25,546 matches
-
bază, sensul auxiliar; sensul figurat; - genuri și specii (genurile epic, liric și dramatic); - textul: texte literare aparținând diverselor genuri și specii și textul nonliterar; - redactare de mesaje; - completare de texte lacunare; - redactare de scrisori în registru familiar; - construirea unor scurte povestiri; - folosirea sinonimelor în scopul evitării repetițiilor; - diferen��ierea semnificației sinonimelor în contexte diferite; - folosirea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile; - folosirea corectă a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor relatate; - folosirea conectorilor adecvați; - folosirea unor construcții verbale specifice pentru
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
probele de aptitudini pentru specializarea coregrafie nu se admit contestații. PROFIL ARTISTIC SPECIALIZAREA ARTA ACTORULUI I. PROBA DE APTITUDINI A SPECIALIZĂRII a) citirea unui text la prima vedere; ... b) prezentarea unui repertoriu, care va cuprinde minimum o poezie și o povestire din literatura română sau universală, de maximum o pagină (A4) ... c) povestirea unei întâmplări din viața candidatului. ... d) dialog condus de comisie, pe o temă propusă de aceasta. Durata probei: max. 20'. ... Notă: Proba de aptitudini a specializării se apreciază
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
SPECIALIZAREA ARTA ACTORULUI I. PROBA DE APTITUDINI A SPECIALIZĂRII a) citirea unui text la prima vedere; ... b) prezentarea unui repertoriu, care va cuprinde minimum o poezie și o povestire din literatura română sau universală, de maximum o pagină (A4) ... c) povestirea unei întâmplări din viața candidatului. ... d) dialog condus de comisie, pe o temă propusă de aceasta. Durata probei: max. 20'. ... Notă: Proba de aptitudini a specializării se apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
interpretarea unei melodii instrumentale (facultativ). Durata: 10-15 minute pentru un candidat c) artă dramatică: ... Se verifică următoarele: dicție, expresivitate în citirea unui text la prima vedere; intonație în recitarea a două strofe dintr-o poezie cunoscută; memorie și creativitate în povestirea unei fapte din viața elevului. Durata : 10-15 minute pentru un candidat. PROFIL SPORTIV Admiterea elevilor în liceele vocaționale, la clasele cu program sportiv, este condiționată de: existența avizului medical favorabil participării la probele de aptitudini sportive - condiție eliminatorie; susținerea și
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
strachină smălțuită de la curtea domnească scrie „[Io]an a scris în luna martie 8 zile”), și cahlele de sobă având reprezentați cavaleri în zale, descoperite la Târgoviște. Figurile reprezentate pe vasele de ceramică sunt diverse: oameni, animale, etc. Într-o povestire bizantină ("„Călătoria lui Mazaris în iad”", 1415) se arată cum un grup de artiști greci, veniți în Țara Românească din motive comerciale, au fost primiți foarte bine de către „prea mărinimosul voievod”. Ca operă arhitecturală, din vremea lui Mircea datează numai
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
lucrare, la 3 ianuarie 1857, semnată Aureliu, la "Gazeta de Transilvania" cu intenția de a servi ca prezentare a unor traduceri ale sale din Jean Paul, pe care le trimite apoi revistei. În numărul următor intenționa să publice traducerea unei povestiri de Jean Paul, intitulată "Noapte de Anul Nou". Deși traducerea nu a fost publicată la acea dată, scrisoarea editată de Aurel A. Mureșianu în Gazeta cărților, nr. 1, 1934 este considerată totuși „cea dintâi încercare publicistică“ a lui T. Maiorescu
Titu Maiorescu () [Corola-website/Science/297354_a_298683]
-
cu schița "Părlitu"' în ziarul Timpul (nr. 1771 și 1772 din 15 și 16 aprilie), la pagina literară „Popasuri”, girată de Miron Radu Paraschivescu. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicând în continuare schițele și povestirile: "Strigoaica, Salcâmul, Calul, Noaptea, La câmp". În septembrie părăsește postul de corector la Timpul. Pentru scurt timp este angajat funcționar la Institutul de statistică. La recomandarea lui E. Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează secretar de redacție la „Evenimentul zilei
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
2006, a rămas fără rezultat. Scriitorul Andrei Țurcanu a anunțat joi, 25 aprilie 2013, că Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova. A publicat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă romanul "Ostinato" și a debutat la revista "Luceafărul" cu povestirea " Când tace toba" (1966). În vara anului 1967 a trimis în occident prima variantă, necenzurată, a romanului "Ostinato". Când Cehoslovacia a fost invadată de armatele reunite ale organizației Tratatului de la Varșovia (august 1968), a avut loc lansarea volumului "Camera de
Paul Goma () [Corola-website/Science/297562_a_298891]
-
ei apariții "Viața românească" începe să aibă în Ionel Teodoreanu pe unul dintre colaboratorii ei tot mai activi și mai de valoare. Anii 1920, 1921, 1922 și 1923 nu sunt deosebit de productivi, căci în acest răstimp scriitorul publică destul de puțin: povestirile ce vor intra în volumul „Ulița copilăriei” și alte câteva ce nu vor rămâne decât în paginile revistei "Viața românească", la care se adaugă traducerea articolului „Amintiri despre Tolstoi” al lui Maxim Gorki. Începând cu anul 1924 însă, Ionel Teodoreanu
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
de istorie și 200 de personaje, apariția și evoluția claselor sociale, formarea identității românești. "Cronică de familie", o carte balzaciană de circa 2000 de pagini, cu o formulă narativă absolut neobișnuită, are o structură cu totul originală prin înlănțuirea de povestiri cvasiindependente, care creează un roman. Cartea a trecut imediat granițele, inclusiv în Europa de Vest, fiind tradusă în germană, cehă, polonă, iar în 1959 în franceză, la Editions du Seuil. Este o carte de dimensiuni europene, o marcă a vitalității literelor românești
Petru Dumitriu () [Corola-website/Science/297579_a_298908]
-
bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima vremii a contribuit la rându-i, întărind valoarea artistică a povestirii, scoțând-o în același timp din câmpul utilității imediate. Cuvintele și turnura frazei au evoluat într-un chip subiectiv, putem zice, căpătând corporabilitate metaforică. El, cronicarul, nu este scriitor de cuvinte «deșarte», ci de «dreptate», anii trecuți nu trebuie lăsați
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
texte teoretice, adunate în volum recent de Corin Braga, un continuator al esteticii onirismului, care se prelungește până în post-modernism prin operele lui Mircea Cărtărescu. Au rămas de la onirici volumele "Lungul drum al prizonierului", romanul parabolă kafkiană al lui Sorin Titel, povestirile lui Dumitru Țepeneag, precum și primele sale romane "Zadarnică e arta fugii", "Nunțile necesare", sau "Cartea de vise" și practic toate poemele lui Leonid Dimov. Nu trebuie uitată nici proza lui Vintilă Ivănceanu, Florin Gabrea și Virgil Tànase. Dumitru Țepeneag, „În
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
sanitare. a fost internat mult timp la Spitalul Elias din cauza unui cancer la prostată, iar în ultimele săptămâni a fost în comă. A murit pe data de 24 mai 2011 la spitalul Elias din București. În anul 1954 debutează cu povestirea „Dușman cu lumea”, în revista „Tânărul scriitor”. În anul 1960 are loc debutul editorial cu volumul de povestiri „Ningea în Bărăgan”, volum retipărit în 1964 sub titlul „Cantonul părăsit”. În anul 1960 publică „Somn de la amiază”, iar în 1962 „Dincolo de
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
a fost în comă. A murit pe data de 24 mai 2011 la spitalul Elias din București. În anul 1954 debutează cu povestirea „Dușman cu lumea”, în revista „Tânărul scriitor”. În anul 1960 are loc debutul editorial cu volumul de povestiri „Ningea în Bărăgan”, volum retipărit în 1964 sub titlul „Cantonul părăsit”. În anul 1960 publică „Somn de la amiază”, iar în 1962 „Dincolo de nisipuri”. În anul 1967 publică „Vara buimacă”, piesa „Scoica de lemn”, care peste ani se va juca la
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
din Egipt, Cairo, Napoli, Paris și Lausanne. Primele încercări literare datează din 1906, cu preponderenta făcând publicistica în presa muncitoreasca din România, debutul fiindu-i articolul "Hotel Regina" în revistă "România muncitoare". Între 1910-1912 își publică, în aceeași revista, primele povestiri: "Mântuitorul", "Calul lui Bălan", "Familia noastră", "1 Mai". Colaborează și la alte ziare: "Viața socială", "Dimineață", "Adevărul" etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav și singur, a încercat să se sinucidă în 1921 pe când era la Nișă
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
sinucidă în 1921 pe când era la Nișă, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisa, adresată lui Romain Rolland. Acesta este avertizat și îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze carieră să de scriitor. Povestirea "Chira Chiralina" a fost publicată în 1923 cu o prefață semnată chiar de Romain Rolland. A publicat românele: Ciulinii Bărăganului, "Leș Récits d'Adrien Zograffi" („Poveștile lui Adrian Zograffi”). Nicolae Iorga nu l-a apreciat deloc pe Panait Istrati. Într-
Panait Istrati () [Corola-website/Science/297617_a_298946]
-
curentului poporanist reprezentat de revista literară "Viața Românească". Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum "Creanga de aur" sau "Divanul persian"). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Iorga. A mai colaborat la ziarul "Voința Națională", publicat de Partidul Național Liberal și condus de politicianul Vintilă Brătianu. La începutul lunii decembrie a aceluiași an, în acest ziar va fi publicat "Șoimii", primul său roman, o variantă dezvoltată a povestirii "Frații Potcoavă", cu o introducere de istoricul Vasile Pârvan. În 1904 se întoarce la București, pentru a ocupa postul de copist la „Casa Școalelor”, care se afla în subordinea Ministerului Educației, întorcându-se doi ani mai târziu la Fălticeni. După
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
l-a acuzat că a plagiat lucrările sale în "Mariana Vidrașcu", un roman în serie care nu a fost terminat și care a fost dat uitării. 1904 a fost anul în care Sadoveanu a debutat efectiv, publicând patru volume: "Șoimii", "Povestiri", "Dureri înăbușite" și "Crâșma lui Moș Petcu", volume în care Sadoveanu abordează cu precădere teme istorice. Acestea au marcat începutul unei cariere prolifice în literatură, care avea să dureze pentru mai mult de jumătate de secol și o lungă colaborare
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
cu editura Minerva. Debutul a fost pregătit din timp, bazându-se pe exercițiile literare din deceniul trecut. Nicolae Iorga va numi anul 1904 „anul Sadoveanu”, în timp ce criticul Titu Maiorescu, lider al mișcării conservatoare "Junimea", a făcut o recenzie pozitivă volumului "Povestiri", propunându-l totodată la premiile Academiei Române din 1906. Într-un eseu din 1908, Maiorescu îl menționa pe Sadoveanu, alături de alți scriitori, într-o listă cu cei mai mari scriitori ai României. Conform lui Vianu, Maiorescu a văzut în Sadoveanu și
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
își încetează apariția. Devine și o prezență constantă la întâlnire intelectualilor avute la Cafeneaua Kübler. În 1910 este numit în funcția de director al Teatrului Național din Iași, poziție pe care o deține până în 1919. În acest an publică volumele "Povestiri de sară" (la Editura Minerva), "Genoveva de Brabant", broșura " Cum putem scăpa de nevoi și cum putem dobândi pământ" ș.a. Colaborează la revista Sămănătorul, dar se va simți mai apropiat spiritual de revista care apărea la Iași, "Viața Românească". Tot
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Partidul Național Liberal-Brătianu, un partid de dreapta în opoziție cu principala grupare Național-Liberală. În paralel, începe să contribuie la cotidianul de stânga "Adevărul". În 1928 publică "Hanul Ancuței", o lucrare remarcabilă aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, care cuprinde nouă povestiri, îmbinare măiastră a genului epic și liric. Între 1927 și 1930 a fost Venerabilul Lojii masonice ieșene „Dimitrie Cantemir”, iar din 1932 al Lojii „Moldova”, din același orient. Între 1930 și 1935 a îndeplinit următoarele demnități masonice: „Mare Maestru Adjunct
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
După publicarea în 1942 a ultimei părți a trilogiei "Frații Jderi", Sadoveanu se retrage din nou, la cabana sa de vânătoare de la Oașa, pe Valea Frumoasei, alături de care construise și o bisericuță; acest loc i-a servit ca inspirație pentru povestirile din volumele "Valea Frumoasei", "Ochi de urs" și "Poveștile de la Bradu-Strâmb". În timpul acestor ani, scriitorul o întâlnește pe Valeria Mitru, o jurnalistă feministă mai tânără ca el, cu care, după o scurtă perioadă de timp, se căsătorește. În august 1944
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
citit, bine familiarizat cu literaturile din mai multe țări. Deși considerat un scriitor spontan, Sadoveanu a întâmpinat greutăți în elaborarea poveștilor sale și în cercetările contextului istoric, păstrând multe dintre detaliile investigațiilor sale în jurnalele personale. Volumul său de debut, "Povestiri", a fost apreciat de George Călinescu ca fiind un volum care cuprinde toate temele care vor fi dezvoltate în romanele ulterioare. Totuși, el le consideră pe unele „ciudate”, arătând că Sadoveanu avea probleme în dezvoltarea narațiunii. Aceste scrieri cuprind în
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
a împrumutat această caracteristică de la scriitorul francez Émile Zola sau de la Alexandru Vlahuță). Pentru Călinescu, această alegere a fost una cu „efecte dăunătoare” pentru opera lui Sadoveanu, considerând că "Dureri înăbușite" este „poate cea mai slabă” dintre colecțiile sale de povestiri. În opinia lui Lovinescu, înclinațiile lui Sadoveanu asupra naturalismului nu însemna că poveștile sale trebuie să fie obiective. Lucrările redau momente dramatice ale existenței individuale. În "Lupul", un animal este urmărit și prins de un grup de țărani; personajul eponim
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]