22,035 matches
-
europeană sau o identitate națională. Producțiile cele mai bune sunt combinațiile care interpretează particularul în mod universal. 10. Care e impactul crizei economice globale asupra României și a Europei de Est? Recent am ridicat această întrebare studenților mei. Ea pune accentul pe Europa de Est, deși majoritatea acestor țări sunt deja integrate în piața globală. Studenții mei s-au întrebat dacă această criză are efecte speciale asupra estului. Cum răspunsurile lor au diferit, le-am defalcat în impactul național(ist), politic și economic
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
in domeniul dvs. la două decenii după căderea regimurilor comuniste? Merită încă să studiezi aceste țări? De ce? Tranziția s-a sfârșit. Acum suntem în perioada post-tranziție. Studiile despre România și Europa de Est sunt acum parte din studiile despre Europa. În Scandinavia, accentul s-a pus pe studiile baltice datorită legăturilor culturale, economice și a proximității geografice a țărilor baltice. Există, în plus, o lungă tradiție de predare a limbii, literaturii și istoriei ruse și un interes emergent în Asia Centrală și zona Caucazului
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Caucazului. Pe de altă parte, interesul pentru și cercetările despre România, Europa de Sud-est și Europa de Est în general este acum foarte scăzut. Nu există un interes strategic și nici nevoia practică de a cunoaște mai mult despre Europa de Est sau România. Accentul se pune pe studiile privind Orientul Apropiat/Islam/Asia Centrală, din motive evidente, și pe Asia de Est (China/India/Japonia), din nou pentru motive evidente. Putem înțelege această lipsă de interes în România/Europa de Est ca un semnal pozitiv: România și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
petrecut toamna într-o universitate din Spania, unde am avut printre colegi o profesoară din Germania de Est, ale cărei comentarii asupra evenimentelor le-am ascultat cu multă atenție. La vremea aceea, canalele de știri spaniole și franceze puneau un accent diferit față de cele englezești, așa că raportau mai multe informații despre România. Așa că urmăream îndeaproape aceste canale spaniole și franceze. 3. Credeți că Revoluția din decembrie 1989 a fost inevitabilă? Ce impact a avut ea asupra României post-comuniste? Da, România nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
nu este un scenariu chiar atât de imposibil pe cât era acum câțiva zeci de ani. Pe de altă parte, după anul 2000 România a pornit cu pas accelerat pe calea nefericită a unei dezvoltări urbane și de infrastructură care pune accentul pe utilizarea mașinilor personale și a transportului rutier în detrimentul transportului în comun și feroviar. Acest model se materializează, între altele, în dezvoltări imobiliare de tip extensiv și nelegate de trama urbană existentă, în înmulțirea fulgurantă a spațiilor comerciale suburbane în
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
au înregistrat doar un succes parțial în procesul de democratizare sau, de fapt, ele au eșuat în construirea unor state autoritare?" Cu alte cuvinte, trebuie să ridicam întrebări privind conducerea politică a acestor țări. În 1989 aveam tendința să pun accentul pe similaritățile dintre cazuri și să minimizez diferențele atunci când luam în considerare rezultatele probabile. Credeam că diversitatea regiunii evidenția similaritatea caracteristicilor dominante ale regimurilor de inspirație sovietică și supra-apreciam capacitatea statelor comuniste de a-și susține regimurile chiar și dacă
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
că În curtea Chesturii Iași am văzut că operațiunile de arestare cu toată gama de violențe aplicate evreilor au fost făcute de oamenii Chesturii Iași, jandarmi și de un grup de gardieni publici foarte numeros și care vorbeau cu un accent muntenesc. Am aflat ulterior că acești polițiști din Muntenia XE "Muntenia" au fost aduși special la Iași În curtea Chesturii. Am văzut câțiva soldați germani neînarmați și care luau fotografii. Erau În număr foarte mic”122. În curtea Chesturii, după ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
morți aranjat ca lemnele pentru Încălzit, privirea sa i s-a lovit de spărtura din gard prin care evreii fugiseră În Aleea Vasile Alecsandri - și „cum era acolo morman Întreg de cadavre, am Întrebat pe un gardian public care avea accent basarabean, cum se explică că sunt atâția morți și el mi-a răspuns: I-am mai adus și noi și pe partea aceasta pe la ora 3 noaptea și i-am Împușcat”. Cadavrele din case, din subsoluri, din magazii și din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Samuel" la Poliția din Iași (?), fără dată (1945), ibidem, vol. 37, p. 28 (USHMM, microfilm 43). Majoritatea „polițiștilor basarabeni” nu erau născuți În Basarabia XE "Basarabia" , ci erau originari din Muntenia XE "Muntenia" (mulți evrei au declarat că vorbeau cu accent muntenesc). 120 Declarația lui Eduard Eidingler XE "Eidingler, Eduard" la Poliția din Iași, fără dată (sfârșitul anului 1944), ibidem, vol. 40, p. 398. 121 Depoziția lui Leon Reicher XE "Reicher, Leon" la Tribunalul militar, 28 mai 1947, ibidem, vol. 50
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
despre locul intelectualității În noua ordine socială și politică. Aparent, Constantinescu a plătit cu poziția sa Înclinația de a favoriza „talentul-specializat”, de a accentua „statul, raționalizarea și un control mai flexibil... asupra intelectualilor”. 2.2. Anii ’60: atragerea intelectualilor Deși „accentele” lui Constantinescu au fost respinse În anii ’50, alți lideri comuniști mai educați și cu vederi mai largi au reușit să schimbe direcția la Începutul anilor ’60, părând să-l fi convins chiar și pe mărginitul Gheorghiu-Dej că pozițiile lor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
supreme În partid a fost „popularea” pozițiilor (politice) de vârf din partid și din aparatul de stat cu oameni de Încredere. Aceste perioade sunt 1952-1955 pentru Dej (a doua sa promoție) și 1965-1967 pentru Ceaușescu (primele două promoții ale sale). Accentul primului val de promovări cade, În mod nesurprinzător, pe politicieni. Numai Într-o a doua fază politicile de recrutare se focalizează pe zonele economice ale guvernului: a se observa natura tehnocrată a celei de-a treia promoții În cazul ambelor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unor școli de ucenici, profesionale sau chiar de patru clase. Această pregătire militară era complementară școlilor de partid și cu apartenența la organizațiile politice, de masă și obștești, În sensul În care erau puternic ideologizate. Sistemul punea, de asemenea, un accent deosebit pe cursurile de perfecționare și de reciclare. Următoarele două tabele arată durata acestor cursuri de perfecționare și reciclare pe care fiecare dintre cei 100 de subiecți le-a urmat (acolo unde, În dosarul profesional, nu s-au găsit referiri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru a transforma fostele țări socialiste În importatori de aproape toate produsele și, prin datorii ș...ț, să le transforme În state dependente - chiar dacă această dependență se va datora Fondului Monetar Internațional și Băncii sale! În acest context, partidul punea accentul pe menținerea proprietății de stat În domeniile industriale importante, precum și În toate domeniile strategice ale economiei. În 1991, purtătorul de cuvânt al partidului susținea că numai 30% din patrimoniul statului trebuia privatizat, pentru ca puterea statului să nu fie afectată. Protecția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
evocau necesitatea privatizării rapide și diminuarea graduală, până la nivelul minim, a rolului asumat de stat În economie. Restituirea bunurilor confiscate de către administrația comunistă era, de asemenea, menționată, din 1999 devenind o politică prioritară a partidului. În 1997, programul economic punea accent pe stimularea investițiilor străine și pe privatizarea sistemului bancar. Din 1994, UDMR a fost și unul dintre principalii promotori ai integrării nord-atlantice a României. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost, de altfel, prioritară pentru partid, Întrucât prevederile europene În materie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
facultăți (cu mai multe specializări), acordându-se diplome În „științe politice și economice, În științe politice, În filozofie-sociologie, În economie și În istoria mișcării muncitorești”. În 1967 se Înființează, la Otopeni, CEPECA (Centrul de Pregătire a Cadrelor), instituție care punea accentul pe o pregătire tehnocratică a cadrelor din economie. În aceeași perioadă, la „ștefan Gheorghiu” se introduc examenele de admitere. Începând cu 1971, CEPECA va funcționa În cadrul Academiei „ștefan Gheorghiu” sub numele de Institutul B, la Institutul A fiind formate cadrele
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care presupun o abordare sociologică și care iau avânt În spațiul anglo-saxon În anii ’70 - ele „acordă mai multă importanță inițiativei actorilor și spațiilor de joc pe care aceștia sunt În măsură să și le creeze” (p. 20). Ele pun accentul pe dinamica societăților de tip sovietic, menținute pe baze stabile și legitime, și care văd socialismul de tip sovietic ca fiind În mod esențial o strategie de modernizare a unor societăți Întârziate din punctul de vedere al dezvoltării strucurilor sociale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
statului. Cercetarea mea are În vedere În principal viziunea fundamental modernizatoare a eugeniștilor asupra statului, În special așa cum este ea prezentată În lucrarea lui Iuliu Moldovan, Biopolitica (vezi capitolul 3). Discursul reformator al eugeniștilor din România și Germania punea un accent puternic pe extinderea prerogativelor statului, deoarece aceste țări aveau o tradiție consolidată a intervenției statului În asigurarea bunăstării sociale, a sănătății publice și a altor activități publice propuse de eugeniști. În Franța, Marea Britanie și Statele Unite, sprijinul neguvernamental acordat acestor activități
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
le conțin, În paralel, textele și acțiunile analizate. Abordarea mea este tematică și subliniază natura complexă a modului În care este produsă cunoașterea, dar și a discursului politic și intelectual. Asemeni altor cercetători, printre ei Rabinow și Walkowitz, consider că accentul foucaultian pe natura dinamică a rețelelor În care este produsă, Întrupată, citită și renegociată cunoașterea reprezintă o modalitate foarte fertilă de a Înțelege procesele istorice 34. În analiza de față, subliniez modul În care normele culturale sunt constant negociate și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
copiilor nu reprezenta o lectură eronată a eugeniei mendeliene, ci un efort deliberat de adaptare a preocupărilor genetice la contextul local. Limbajul pe care eugeniștii Îl folosesc pentru a descrie proiectele de Îngrijire a mamelor și copiilor demonstrează faptul că accentele teoriilor eugeniste românești la care m-am referit reprezentau o decizie conștientizată și asumată, pentru că aceste descrieri subliniază importanța puericulturii pentru sănătatea capitalului biologic al națiunii, mai degrabă decât pentru mame sau copiii lor În mod individual. Pentru a ilustra
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comunitatea sănătoasă, „acceptabilă”, și „ceilalți”, cu scopul de a controla astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
această perioadă oamenii de știință au devenit figuri importante În dezvoltarea cunoașterii. Școlile românești Începuseră să Încurajeze schimbări În curriculum, astfel Încât acesta să includă discipline științifice, deși sistemul de Învățământ rămânea În continuare axat pe educația germană clasică, În care accentul se punea pe domeniile de studiu teoretice, umaniste 9. În 1869, sub conducerea lui Carol Davilla, modesta Facultate de Medicină din București a devenit prima școală de medicină națională. O instituție de Învățământ similară s-a deschis, În 1879, la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sau de economie Îl interesau doar În măsura În care erau legate de caracteristicile ereditare. Făcăoaru a folosit aceste cercetări pentru a schița portretul individului normal autentic de etnie română, astfel Încât să poată separa această populație de celelalte, „impure”, care trăiau În România. Accentul pe care Făcăoaru Îl punea pe puritate și pe „curățarea” populației românești de grupurile și indivizii inferiori ce slăbeau puterea națiunii este foarte aproape de interesul german pentru purificarea rasei ariene - o viziune popularizată de Julius Friedrich Lehman de la sfârșitul anilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și copil. Înclinațiile sale profesionale păreau să fie francofile, pentru că a publicat o parte din cercetările sale În Paris și a scris de multe ori În franceză. Sursele sale de inspirație indică, de asemenea, afinități cu mișcarea eugenistă franceză, datorită accentului tematic pe puericultură și referințelor dese la autori eugeniști de limbă franceză, cum ar fi belgianul René Sand71. Totuși, lucrările sale trimit de multe ori și la autori germani, În special Alfred Grotjhan 72. Banu a desfășurat cele mai importante
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
specialiștii În științele sociale și decidenții din domeniul politicilor publice din Europa de Vest și, Începând cu anii ’30, ea a devenit canon și În Europa de Est. Sintagma determinism ereditar are conotații care se referă la un tip specific de determinism biologic, deoarece accentul În această noțiune cade pe factorii ereditari ce influențează schimbarea socială. Acest concept este definit În cadrul discuției de față ca fiind o atitudine cu puternice tendințe eugeniste, chiar atunci când promotorii săi nu se autoidentificau ca fiind adepți ai eugeniei, pentru că
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre care biologia, nu erau parte a programei ce se preda În mod obișnuit În Învățământul secundar. În România, educația purta Încă amprenta pedagogiei umaniste a secolului al XIX-lea, cu accentul acesteia pe cultură, istorie și științele abstracte, În special matematica 25. Un aspect și mai important al specificității contextului, pe care o semnalam mai sus, Îl constituie faptul că doar o mică porțiune din societatea românească, compusă În special din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]