218,692 matches
-
Geschwaderkommodore") nr. 27 ("Jagdgeschwader 27"). El a fost îmbarcat ca ofițer de semnalizare pe "Scharnhorst" (care devenea Vas pentru controlul avioanelor de vânătoare - "Jagdfliegerführer Schiff", sau "Jafü Schiff"), de unde avea să țină legătura cu unitățile "Luftwaffe" în timpul operațiunii. Au fost organizate opt operațiuni de antrenament. Au fost executate aproximativ 450 de misiuni între 22 ianuarie și 10 februarie pentru pregătirea de luptă. Nu este clar dacă britanicii au avut cunoștință sau nu de aceste misiuni de antrenament. Pentru împiedicarea transmisiunilor radio
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
misiunea de sprijinire a "Fliegerkorps IX" printr-o misiuni neîntrerupte de recunoaștere aerienă a celor două capete ale Canalului. Pentru asigurarea unui sprijin aeriene neîntrerupt, Grupurile aeriene de vânătoare diurnă și cele de vânătoare de noapte au primit ordine să organizeze echipe de întreținere și pregătire a zborului capabile să facă față unui ritm frenetic de muncă. Pentru menținerea unei supravegheri eficiente a spațiului aerien al grupului naval, personalul de întreținere trebuia să reușescă remedierea problemelor mecanice, reînarmarea și realimentarea cu
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
o altitudine diferită. Cele opt avioane erau formate din câte două „stoluri” ("Schwärme") a câte patru avioane. Tactica "Schwärme" implica zborul unui „stol” la nivelul mării și a celui de-al doilea la altitudine, în zigzag. Toate „stolurile” au fost organizate astfel încât să zboare înainte și înapoi de-a lungul liniei de vase în grupuri mari de câte opt, în tot acest timp piloții păstrând tăcrea radio. Toate misiunile erau cronometrate cu atenție pentru ca să asigure fiecărui avion exact 30 de minute
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
H Cliff. Când cele nouă bombardiere au ajuns deasupra localității Manston în jurul orei 14:50 au găsit aici avioanele Hudson ale escadrilei 407 RCAF, care zburau în cerc. Celor două grupuri le-a luat aproape 30 de minute ca să se organizeze într-o formațiune de atac ordonat. În zonă au sosit și alte escarile RAF și au fost lansate atacuri împotriva "Gneisenau" și "Prinz Eugen" de la înălțimi care au variat de la 60-100 metri pentru echipajele britanice, la 400-900 m pentru echipajele
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
de bombardament. Flotila germană a ajuns în porturile de bază în seara zilei de 12 februarie. După ce bombardierele care au acționat pe timpul zilei au trebuit să se întoarcă pe aerodromuri fără să își fi îndeplinit misiunea, planificatorii Bomber Command au organizat raiduri de noapte asupra docurilor din portul Kiel. "Gneisenau" a fost mutat într-un bazin interior alături de nava sa bază, "Monte Olivia". Bocaporții fuseseră lăsați deschiși iar rezervoarele, care conțineau încă o mare cantitate de combustibil, fuseseră lăsate nesupravegheate. RAF
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
asupra docurilor din portul Kiel. "Gneisenau" a fost mutat într-un bazin interior alături de nava sa bază, "Monte Olivia". Bocaporții fuseseră lăsați deschiși iar rezervoarele, care conțineau încă o mare cantitate de combustibil, fuseseră lăsate nesupravegheate. RAF Bomber Command a organizat primul raid în noaptea de 25/26 februarie cu 61 de bombardiere. În timpul atacului, "Monte Olivia" a fost distrus, dar "Gneisenau" nu a fost atins. În noaptea de 26/27 februarie, alte 61 de bombardiere au atacat portul Kiel. În timpul
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
schelăriile acelea șubrede de sub care izbucneau șobolanii aveau să constituie unul din universurile mele secrete. Împreună cu câțiva dintre noii prieteni pe care mi-i făcusem în liceu, le-am explorat, cu emoție, până în ziua când ne-a surprins o razie organizată de poliție împotriva vagabonzilor”", își amintea el mai târziu. Școala de pe strada Mântuleasa în care a învățat Mircea Eliade în perioada 1914-1917, precum și alte clădiri din strada Mântuleasa nr. 7-9 ce datau de la începutul secolului al XX-lea, au fost
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
dată, în august 1942”". În vara anului 1955 Mircea Eliade nu avea niciun angajament științific, așa că a plecat în vacanță în Elveția. El s-a aflat în luna iulie la Casa Gabriella din Ascona, asistând la conferințele pe teme spirituale organizate de grupul Eranos în reședința Olgăi Fröbe-Kapteyn de pe malul lacului Maggiore. Acolo a scris într-o singură zi nuvela „Fata căpitanului”. Aproape toată luna august a petrecut-o într-un han modest din micul sat Täsch de lângă Zermatt, în apropierea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
au fost cap de afiș la festivalul Latitude. Pe data de 8 august 2016, The Maccabees și-au anunțat, printr-un comunicat oficial, decizia de a se destramă. Aceștia susțin că procesul este amiabil și au anunțat deja că vor organiza câteva concerte de rămas-bun. Foști membri Muzicieni adiționali
The Maccabees (trupă) () [Corola-website/Science/335709_a_337038]
-
Alliance Israélite Universelle (AIU). Instituție de învățământ superior și de cultură, dedicat disciplinelor umaniste: filosofie, hermeneutică, psihanaliză, istorie, literatură și poezie, limbi și filologie, arte plastice, muzică, cinematografie, IEEL este partener al mai multor universități din Franța, Europa, America de Nord și organizează încă de la înființarea sa, în afară de cursuri, și colocvii internaționale, programe de conferințe în Franța și în străinătate, căutând, în preocuparea permanentă de transdisciplinaritate, acele discipline umaniste inovatoare. Ca parte a cercetării desfășurate în cadrul IEEL, Gérard Rabinovitch preia și dezvoltă intuiția
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
beneficiar. Operatorii de Programe dezvolta și coordonează programele, adesea în colaborare cu un partener din statele Donatoare, fiind responsabili și cu acordarea finanțărilor pentru proiecte. Proiectele sunt selectate în mare măsură ca urmare a unor apeluri pentru propuneri de proiecte organizate de Operatorii de Programe. În 20 iulie 2015, Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe a anunțat că Norvegia și UE au inițiat un acord pentru o nouă perioadă a Granturilor SEE și norvegiene. Până acum nu au fost dezvăluite mai multe
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
, o ramură a poporului maghiar, începe din secolul al XII-lea. Secuii au trăit inițial în comunități împrăștiate de-a lungul frontierelor Regatului Ungariei. Migrația lor organizată cu destinația în Ținutul Secuiesc de astăzi, partea de est a Bazinului Carpatic, a început în jurul 1150 și a durat mai mult de un secol. Primul eveniment istoric în legătură cu grupurile de secui care locuiau în Transilvania a fost înregistrată de
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
ale căror privilegii au fost precizate în [[diploma andreană]], n-a fost emis nici un document care rezumă libertățile întregii populații secuiești. Chiar și așa, secuii au reușit să mențină statutul lor specific în cadrul Regatului Ungariei prin formarea "o comunitate bine organizată de războinici care trăiesc în afara creșterea vitelor" (Pál Engel). Întreaga populație secuiască a fost administrată de un oficial regal, și anume un [[comite al secuilor]] care a fost menționat pentru prima dată într-o cartă regală a lui 1235. Ținutului
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
dintre ele, [[Scaunul Arieșului]] a luat ființă sub Ștefan al V-lea (1270-1272 ) care a acordat teritorii de-a lungul [[râul Arieș|râului Arieș]] la un grup de secui din Saschiz. Secuii, în mod similar cu [[sași]]i, au fost organizați în scaune (, ). Scaunele din Ungaria medievală erau unități teritoriale autonome. După așezarea finală în Ținutului Secuiesc, în secolele 12 și 13, șapte locuri au luat forma, eventual, ca urmare a structurii tribale a secuilor: Ultimele trei scaune au fost unite
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
Poartă tradițională secuiască]] În anul 1762, împărăteasa Maria Tereza a decis să înființeze trupele de grăniceri la granițele Transilvaniei. Cea mai mare parte [[români]] au fost recrutați în sudul carpaților, (Țara Făgărașului) și secuii în estul carpaților. Recrutarea a fost organizată parțial pe voluntariat, parțial, în mod obligatoriu, și a dus la conflicte în multe locuri, în special în Ținutului Secuiesc. Secuii au solicitat ca, în locul ofițeriilor imperiali, ei au proprii lor conducători conform tradițiilor, și că acestea nu sunt ordonate
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
a pus capăt autonomiei secuilor în anumite privințe. Autoguvernarea localităților a fost grav afectată de către grăniceri. În comunitățile locale, cu toate acestea, multe dintre tradiții s-au păstrat, mândria secuilor și dorința lor puternică pentru libertate rămâneau. Ei și-au organizat viața lor proprie, au stabilit reguli pentru construirea de drumuri și poduri, partea de jos pentru alegerea liderilor lor și membrii juriului. Sistemul vechi al terenurilor era încă o redistribuire practică comună până la sfârșitul secolului al 18-lea, dar încetează
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
oraș ca șeic al Hebronului. Din cauza taxelor exorbitante în bani peșin pcare le-a impus, majoritatea evreilor din Hebron au părăsit localitatea si s-au stabilit la Ierusalim. În 1846 guvernatorul otoman (serasker) al Ierusalimului, Kıbrıslı Mehmed Emin Pasha, a organizat o campanie militară împotriva șeicilor rebeli ai Hebronului. Soldații săi au primit permisiunea să jefuiască și ei orașul. Se zvonea ca de fapt, el l-ar fi protejat în taină pe Abd ar-Rahman. Totuși, acesta din urmă, împreună cu alți conducători
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
tezaurului în țară așa cum fusese planificat inițial, deoarece cei doi au considerat că astfel acesta ar fi căzut în mâinile sovieticilor. Guvernul polonez în exil la Londra l-a trimis pe Wacław Babiński la Ottawa, unde acesta și curatorii au organizat mutarea colecției Wawel din depozitele Fermei Experimentale pentru ca să îi împiedice pe reprezentanții noului guvern de la Varșovia să îl repatrieze. Cei trei au început să împrăștie bunurile tezaurului prin depozite din Canada centrală. Două mari transporturi au fost trimise astfel la
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]
-
guvernul canadian, el a înțeles că Zaleski îl trădase și a hotărât în mare secret să transfere întreaga colecție în alte locuri. Acțiunile lui Polkowski erau cât pe ce să se încheie cu succes. Din păcate pentru el, Fiderkiewicz a organizat o conferință de presă în timpul căreia a declarat că a descoperit cele două transporturi depozitate în sefurile Bank of Montreal din Ottawa și că era în proces de negociere pentru reîntoarcerea lor în siguranță în patrie. Declarațiile sale au atras
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]
-
sunt treptele din ierarhia militară, prin care o persoană din cadrul forțelor armate poate promova de la soldat până la gradul de general sau amiral. Gradele militare sunt un sistem ierarhic de relații în forțele armate, poliție, servicii secrete sau a altor instituții organizate conform liniei militare. De obicei, uniforma indică rangul purtătorului prin însemne particulare aplicate pe uniforma respectivă. Sistemele de clasare pe grade au fost recunoscute în cele mai multe istorii militare ca fiind avantajoase pentru operațiuni militare, în special în ceea ce privește logistica, comanda și
Grad militar () [Corola-website/Science/335735_a_337064]
-
local al bibliotecii a fost construit în anii 1920, fiind casa prof. Gheorghe Pârvu de la Liceul „Avram Iancu” din Brad. Clădirea, monument istoric cu codul LMI HD-II-m-B-03266, a fost restaurată în 2015. În afară de activitatea specifică de împrumut de carte, biblioteca organizează diferite manifestări culturale, atât expuneri destinate copiilor și elevilor, cât și simpozioane cu prezentarea de lucrări științifice. Gheorghe Pârvu (n. 1882, Lugoj - d. 1965, Brad) a fost primul profesor de muzică al Liceului „Avram Iancu” din Brad. S-a format
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu” din Brad () [Corola-website/Science/335734_a_337063]
-
Brad) a fost primul profesor de muzică al Liceului „Avram Iancu” din Brad. S-a format la școala lui Ion Vidu. A venit la Brad transferându-se de la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăștie, unde a fost profesor între 1919-1924. A organizat corul mixt al liceului din Brad, iar în 1930 fanfara societății Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu” din Brad () [Corola-website/Science/335734_a_337063]
-
1930 fanfara societății Mica. Sprijinit de directorul Ioan Radu, a procurat instrumente muzicale și a adunat o bogată bibliotecă muzicală, care în urma celui de al Doilea Război Mondial și a transformărilor de după s-a pierdut, iar instrumentele au dispărut. A organizat formația de călușari a liceului, formație a cărei vătaf era prof. Nestor Lupei. Formațiile au susținut numeroase spectacole în împrejurimile Bradului. După al Doilea Război Mondial, autoritățile comuniste l-au obligat să-și cedeze casa și să trăiască, până la sfârșitul
Biblioteca Municipală „Gheorghe Pârvu” din Brad () [Corola-website/Science/335734_a_337063]
-
foarte credincioși, si cu cinci surori ale ei. A invatat la Liceul evreiesc din Timișoara, unde l-a avut ca diriginte pe rabinul Ernest Neumann. La vârsta de 13 ani, cu consimțământul mamei sale, Klein a ajuns cu un tren organizat cu concursul organizației Joint, a Crucii Roșii și a guvernului olandez, împreună cu alți 500 copii evrei din România, la Apeldoorn în Olanda, unde a invatat și s-a pregătit pentru emigrarea în Palestina. După un an, în octombrie 1948 el
Avraham Klein () [Corola-website/Science/335732_a_337061]
-
ceea ce a dus la eliminarea Braziliei. Klein a fost arbitru de tușa în meciul final dintre selecționatele Italiei și Germaniei de vest. Italia a ajuns campioană învingând cu 3:1. Meciul de rămas bun al lui Avraham Klein a fost organizat în 1986 la Haifa, unde echipa Maccabi Haifa a găzduit echipa F.C. Köln pe care a învins-o cu 2:1, după ce a fost condusă mult timp cu 1:0. Golurile israeliene au fost marcate de Ofer Mizrahi și Roni
Avraham Klein () [Corola-website/Science/335732_a_337061]