vârful flaconului aproape de ochi . Vă puteți ajuta și de oglindă . • Nu atingeți vârful flaconului de ochi , pleoape , suprafețele înconjurătoare sau alte suprafețe . Aceasta ar putea infecta picăturile rămase în flacon . • Strângeți ușor flaconul pentru a elibera o picătură în buzunarul dintre pleoapă și ochi ( figura 3 ) . • Dacă medicul v- a
Ro_292 () [Corola-website/Science/291051_a_292380]
-
nu mai are cuvinte nici artere nici vene nici litere alcătuită din cromozomi ea scoate un țipăt scurt când începe să bată vântul de dimineață ea se condensează ca aburul și se scurge pe pereții reci ea lunecă pe suprafața oglinzii până găsește imaginea unui hău ce s-a rostogolit din hățișurile edenului până la mine în cameră ea se îmbibă cu cerneală și pătează lințoliul de zăpadă ea așteaptă să izvorască laptele din cele două sfârcuri erecte ale manechinului văzut prin
Poezii by Irina Nechit () [Corola-website/Imaginative/10735_a_12060]
-
încă o dată solfegiul pîlpîie fluturi pe borcane cu sînge hominizi în placente absurde, efervescente iluziile în turbinele cu viață drept vorbești Celestine: în cartea Facerii desfacerea e cuprinsă toată... revoltat sare dintr-o rană în alta Heruvul, între zbor și oglinda perfida omniprezent Somnul. tîrîș cu steaua după mine au sosit e slugi cu sclipici la aristocrați trîndavi,la neștiutori de strămoși cu biografii de sîrmă, au aur în lobi, pe degetele putrezite-n miasme pe culoarele albe cu tube și
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor () [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
hoțește printre pereți de demult și obiecte amurgind în unghere Priveam în gol în aerul atotștiutor Așa am și găsit ascuns printre vechituri bastonul cu mâner de argint al străbunicului după mamă, pe numele lui Costa Buchin Tot așa din oglindă țâșneau garoafe albe negrăit de albe se rostogoleau peste chipul dormind a moarte.
Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-website/Imaginative/10756_a_12081]
-
urechi cântecul depărtărilor fragranța eșecului și lepezi cămașa încălțările pieile lepezi zările dai de pe deget inelul îl rupi chiar deasupra hăului care se cască-n odaie ești gol acum - și gheara deasupra goliciunii tale *** umbre pietrificate sub cearșaf degete uscate oglinzi șiroind de albeață și sânge și irealitate patul desfăcut papucii reci periuța de dinți pe cimentul băii lângă o pată sleită de lumină din frumusețea zilei bătând în negru într-un cârlig în haine vechi și mereu prea strâmte trupul
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
viețile iarba n-a mai dat colț n-a mai spart asfaltul n-a mai răsturnat mașinile din parking florile n-au mai crescut nu și-au mai scuturat zăpada fierbinte peste gâze izvoarele de la automatul de cafea au amuțit oglinzile cele vii s-au înnegurat au crăpat și varsă irealitate de când Doamne ți-ai cules stelele apele albinele risipite prin lume și trudit te-ai dus să te odihnești în pădurile arse de smog de urât și de tim pe
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
pe apă e ca șuierul trenului în somnolența amiezii în câmpia de var strigătul acru al vânzătorului de cafea și acadele și angelli vai vai se-ntunecă în plină amiază aduceți cenuși pânză de sac vai vai stingeți focul din oglinzi lăsați să vă crească bărbile unghiile de-a valma da da fata cu pulover roșu nu mai pictează direct pe inimă cu acul și gheara linia subțire care ne desparte de noaptea definitivă a fost luată pe sus de un
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
și bilet dus-dus *** un clinchet de cădelniță se cerne mărunt din cer în ceașca de cafea peste treierul unui greiere cri-cri inexistent pentru fata cu pulover roșu dintr-un oraș care se scufundă de trei ori pe an în apa oglinzilor și dispare din lume ca și când niciodată n-a fost o fată printre locuitori fără identitate fără amintiri care nu pot trăi în prezent și n-au viitor mamă a mea tată al meu frățioare o mână rea invizibilă înșfacă eșarfa
Ion Tudor Iovian by Ion Tudor Iovian () [Corola-website/Imaginative/10468_a_11793]
-
Port pe meninge ca pe un tatuaj sângeriu amintirile tale. Cuvintele tale au început să-mi iasă noaptea pe cerul gurii. Așa cum pe palmele sfinților apăreau altădată stigmatele lui Hristos. Ești cântec, căldură cutremur, cuțit. Ești numele meu citit în oglindă și ai degete de cenușă și apă. De cenușă și apă. Am iubit doar femeile cu aer străvechi. Femeile care beau singure noaptea și adorm cu volume de versuri pe pântece. Femeile slabe și palide ale apașilor. Paharele din care
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
tronc și-l mănâncă de drag... Cu un vagon de astfel de palavre, năroade platitudini și banalități I-ai putea duce iar până la Cotul Donului să-i lași acolo pe toți... A treia noapte au instalat antene cu pâlnii și oglinzi rotative Pe Pământul-izlaz din tată-n fiu al gospodăriei cooperative Bătând tot timpul din capetele lor de cai însângerați de muște, Radarurile s-au dedat la oi, la vaci, să le sugă, să le muște, îngrădind cu sârma ghimpată a
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Emil Brumaru (monolog) Mi-am zis: aripa dreaptă e mai lungă decît cea stîngă. S-o scurtăm nițel. Privindu-mă atent în oglindă, mi-am dat seama că acum aripa stîngă e mai lungă decît cea dreaptă. Și-am scurtat-o nițel. Uitîndu-mă iarăși în oglindă (se aburise un pic datorită expirului meu înfierbîntat de milimetrii penajului, de febrilitatea muncii inutile; oricum nu
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
zis: aripa dreaptă e mai lungă decît cea stîngă. S-o scurtăm nițel. Privindu-mă atent în oglindă, mi-am dat seama că acum aripa stîngă e mai lungă decît cea dreaptă. Și-am scurtat-o nițel. Uitîndu-mă iarăși în oglindă (se aburise un pic datorită expirului meu înfierbîntat de milimetrii penajului, de febrilitatea muncii inutile; oricum nu le-aș fi ajustat exact, egale, bucuroase, radioase chiar), am observat că în toiul sala- horelei spre-o absurdă perfecțiune, le-am desființat
Transcriere împotriva sinuciderii (2) by Emil Brumaru () [Corola-website/Imaginative/15293_a_16618]
-
se duce în cer și revine agitând un clopoțel izbăvind de chin sufletul meu hai repede repede repede acasă gura mi-e caldă și plină de miez de cartofi ca de zăpadă sufletul în jocul memoriei în copilărie uitatul în oglindă ca și privitul fotografiilor era pentru mine un prilej de ieșire din timp cum și scrisul în singurătate ca și cititul în tihnă de mai târziu ce scriam sfârșea prin a fi citit și recitit și ce citeam intra în
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
ca și cititul în tihnă de mai târziu ce scriam sfârșea prin a fi citit și recitit și ce citeam intra în memorie ca într-o sărbătorească transcriere totul se făcea în folosul fără saț al unei secrete autocontemplări în oglindă eu în fotografii mama dar în ipostaze ce nu mai aveau echivalent în realitate identice fiind sorbindu-ne din imagine restul una din alta sufletul în jocul memoriei am crezut și cred cu și mai multă putere acum că nu
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
acces la trecut depozitul lui imposibil de descifrat de pus în ordine ca într-un muzeu ce răstălmăcește și falsifică e o cruzime să lași gândul golaș ca un prunc să se trezească acolo și să se sperie nimerind în oglinzi lichide și în hârtii cu textul șters mirosind a magnolie când din fotografii izbucnesc spectre cu indescifrabilul lor mesaj te doare indiferența lor cruzimea rudelor insistând deodată cu brutalitate cu ură în a te face să pricepi că nu te
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
răgușită: ești cumva un caracter dramatic? preferi să mergi cu vaporul sau cu avionul? am tăcut mâlc am tăcut un dovlecel bleg și foarte galben s-a rostogolit pînă sub masa pe care trona compul - m-am concentrat: am deschis oglinda am intrat buză de iepure m-a luat de mînă hei, pană de vultur, ce vînăm astăzi? veverițe vom vîna veverițe și mandarine și o să-ți povestesc despre dinozauri și despre cum e să ațipești într-o nucă.
Pană de vultur by T.S. Khasis () [Corola-website/Imaginative/2874_a_4199]
-
așa cum fac barmanii cu paharele care dispar în gîturile lungi ale clondirelor care clipesc rar ca ochii de broască în ciocurile cocostîrcilor și deodată se face marți care e abia joi, cînd îți pui costumul cel nou și ieși din oglindă ca pe o ușă pe care nu o închizi decît în ochii prin care te privește celălalt, sosit acolo de miercuri care este vineri, agitat ca mîinile unui copil pe covrigul primit de pomană în ușa bisericii - și așa nu
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
duminică în orice altă zi care poate fi luni, zi care nu poate fi în locul alteia, pentru simplu motiv că lunea nu moare decît cel deja mort în propriile-i brațe ale celuilalt care iese pe ușă ca dintr-o oglindă pe care nu o închide nimeni. Nici acum Nu va fi nici în martie, deși în această lună s-au unit două fluvii de sînge într-o singură deltă, frig afară ca în siberia din cada în care murea stalin
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
tale personale. Te lași ușor mințit, dar minți de zece ori mai bine la rândul tău. Deși se află chiar a doua zi, tu minți ca pentru totdeauna. Durerea te obosește, dar în schimb oboseala doare. Porți cu tine o oglindă în care nu te uiți niciodată. Indecizia ta patologică apare celorlalți drept capacitate de-a fi duplicitar. Dând tuturor posibilităților tale de-a trăi o șansă, le anulezi pe toate dintr-un foc. Ceea ce pare un har, e un blestem
Poezii by Petru Cimpoeșu () [Corola-website/Imaginative/16485_a_17810]
-
spală mai întâi picioarele morții, se lumină cu gândul aiurea gospodina. Zorit ca focul ce roade repede totul de jur-împrejur, pufăi din pipă de unul singur în casă bătrânul. Copil din flori precum un text apocrif, vorbi celălalt, cel din oglindă sau tu, cititorule. Vavilon Nicicând n-a fost mai adevărat ca atunci când acolo șăzum pe malul Vavilonului cu capul în palmele goale, cu inima atârnând în piept mai singură și ea ca niciodată, cu orbitele goale, cu ele nici nu
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
în iarbă un țârâit de greier Se oprise ceasul. Dar eu îmi amintesc doar clipa de dinainte. Era Noapte. Era dimineață. Era zi. Nisip cernea încet de sus. Călcam fără teamă pe apă. Mă izbeam cu toată fața ca în oglinzi paralele de aerul vertical. Plecam îndepărtându-mă. Un punct. Mult mai slab ca boaba spumii. Târziu în iarbă un țârâit de greier. La Săvârșin singur ca regele La Săvârșin singur ca regele printre platani uriași despuiați ce-acoperă cu totul
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
din plaur, mi se-nghesuie-n gură, dar tac, liniștea-i toată lumină, strălucitoare, vibrândă, ca-ntr-o icoană foița de aur. Chipul slavei, imprimat în făptură, Atunci va țâșni, veșnica mea dimineață, dar totul nu va mai fi în oglindă, și nici în enigmatica ghicitură, Ci Față de foc către față. Dincolo, unde totul cu totul se-mbină, Totul în toate, Cristos în lumină, costumul sau trupul, îl voi lepăda, în fine.
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
l-a rugat în genunchi pe pragul casei mari. și doar știți că lui i se fac toate voile...” rîsul cel vechi încetază dintr-odată. rîsul cel nou abia se mai aude semn că beata s-a privit destul în oglindă. și e pregătită s-o vadă și alții. marie ia fusta țigănească din sacul de cînepă. o trage peste rochie. își leagă la spate broboada cu franjuri bine lăsată pe frunte. apoi scoate din gard scîndura pe care a desprins
Poezii by Cornelia Maria Savu () [Corola-website/Imaginative/3318_a_4643]
-
jăratic o moarte ștearsă cu prosopul aidoma unui braț ud. Te pricepi Te pricepi de minune să taci (e-o meserie și asta) apoi să-ți cauți glasul ca și cum pieptănîndu-te ți-ai potrivi o cărare în păr apoi rămînînd în fața oglinzii să-ți sufli-n ochi să se stingă asemenea unor lumînări. Dimineața poetului Lui George Drăghescu O nouă dimineață se revarsă în mușchii brațelor tale răcoroase cum un izvor sus sus de tot înveșmîntat în odăjdii de nori montani Dumnezeu
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Imaginative/5056_a_6381]