24,388 matches
-
după ținută arhitectonica această biserică are personalitate. În apropiere se află , de asemenea , o frumoasă troița de lemn, ridicată în 1941. Stațiunea Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală și nămol terapeutic, fiind profilata pe cură internă și externă. Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni. Structura geologică a zonei a fost investigată de către Gh. Murgoci (1898-1907), I. Ionescu Argetoaia (1914), Al. Codarcea (1940-1941), M. G. Filipescu (1942), N. Oncescu și Th. Joja (1952), Fl
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
localității. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către Vasile Ștef, Petre Lungu, Florentin Vulpe și Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
anul 1980 de către Vasile Ștef, Petre Lungu, Florentin Vulpe și Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
format în urma unui accident tectonic produs în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr.
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
mod rudimentar și folosite încă de pe vremea românilor, așa cum am menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
menționat. Izvorul nr. 1, numit de localnici „Izvorul de ochi” se găsește pe versantul stâng al văii Chiciora, în dreptul fostului bazin acoperit, la circa 35-40 m de firul văii. Debitul izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
izvorului era în anul 1977 de 0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baraca. Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
0,18 l/s. Izvorul nr. 2 a fost captat tot pe versantul stâng al văii la circa 20 m de acelasi bazin având un debit de 0,6 l/s în anul menționat. Izvorul nr. 3 denumit de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baraca. Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de localnici „Izvorul de iod” a fost captat pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baraca. Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte și de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora și Valea Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
pe versantul drept al văii Chiciora la circa 80 de m de fosta baraca. Apa era transportată printr-o conducta metalică și folosită înainte de săparea sondelor la dușurile pentru spălarea nămolului. Debitul izvorului era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte și de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora și Valea Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
era de 0,14 l/s. Asemenea izvoare se mai află de o parte și de alta a văii la baza versantului sudic al dealului Chiciora, între Valea Chiciora și Valea Țigăneasca. Cercetătorul G. Popa a identificat o linie de izvoare termominerale cu un debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
debit total de 8 l/s. Doctorul E. Cociașu pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziție cu izvoarele nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în cură internă, cât și în cea externă sub formă de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
pe baza analizelor chimice efectuate până în anul 1970 arată că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziție cu izvoarele nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în cură internă, cât și în cea externă sub formă de băi. În cură internă, apa se poate utiliza în
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
că apa de la stațiunea din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală, oligominerală, sulfuroasa, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin compoziție cu izvoarele nr. 24, 11 și 12 de la Olănești, cu izvoarele nr. 7 și 14 de la Călimănești și cu izvoarele de la Mangalia. Apă acestor surse de la Bala poate fi utilizată atât în cură internă, cât și în cea externă sub formă de băi. În cură internă, apa se poate utiliza în afecțiuni gastro-intestinale, gastrite cronice, ulcer, în dispepsiile intestinale de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în infecții renouretrale, în intoxicații cu metale grele. În cură externă apele pot fi folosite în reumatisme cronice, artrite sau artroze, în afecțiuni ginecologice și afecțiuni dermatologice, afecțiuni ale aparatului locomotor, afecțiuni oftalmologice, afecțiuni ale sistemului nervos periferic. În afara acestor izvoare aici există și o zonă mlăștinoasa acoperită de vegetație specifică, cu nămol terapeutic. Nămolul sapropelic este furnizat prin acțiunea apelor termominerale după modalitatea vulcanilor noroioși, fiind însoțit adesea și de emanații de gaze. În urma analizelor acestor ape minerale s-a
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
oligomineral sulfuros, hidrogenul sulfurat având valori între 0,3 și 9 mg/l.. Analizele ulterioare efectuate la Crainici au indicat un chimism clorurat, sodic-calcic, bromo-iodurat, cu conținut redus în sulfați, specific apelor cu structuri închise (ape de zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale captate indicau valori între 17 și 25 grade C. Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Neamț, România, parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău. Este situată la poalele masivului Ceahlău (pe versantul de nord-vest al acestui) la o altitudine de 780-800 metri și, se află la o distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub denumirea de "„axial”", cu conexiuni inițială și finală la DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
distanță de 9 km de lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe râul Bistrița. Singura cale de acces este calea rutieră secundară DJ155F - cunoscută și sub denumirea de "„axial”", cu conexiuni inițială și finală la DN15, pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces spre zona înaltă a masivului montan și face legătura între Bicaz - Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
pe porțiunea care încojoară Lacul Izvorul Muntelui. Aceasta este și o cale de acces spre zona înaltă a masivului montan și face legătura între Bicaz - Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Pe drum - din cauza degradării sale în porțiunea montană între Cabana Izvorul Muntelui și Stațiunea Durău, se circulă cu unele restricții pe acest segment, ceea ce face accesul dificil dinspre Bicaz. În relativă apropiere cu intersecția de la Bistricioara, se află intersecția DN 15 de la Poiana Larguluicu DN15B de la Târgu Neamț și DN17B de la
Durău, Neamț () [Corola-website/Science/301632_a_302961]
-
Ceahlău (în maghiară "Csalhó") este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bistricioara, Ceahlău (reședința) și Pârâul Mare. Comuna se află în vestul județului, pe malul drept al Bistriței, acolo unde râul formează lacul de acumulare Izvorul Muntelui și unde primește apele afluenților Bistricioara, Schitu, Răpciunița și Țiflic, la poalele masivului Ceahlău. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Din acest drum, la Bistricioara se ramifică șoseaua județeană DJ155F, care deservește exclusiv comuna
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
câteva pâraie care în timp secetos aproape chiar dispar cum, se întâmplă cu pârâul ce trece prin mijlocul satului Dunărea Mică și pârâul lui Bobu aflat între Dunărea Mică și Batoți. Pe raza satului Dunărea Mică se află și două izvoare cu apă potabilă «Vilaie» și «Fântana de Piatra». Ochiurile de apă bogate ce înconjurau odinioară din trei părți satul Bistrețu au fost secate în marea lor majoritate din efectuarea în ultimele doua decenii (anii 1990) a unor lucrări de îmbunatățiri
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești. În comuna Bărcănești se află (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din Tătărani; dar și mănăstirea Ghighiu (1817, 1856-1866), al cărui ansamblu cuprinde biserica mare „Izvorul Tămăduirii” (1866), biserica mică „Învierea Sfântului Lazăr” (1817), chiliile de pe laturile de sud și vest, turnul-clopotniță și zidul de incintă (1856). Ambele sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură de interes național. În rest, un singur alt obiectiv din comună
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
Comuna se află în extremitatea vestică a județului, la limita cu județul Harghita; ea se întinde la vest de la pâraiele Prisecani și Pintec, de o parte și de alta a râului Bistricioara, până aproape de vărsarea acestuia în lacul de acumulare Izvorul Muntelui. La nord, delimitarea de Comuna Poiana Teiului urmează Râpa Morii ce urcă din albia râului Bistricioara, culmile Hurduga și Mucileanu, continuând cu Obcina Raiului până la vârful La Fag. De aici, tot la nord, urmează delimitarea de Comuna Borca prin
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
130). Deși așezările de la Bucov din secolele VII-X dispar în urma unor incendii violente, viața va continua aici. Probabil, locuitorii care au scăpat de pârjol s-au reîntors refăcând satul și reluându-și vechile ocupații. Până în secolul XV sunt foarte puține izvoare despre Bucov. Prima atestare sigură a Bucovului medieval datează spre sfarșitul secolului al XV-lea. În 1473, pe 16 septembrie, un boier este pomenit ca având legătură cu Bucovul. Acesta este primul document ce atestă, sigur, Bucovul medieval în anul
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]