22,492 matches
-
fost stabilite în Pisidia, Antiohia și Sagalassos devenind importante centre urbane. Provincia fiind treptat latinizata. Latină rămânând limba oficială a zonei până la sfârșitul secolului al treilea. Pisidia a fost o regiune important în răspândirea timpurie a creștinismului. Sf. Pavel a vizitat Antiohia în fiecare din călătoriile sale misionare, făcând din aceast oraș un centru a noii credințe în Anatolia. După ce Împăratul Constantin a legalizeat creștinismul în anul 311 Antiohia a jucat un rol important ca oraș metropolitan. Ulterior a devenit capitala
Pisidia () [Corola-website/Science/327560_a_328889]
-
a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom, observând diferențele între țăranul de la Dunăre și cel de la munte precum și alte numeroase alte detalii de care s-a folosit în viitoarea ei profesie. A vizitat de asemenea multe restaurante marginale ale Bucureștiului, care i-au furnizat o sursă bogată de documentare. Ea a înțeles importanța costumelor în definirea unui personaj, afirmând într-un interviu acordat criticului de film Adina Darian în noiembrie 1981 și publicat
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
la Iași în care anunță că dorește să comemoreze 100 de ani de la răpirea Bucovinei. Studenții părăsesc orașul, în semn de protest față de aniversarea organizată de autorități. Furios, colonelul cere arestarea conducătorilor Arboroasei. Ciprian se întorsese la Stupca, apoi îl vizitase pe pastorul Gorgon la Ilișești pentru a o vedea pe Berta. El este arestat și dus la închisoarea din Cernăuți, fiind întemnițat alături de un hoț (Constantin Rauțchi). Aniversarea jubileului anexării Bucovinei nu s-a mai organizat, iar cursurile de la universitate
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
nu-l iubea și cu care a plecat în America. Aceste secvențe proveneau dintr-un film care era realizat de doi studenți la Academia de Film, scenarista Tina (Cătălina Mustață) și regizorul Paul (Marius Stănescu). Ei sosesc în satul Lunga, vizitează castelul ducesei Nako și vor să facă un film despre Ana Cumpănaș, o femeie care se născuse în acel sat și plecase în SUA, unde l-a predat poliției pe gangsterul John Dillinger. Cei doi tineri vorbesc cu oamenii care
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
al FBI. El îi spune că este acuzată de încălcarea legilor privind prohibiția și prostituția, iar autoritățile vor să o expulzeze. Singura sa soluție de a rămâne în SUA rămâne ajutarea autorităților pentru a-l prinde pe Dillinger. Gangsterul o vizitează deghizat și îi propune să fugă împreună în Mexic. Ea spune că are nevoie de timp de gândire și îl invită în acea seară pe Dillinger la cinematograf pentru a vedea un film împreună. Anna îl anunță pe Zarcovitch că
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
de răzbunarea mafioților. Femeia se întoarce în țară și trăiește ca o persoană bogată, cu banii obținuți de la companiile de asigurări și cu recompensa pentru prinderea lui Dillinger. Ea devine amanta lui Liviu Balș, jurnalist la ziarul „Independența”, și este vizitată periodic de Angie. Încearcă să-și reia relația cu Tit Liviu Podoleanu, dar acesta o tratează ca pe o străină. Anna scrie memorii pentru a i se permite reîntoarcerea în SUA. Inspectorul de siguranță Comșa (Valentin Mihali) o urmărește și
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
Timiș, România). S-a măritat cu Michael Chiolak în 1909, cu care a avut un fiu pe nume Steve Chiolak (n. 1911). Cei doi soți au emigrat în SUA, divorțând acolo. Ea a călătorit în România în 1923 sau 1924, vizitându-și mama și întorcându-se în SUA la bordul vasului RMS "Majestic". Ana Cumpănaș s-a căsătorit apoi cu avocatul de origine română Alexandru Suciu, cei doi soți schimbându-și numele de Suciu în cel de "Sage". Relațiile dintre Alexandru
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
castelului în 1382. Turnul Dunnotar a fost finalizat de William Keith la finalul secoului 14. Castelul a fost în familia Keith până în secolul 18. La începutul secolului 16 domnitorul Keith a mai adăugat un nivel turnului Dunnottar, Maria Stuart a vizitat Dunnottar în 1562 și 1564. În 1575 a fost construită o poartă de piatră, care în prezent este intrarea principală a turiștilor. Iacob I al Angliei a stat aici pentru o vreme în 1580. Din 1580 până în 1650 domnitorii de
Castelul Dunnottar () [Corola-website/Science/327624_a_328953]
-
Literatură Fantastică, acordat de un juriu prezidat de Gianfranco de Turris. Cartea a fost reeditată în 2001 sub titlul " Le tre morti di Aloysius Sagredi". Tânărul manager Valerio Sagredo este invitat de cunoscutul colecționar de antichități, Marcandrea Canal, să îl viziteze la Veneția. Deși nu îl cunoaște personal pe Canal, iar invitația nu conține amănunte, Sagredo acceptă totuși să își lase familia și să plece la Veneția. Ajuns aici, el o întâlnește pe Serena, o tânără venețiană care îl cucerește de la
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
locuința lui Canal - o clădire veche și întortocheată, Sagredo este ajutat de majordomul Martino să se cazeze și este rugat să își amâne întoarcerea acasă, deoarece întâlnirea cu Canal trebuie amânată cu câteva zile. Sagredo profită de ocazie pentru a vizita punctele de atracție venețiene, printre care se numără și un muzeu de artă unde vede tabloul "Cele trei morți ale lui Aloysius Sagredi". Acesta prezintă un triptic în care același personaj, Aloysius Sagredi, moare în trei moduri diferite: prin înecare
Cuibul de dincolo de umbră () [Corola-website/Science/327637_a_328966]
-
palatul Herrenchiemsee și grădinile sale au fost deschise pentru vizitatori. În aripa de sud a palatului a fost amenajat în 1987 un muzeu dedicat regelui Ludovic al II-lea. În timpul călătoriei sale în Franța din anul 1867, regele Bavariei a vizitat Castelul de la Versailles și a dezvoltat o admirație pasionată față de regele Ludovic al XIV-lea al Franței. El a decis atunci să construiască o versiune proprie a castelului de la Versailles. Dar Linderhof, inspirat de Trianon, nu a fost în definitiv
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
de dolari USD (la valoarea din august 2007). La scurt timp după moartea regelui în 1886, toate lucrările au fost definitiv oprite. Douăzeci de camere ale palatului ale căror decorațiuni interioare fuseseră finalizate au fost deschise apoi pentru a fi vizitate de public, în scopul de a recupera datoriile uriașe acumulate de Ludovic al II-lea de Bavaria pentru construcția sa. În 1923 prințul Rupert a donat castelul statului Bavaria. Spre deosebire de stilul medieval al Castelului Neuschwanstein a cărui construcție a început
Castelul Herrenchiemsee () [Corola-website/Science/327659_a_328988]
-
timpuri până în zilele noastre"”) din 1858, semnala faptul că Licaonia era „o țară foarte mică, muntoasă și foarte puțin locuită, care a luat numele de Licaonia din cauză că aici abundau lupii, numiți în greacă «lykos».” Potrivit textului biblic, Apostolul Pavel a vizitat Derbe și Listra din "Licaonia", în timpul primei sale călătorii misionare, anunțând Evanghelia și organizând comunitățile creștine. Este posibil să fi poposit acolo și în timpul celei de-a treia călătorii misionare (Fapte 14:6, 20, 21; 16:1; 18:23). Potrivit
Licaonia () [Corola-website/Science/327661_a_328990]
-
Barenboim, Giuseppe Sinopoli, James Levine, Christian Thielemann ș.a. Festivalul are loc anual, între 25 iulie și 28 august, în restul timpului clădirea nefiind utilizată pentru spectacole cu public. În afara acestui interval și a perioadei premergătoare de repetiții, clădirea poate fi vizitată, contra cost, fie de vizitatori ocazionali, fie de grupuri de 12-50 de persoane, programate în avans, care beneficiază de o reducere de preț. Richard Wagner își dorea ca prin acest festival să realizeze un tip de spectacole capabile să pună
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
în excavațiile din anul 1993 și a fost făcut accesibil publicului în martie 2012. Vizitarea lui este posibilă prin casa scărilor din puțul nr. 4 ieșirea fiind prin puțul nr. 6. Tunelul nu este luminat. Lungimea segmentului ce poate fi vizitat este de 90 metri. „Casa Dionysos” este numele dat somptuoasei vile romane clădite pe vârful dealului, în apropierea teatrului. Acest nume se datorește pardoselii de mozaic din tricliniumul central care descrie cultul și viața zeului vinului Dionysos. Clădirea cu două
Sepphoris () [Corola-website/Science/327673_a_329002]
-
rugăciuni este triplu: să obținem milă lui Dumnezeu, să avem încredere în milă lui Hristos, și să arătăm această milă și celorlalți. În Noiembrie 1935 Faustina scrie despre regulile unei noi congregații religioase contemplative dăruite Milei Divine, și în decembrie vizitează o casă din Vilnius despre care spune că a văzut-o în viziune că prima mănăstire, primul locaș al acestei noi comunități religioase. În ianuarie 1936 Faustina merge să îl vadă pe Arhiepiscopul Jałbrzykowski pentru a discuta despre această nouă
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
1938 boală Faustinei avansează și este trimisă să se odihnească în sanatoriul Pradnik, fiind ultima să ședere în acest sanatoriu. În iunie 1938 , Faustina este atat de bolnavă încât nu mai poate nici scrie. În septembrie 1938 părintele Sopocko o vizitează la sanatoriu și o găsește foarte bolnavă, dar în extaz atunci când se ruga. Mai tarziu, în septembrie 1938, va fi luată înapoi la Cracovia, pentru a-și aștepta sfârșitul aici. Părintele o vizitează la mănăstire pentru ultima dată pe 26
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
scrie. În septembrie 1938 părintele Sopocko o vizitează la sanatoriu și o găsește foarte bolnavă, dar în extaz atunci când se ruga. Mai tarziu, în septembrie 1938, va fi luată înapoi la Cracovia, pentru a-și aștepta sfârșitul aici. Părintele o vizitează la mănăstire pentru ultima dată pe 26 septembrie 1938. Pe 5 octombrie 1938 Faustina își face ultima confesiune și moare la Cracovia, la 13 ani de la intrarea în mănăstire. Este îngropată pe 7 octombrie și se odihnește în din Cracovia
Faustina Kowalska () [Corola-website/Science/327667_a_328996]
-
cu un diametru de aproximativ 16 km, își marca teritoriul cu fecale la o distanță de 1,5 - 4 km de fiecare și își stabilea până la trei sau patru cuiburi sub pietre sau în tufișuri. Vidrele erau mereu în mișcare, vizitând fiecare vizuină o dată la trei sau patru zile. Ca și majoritatea vidrelor, vidra de râu japoneză nu era un mâncător extraordinar de mofturos. Deși se hrănea predominant cu pești, crabi și creveți mai mânca și țipari, insecte, pepene verde și
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
din păr, cercetătorii au determiant că provine de la o vidră. Un oficial al secției de protecție a animalelor sălbatice a agenției a declarat că părul "este o dovadă științifică solidă ce confirmă existența vidrei japoneze". În 1994 experți zoologi au vizitat zona în care au fost găsite excrementele. Au găsit rămășițe ale urinei animalului despre care se credea că animalul îl elimină în timpul curtării. Guvernul prefectural din Kochi a montat o cameră cu infraroșu timp de șase luni din octombrie 1994
Vidră de râu japoneză () [Corola-website/Science/327703_a_329032]
-
lui Wojciech a oferit Poloniei un patron sfânt, St. Adalbert, și a dus la crearea unei provincii poloneze independentă a Bisericii cu un arhiepiscop în Gniezno. În anul 1000, tânărul Împărat Otto al II-lea a venit ca pelerin să viziteze mormântul St. Adalbert și i-a acordat sprijinul său lui Boleslav în timpul Congresului de la Gniezno; Arhiepiscopia Gniezno și alte câteva dioceze subordonate au fost stabilite cu aceasta ocazie. Provincia ecleziastică poloneză a servit, în mod eficient, ca o speranță esețială
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
la garaj să doarmă o oră pentru a-și reveni din beție și apoi să-i țină tura. Medicul se duce singur la fratele său, care avea o petrecere cu mâncare, muzică și invitați. Dumitru este mirat că a fost vizitat de Ovidiu și se declară onorat de vizita doctorului în casa unor muncitori. El avea doar patru clase și renunțase la școală pentru a munci în fabrică și a-l ține la liceu și la facultate pe Ovidiu. Medicul își
Singurătatea florilor () [Corola-website/Science/327717_a_329046]
-
astfel la alianța dintre Gaeta și Neapole. Fiul său mai vârstnic, Marin, i-a succedat la conducerea ducatului, ca Marin al II-lea. În 944, Marin a fost numit co-duce și, în același an, abatele Eudes de Cluny l-a vizitat pe Ioan. Ioan a fost un om de litere și iubitor de filosofie. El și Teodora l-au însărcinat pe arhipreotul Leon să meargă la Constantinopol ca ambasador și să aducă la Napoli cât mai multe manuscrise grecești posibil. Leon
Ioan al III-lea de Neapole () [Corola-website/Science/327728_a_329057]
-
în urmă. Aceste specii trăiesc 4.000 de ani și ating înălțimea de 80 de metri, astfel încât arborii sunt încă tineri. Datorită florei, faunei și pitorescului determinat de acestea, cascada a devenit un loc ideal pentru picnic, iar vara este vizitată de zeci de mii de turiști, pe perioada iernii fiind închisă. În anul 1752, în jurnalul său de călătorie, episcopul Pococke, care călătorise în jurul insulei, a dedicat o mare parte din paginile jurnalului său, descriind "Valorile Irlandei", iar vizita la
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
Vasile (Paul Lavric), un om care are ambiția de a dezvolta localitatea. Ștefan se adaptează treptat cu sarcinile de profesor la școala generală din sat. El reface gospodăria părintească abandonată cu ajutorul lui moș Poldi (Ernest Maftei). Fosta lui iubită îl vizitează la țară și încearcă să-l convingă să se întoarcă la oraș, dar Ștefan refuză, afirmând că vrea să reușească în viață prin puterile lui. Irina pleacă tristă că nu l-a putut convinge. Între timp, Ștefan începe să fie
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]