22,890 matches
-
Halévy și alți istorici au tras, din acest punct de vedere, destule semnale de alarmă, citind istoria prin grila accelerației continue de viteză a evenimentelor. Revoluțiile care au sfâșiat secolul XX, alimentând procese de un imens dramatism, au întărit această senzație. Nu s-a spus despre ele că sunt "enzimele istoriei", în sensul că determină accelerarea proceselor la care iau parte? De la "duminica sângeroasă" din 1905 până la revoluțiile ce lichidează sub ochii noștri comunismul, un secol tragic își desenează contururile incerte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tuturor / căsătorii fericite, averi și viață eternă, / iar la cortul circului piticul cățărat pe butoi / chema să admiri minunea minunilor: femeia cu barbă”. Preferința pentru simpla juxtapunere a imaginilor, histrionismul latent, denotația sub care se strecoară perfid o licărire miraculoasă, senzația ireparabilului și inevitabilul regret care decurge de aici sunt notele care definesc prima etapă a poeziei lui S. O schimbare radicală se constată însă odată cu Melancolii inocente (1969), care probează frecventarea intensă a expresionismului german. Imaginea se desfășoară acum tentacular
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor? Impactul mărcilor asupra copilului 38. De ce băiețelul dvs. vrea să îi cumpărați un nou joc video după ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pe corp, iar voluntarii erau liberi să renunțe oricând doreau). În paralel, el le măsura activitatea cerebrală pe un scanner, cu ajutorul căruia s-au constatat două fenomene paralele: Pe de o parte, activarea zonelor cerebrale responsabile, în mod normal, de senzația de durere. Aceste zone produc o senzație dezagreabilă, provocată de arsură. Însă D. Borsook a remarcat și activarea unei zone legate de plăcere, Nucleus accumbens. Această zonă se activează când simțim o plăcere, oricare i-ar fi cauza, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
renunțe oricând doreau). În paralel, el le măsura activitatea cerebrală pe un scanner, cu ajutorul căruia s-au constatat două fenomene paralele: Pe de o parte, activarea zonelor cerebrale responsabile, în mod normal, de senzația de durere. Aceste zone produc o senzație dezagreabilă, provocată de arsură. Însă D. Borsook a remarcat și activarea unei zone legate de plăcere, Nucleus accumbens. Această zonă se activează când simțim o plăcere, oricare i-ar fi cauza, fie că e plăcerea de a mânca, de a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
au fost elucidate: Când vedem pe cineva mișcându-și brațele, corpul și capul, anumite zone ale creierului reproduc mișcările fără ca acestea să fie într-adevăr realizate. Dacă această activitate cerebrală corespunde gesturilor pe care suntem obișnuiți să le facem, avem senzația unei mai ari apropieri. Unii candidați știu asta și-și pot adapta în anumite cazuri gestica la circumstanțe. Este și cazul lui Nicolas Sarkozy în vizită la uzinele din Ardens unde a adoptat o gestică „mai muncitoare” într-un moment
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
asocierile rapide fără ca telespectatorul să considere întotdeauna necesar a se întreba asupra legăturii reale care există între persoana și simbolul care o însoțește. Cum acționează transferul simbolic? Psihologii evocă adesea fenomenul tendinței de atribuire: vederea unui simbol determină apariția unei senzații (un sentiment de dinamism în fața unei perechi de pantofi sport), iar creierul caută să atribuie această senzație unei surse precise, pe cât posibil umană. Senzația este astfel atribuită involuntar persoanei al cărei chit apare în asociere cu acest simbol. Concluzie Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
persoana și simbolul care o însoțește. Cum acționează transferul simbolic? Psihologii evocă adesea fenomenul tendinței de atribuire: vederea unui simbol determină apariția unei senzații (un sentiment de dinamism în fața unei perechi de pantofi sport), iar creierul caută să atribuie această senzație unei surse precise, pe cât posibil umană. Senzația este astfel atribuită involuntar persoanei al cărei chit apare în asociere cu acest simbol. Concluzie Chiar și în lipsa cuvintelor, imaginile sunt purtătoare de sens. Nu prea suntem obișnuiți să descifrăm acest sens pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acționează transferul simbolic? Psihologii evocă adesea fenomenul tendinței de atribuire: vederea unui simbol determină apariția unei senzații (un sentiment de dinamism în fața unei perechi de pantofi sport), iar creierul caută să atribuie această senzație unei surse precise, pe cât posibil umană. Senzația este astfel atribuită involuntar persoanei al cărei chit apare în asociere cu acest simbol. Concluzie Chiar și în lipsa cuvintelor, imaginile sunt purtătoare de sens. Nu prea suntem obișnuiți să descifrăm acest sens pentru că el se prezintă cel mai adesea sub
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cazinou care, conform unor studii recente, caută plăcerea angoasei în fața bilei care se învârte la nesfârșit pe ruletă, neștiind dacă ea va arăta un număr câștigător sau nu. Creierul fiindu-le irigat de dopamină, ei caută mereu să retrăiască această senzație în care rezultatul poate oscila într-o parte sau alta. Concluzie Prezentarea marilor mize electorale de mass-media are uneori ceva dintr-un spectacol, mai degrabă decât informație sau reflecție. Motivul este simplu: anumite mecanisme cerebrale ne predispun la a resimți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Publicitate” care precede mesajele publicitare este uneori scrisă cu monede? Bani, amorsare comercială și individualism 35. De ce ritmul imaginilor este crescut în reclame? Frecvența imaginilor și stimularea memoriei 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare 37. De ce copilul dumneavoastră vrea să meargă la McDonald’s după ce s-a uitat la televizor? Impactul mărcilor asupra copilului 38. De ce băiețelul dvs. vrea să îi cumpărați un nou joc video după ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
mecanismul pornit de către forța publicitară, este dificil să-i reziști. Mai târziu a fost experimentate alte mecanisme: manipularea gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste metode și-au atins scopul: în SUA mai întâi, apoi în toată lumea industrială consumerismul a fost relansat, iar liniile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
inconștiente pe care le imprimă produsele comerciale în creierul nostru și pe baza cărora grilele televiziunilor opera în voie. A. Fornham a studiat și alți factori: programul televizat are interesul să implice puternic spectatorul, să-l amuze, să-i ofere senzația de bine și de destindere? A priori am putea considera că da. Cercetătorii au constatat că dacă scenele de consum de alcool sunt incluse într-un program care reține atenția telespectatorului prin idei originale, provocatoare, excitante, care stimulează inteligența sau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
incluse într-un program care reține atenția telespectatorului prin idei originale, provocatoare, excitante, care stimulează inteligența sau aduc informații interesante, telespectatorul reține mai bine marca berii și are chef să o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care vine imediat după reclamă să trezească amintirea mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
R.F., kawahara, K. (1999), „The effects of production pace and arousing content on the information processing of television message”, Journal of Broadcasting and Electronic Media, 43, pp. 451-475. 36. De ce aveți chef să cumpărați o pizza după publicitatea de seară? Senzația de foame și capacitatea de memorare Începând cu 19.30, apoi între jurnalul de la ora 20.00 și programele de seară, ecranul televizorului este suprasaturat de reclamele pentru produsele alimentare: pizza semipreparată, tortillas sau sandvișuri de încălzit, cremă de brânză
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creeze o legătură fals personală între prezentator și publicul lui: Sharron Lennon a arătat că prezentatorii acestui gen de emisiuni folosesc fraze și tipuri de conversație care tind să îi facă să pară mai asemănători publicului lor, pentru a intensifica senzația de proximitate care favorizează cumpărăturile impulsive. De aceea, cu cât oamenii se uită mai des la astfel de emisiuni cu atât ajung să vadă prezentatorul ca fiind o bună cunoștință și cumpără din simpatie. Tehnicile folosite de prezentatori pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cerebrală în timp ce le erau arătate fotografiile a două mărci de mașini. Una dintre ele era foarte cunoscută, cealaltă mai puțin. Măsurarea activității cerebrale a arătat importante diferențe în funcție de importanța mărcii. În cazul mărcii cunoscute, erau activate zonele cerebrale responsabile cu senzația de plăcere, dar și cele ale conștiinței de sine, fapt care indică un fenomen de identificare cu marca recunoscută. În schimb, vederea automobilului mai puțin cunoscut a activat mai mult o zonă importantă pentru memoria lucrului, precuneusul, care permite păstrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
te ajută să preiei controlul asupra situației și asupra destinului tău și îți sporește încrederea în propriile hotărîri. Cu siguranță, abordarea situației din perspectiva de victimă te conduce tot spre întrebări de tipul „De ce... ?”, însă, departe de a-ți conferi senzația de putere, acestea îți vor induce senzația de neajutorare. „De ce mi se întîmplă numai mie așa ceva?”, „De ce sînt întotdeauna singurul care lucrează peste program?”, „De ce nu-i pasă șefului de ceea ce vreau eu?”, „De ce nu poate să-i dea altcuiva
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
și asupra destinului tău și îți sporește încrederea în propriile hotărîri. Cu siguranță, abordarea situației din perspectiva de victimă te conduce tot spre întrebări de tipul „De ce... ?”, însă, departe de a-ți conferi senzația de putere, acestea îți vor induce senzația de neajutorare. „De ce mi se întîmplă numai mie așa ceva?”, „De ce sînt întotdeauna singurul care lucrează peste program?”, „De ce nu-i pasă șefului de ceea ce vreau eu?”, „De ce nu poate să-i dea altcuiva de făcut asta?”. Cu cît vei începe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
legat cauzele problemei mi-a fost clar în momentul în care am dat mîna cu managerul filialei; nu e suficient să spun că mîna lui era moale și umedă. Cînd i-am atins degetele reci, ca de cauciuc, am avut senzația distinctă că țin în mînă picioare crude de broască. Figura sa calmă, lipsită de expresie, sugera mai puțină însuflețire decît ochii apoși. Discutînd cu el, mi-am dat seama că este extrem de inteligent și de instruit. Cu toate acestea, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
se propaga în fioruri dureroase. O garoafă ținută lângă nări îi dădea mici leșinuri voluptoase cu sentimentul de a se preface în fum și de a se ridica deasupra propriei imagini. Vera simțea des o slăbiciune în tot trupul și senzații oscilatorii de răcire a membrelor și îmbujorare a obrajilor, precum și o scădere a simțului de gravitație [...] Un nod îi apăsa respirația și-i făcea râsul și plânsul convulsive, volubile. Sunetele prelungi ale coardelor o dureau și o sfâșiau, făcând-o
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
spațiu unde mergi cu familia sau cu invitații personali pentru a petrece momente plăcute, pentru a beneficia de servicii și consuma mâncare diferită de fast-food-ul obișnuit sau de mesele luate acasă. Este un loc care produce "emoție, plăcere și creează senzația de bunăstare personală 165". Într-o lume în care oamenii caută distracția pentru a resimți mai puțin o existență mecanică, "emoția" și "plăcerea", care conduc la, ori sunt susținute de "senzația de bunăstare personală", sunt sentimente majore, pe care societatea
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Este un loc care produce "emoție, plăcere și creează senzația de bunăstare personală 165". Într-o lume în care oamenii caută distracția pentru a resimți mai puțin o existență mecanică, "emoția" și "plăcerea", care conduc la, ori sunt susținute de "senzația de bunăstare personală", sunt sentimente majore, pe care societatea de consum le cultivă pentru a da impresia unei vieți fericite. Este binecunoscut faptul că felurile de mân-care pe care oamenii le consumă astăzi sunt diferite de cele ale generațiilor trecute
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
în care sunt alcătuite scenariile (toți angajații folosesc același scenariu în comunicarea cu clienții), precum și în formarea unui comportament standardizat, de rutină al personalului angajat, la care se adaugă uniformizarea produselor înseși (Ritzer 1996, 99). Intenția este de a crea senzația de siguranță și certitudine, pentru că toată lumea știe ce conține cutia sau sticla cumpărată ori ce va spune angajatul în continuare. Uneori, însă, totul poate degenera într-o rutină atât de pregnantă, încât efectul obținut devine mai periculos decât nesiguranța și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
pe teoria lui Max Weber referitoare la raționalizare, fermecare și trezire din starea de vrajă în societatea capitalistă. Sistemul mcdonaldizat, capitalist, este un sistem rațional și birocratic, fiind astfel lipsit de magie sau mister, ceea ce ar conduce, potrivit lui Ritzer, la senzația de nesiguranță, la imposibilitatea de a anticipa și de a fi creativ. Asemenea lui Weber, și apoi lui Campbell 189, Ritzer consideră că misterul în societatea post-industrială a fost înlocuit de raționalitate, al cărei efect este o lume dezvrăjită, caracterizată
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]