21,703 matches
-
pe primul loc În rândul grijilor e „locuința”; În filmul lui Vittorio de Sica Miracolo a Milano (Miracol la Milano, 1951), o mulțime fără adăpost cântă „Vrem un acoperiș deaspura capului, vrem să credem, noi și copiii, În ziua de mâine”. Modelele de consum În Europa postbelică reflectau penuria prelungită de pe continent și impactul durabil al Marii Crize și al războiului. Raționalizarea a ținut cel mai mult În Marea Britanie: pâinea s-a distribuit pe cartelă din iulie 1946 până În iulie 1948
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tineri respingeau recursul la Istorie ce caracterizase angajamentul intelectual În Europa de la Începutul anilor ’30. Nu există, susțineau ei, o Mare Narațiune care guvernează cursul acțiunilor umane, deci măsurile politice care provoacă suferințe reale astăzi În numele unor ipotetice beneficii de mâine nu pot fi justificate. Arta cere sacrificii. Dar nu poți clădi societatea ideală sacrificând oamenii. Retrospectiv, pare o concluzie destul de banală după deceniile de intensă dezbatere teoretică și politică, dar tocmai din acest motiv ea ilustrează amploarea transformării. În filmul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
De la sfârșitul anilor ’60, când a devenit limpede că promisiunea unui viitor socialist nu mai era de ajuns pentru a solidariza cetățenii În jurul regimului, conducătorii comuniști au Început să-și trateze supușii ca pe niște consumatori, Înlocuind utopia (socialistă) de mâine cu abundența materială de astăzi. Alegerea a fost făcută deliberat. Cum spunea În 1970 În fața Comisiei Ideologice a partidului Vasil Bil’ak, stalinistul ceh care Îi invitase pe sovietici să-i invadeze țara În 1968: „șîn 1948ț lipeam În vitrine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exemplu -, consecințele ei erau izbitoare. Distanțele se reduceau și viteza de comunicare creștea (datorită calculatoarelor și media electronice), iar informațiile despre viața altora erau imediat accesibile pe scară largă. Contrastul strident dintre bogăție și sărăcie, prosperitate și nesiguranța zilei de mâine, bunăstarea privată și mizeria publică a alimentat un scepticism tot mai accentuat În Europa față de mult trâmbițatele virtuți ale piețelor libere și globalizării fără opreliști - aceasta chiar În timp ce mulți europeni erau ei Înșiși beneficiarii indirecți ai schimbărilor pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
economice și vulnerabilitatea În fața forțelor economice globale Îi expuneau pe salariați la o instabilitate economică fără precedent În istoria recentă. Pe de altă parte, vechile organe ale stângii politice care să adune și să mobilizeze această nesiguranță a zilei de mâine sub flamura luptei de clasă nu mai existau: nu Întâmplător, Frontul Național a avut cele mai bune rezultate În districte care erau odinioară fiefurile Partidului Comunist Francez. Faptul că În mijlocul populației majoritare creștea o minoritate vizibilă, cu trăsături culturale străine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ultimul Isus, magnificul, București, 1995; Călătoria Luceafărului, București, 1997; Requiem, București, 1998; Trandafirul tăcerii depline, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Colonia penitenciară oranj, București, 2001; Piața Aristotel, Cluj-Napoca, 2001; Săptămâna patimilor, București, 2001. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Proza de mâine, RL, 1983, 52; Monica Spiridon, O figură a discursului critic, CRC, 1987, 4; Ioan Holban, Omul și istoria, CL, 1988, 2; Ioana Bot, Un roman de dragoste, TR, 1988, 22; Valentin F. Mihăescu, Inventar complet, LCF, 1988, 53; Crohmălniceanu, Al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și rugă mi-au fost cărările umblate. Am înfruntat troiene și munți cu zăpadă, am înfruntat vânturi și ploi cu nori negri care îmi întunecau cărările și mă întrebam: mâine pe unde îmi va mai purta pașii Dumnezeu? Prin ce adâncuri sau grele urcușuri? Am dormit prin strâmtori și scorburi, am îndurat frig în dimineți cu promoroacă care îmi învăluia trupul, îmi înroșea fața și străluceam ca o văpaie de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și nici acela al cărui suflet este rupt de credință. De aceea, voi, legionarii de azi sau de mâine, de câte ori veți avea nevoie de a vă orienta în spiritul legionar, să vă reîntoarceți la aceste patru linii de început care stau la baza vieții noastre. Iar cântecul vă va fi un îndreptar. De nu veți putea cânta, să știți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sânge martirii întru Hristos Și ați biruit urgia cu cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
i-a fost dar, iar dragostea de aproapele, de Neam și de Hristos, i-au fost îndemn, datorie și poruncă. În lungul drum al Golgotei sale, Gheorghe Mântulescu lasă din ființa sa un strop de sânge, tencuială pentru România de mâine, creștină și eternă. Noi, cei care îl ducem azi pe ultimul drum, ne închinăm smeriți la rămășițele sale pământești care nu au fost hoit, ci un instrument al sufletului prin care își va însori viața viitoare. Rănile sale vor fi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ambițiilor personale sau a poftelor de mărire omenească. Veți jura că ați înțeles că nu mai există nici un dubiu în conștiința dumneavoastră, că Ion Moța și Vasile Marin nu au făcut uriașa jertfă pentru ca noi, câțiva de azi sau de mâine, să ne îmbuibăm de bunătăți și să benchetuim pe mormântul lor. Ei nu au murit ca să biruim prin jertfa lor o castă de exploatatori, pentru a ne așeza noi în palatele acestei caste continuând exploatarea țării și a muncii altora
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai curajos, incisiv și tăios, acuzând organele de anchetă și susținând cauza noastră pe linie legionară, arătând că nu acești tineri au înființat Frățiile de Cruce, ci Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța, a căror oseminte zac la temelia statului de mâine. Și nu a exagerat. Noi, cei de pe băncile acuzării, vom lupta împotriva comunismului la el acasă, și vom muri până peste depărtări de margine răsăriteană, apoi în apus, până la Budapesta și Praga, pentru recuperarea Ardealului de Nord dăruit Ungurilor, fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat. Aici, la Galați, ne-am despărțit. Despărțirea noastră a fost grea. Nu este bine să fii stăpânit de grijile de mâine. Și binele și răul trec ca valul apelor de munte, Dumnezeu te apără și te întărește când te rogi Lui. Ne despărțim copleșiți de amărăciunea momentului, păstrând în cutele sufletului amintiri și speranțe. Eu, în toamna anului 1942, am fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu sufletul plin de bucurie, până când neamul biruitor prin Legiune va învia și va condamna pentru veșnicie pe toți călăii noștri. Așadar, sângele martirilor împarte o lume în două: cei care vor primi osânda și blestemul veșniciei și cei ce mâine vor birui în slava și binecuvântarea neamului lor.” (Corneliu Zelea Codreanu, București, 20 februarie 1937) Am început acest articol, „Trăim zile amare”, cu câteva aprecieri, nu elogioase, culese de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
birui. Azi suntem amenințați mai mult ca oricând. Trăim zile amare! Să nu ne lăsăm copleșiți. Cu tunete de foc și dangăt de clopot, chemare divină, să înfruntăm dușmanii, otravă murdară, și să privim încrezători albastrul zorilor și zilelor de mâine. Căința postumă înseamnă abur și pieire. SUNTEM DEZRĂDĂCINAȚI „Spune legenda că a fost o țară, Cu holde de-aur și cer fermecat, Cu freamăt de codru și cântec de ape, Cu sfinte troițe la uliți de sat. Erau cosânzene cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
neamul și istoria lui și are o misiune încredințată lui de Dumnezeu. El s-a angajat liber, voluntar și nelimitat în această luptă de a sluji Neamului și lui Hristos. El veghează la destinul Patriei scrutând orizontul pentru ziua de mâine. El apără linia de viață a neamului și strălucirea lui în marea familie a popoarelor lumii dar nu oricum, prin terorism și crimă. După tragedia prin care am trecut până și după 23 august 1944, pe care nu trebuie să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva unei gândiri marxiste eliberate de dogmatism. Necesitatea reexaminării conceptelor estetice tradiționale (techne, ars, mimesis), în vederea stabilirii „locului și rolului artei în societate”, conduce demersul interogativ, pe urmele lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
reluate și adâncite atât noțiunile estetice clasice, cât și, îndeosebi, problema graniței dintre artă și non-artă, ca și „situațiile estetice extra-artistice” (artizanatul, vestimentația, designul). SCRIERI: Problema categoriilor estetice, București, 1968; Frumosul și valoarea estetică, București, 1968; Ce se va întâmpla mâine?, București, 1972; Artă și speranță, București, 1974; Audiovizual și diaporama (în colaborare), coordonator Eugen Iarovici, București, 1983; Frumosul dincolo de artă, București, 1988. Repere bibliografice: Marian Popa, Gh. Achiței, „Ce se va întâmpla mâine?”, AFT, 1973, 8; Victor Ernest Mașek, „Ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
estetică, București, 1968; Ce se va întâmpla mâine?, București, 1972; Artă și speranță, București, 1974; Audiovizual și diaporama (în colaborare), coordonator Eugen Iarovici, București, 1983; Frumosul dincolo de artă, București, 1988. Repere bibliografice: Marian Popa, Gh. Achiței, „Ce se va întâmpla mâine?”, AFT, 1973, 8; Victor Ernest Mașek, „Ce se va întâmpla mâine?”, „Revista de filosofie”, 1973, 6; Gr. Smeu, Gh. Achiței, „Artă și speranță”, RL, 1975, 47; Gr. Popa, „Artă și speranță”, VR, 1976, 8; Gr. Smeu, Dincolo de artă, RL, 1989
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
și speranță, București, 1974; Audiovizual și diaporama (în colaborare), coordonator Eugen Iarovici, București, 1983; Frumosul dincolo de artă, București, 1988. Repere bibliografice: Marian Popa, Gh. Achiței, „Ce se va întâmpla mâine?”, AFT, 1973, 8; Victor Ernest Mașek, „Ce se va întâmpla mâine?”, „Revista de filosofie”, 1973, 6; Gr. Smeu, Gh. Achiței, „Artă și speranță”, RL, 1975, 47; Gr. Popa, „Artă și speranță”, VR, 1976, 8; Gr. Smeu, Dincolo de artă, RL, 1989, 20; Dicț. scriit. rom., I, 6-7; Popa, Ist. lit., II, 1165
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
malades, Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil, Cântecul așteptării/Le chant de l'attente, Epilog/Épilogue. Le titre du recueil est un autre choix original de la traductrice, qui reprend un vers du poème Epilog/Épilogue : Îngenunchez în vânt. Mâine oasele au să-mi cadă de pe cruce. Înapoi niciun drum nu mai duce. Îngenunchez în vânt: Lângă steaua cea mai tristă. (Blaga, 2010 : 132) Je m'agenouille dans le vent. Demain mes ossements se détacheront de la croix. Îl n'y
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de l'avenir " (" materialismului dialectic [...] care va sta, fără îndoială, la baza sistemelor de gândire și de cercetare ale lumii de mâine "). Notre traduction. 920 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 21. 921 En ce qui concerne la vision esthétique de Blaga, voir Dumitru Micu, Estetică lui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
J. - Médicine/Sciences, 6, 10, 954-957, 1990; Bao ShiShan și colab. - European journal of immunology, 96, 3, 552556, 1996; Bară C. - Imunologie fundamentală. Ed. Medicală, București, 1996; IOAN PAUL156 Barza H., Cîlmău Fl. - Patologie medicală veterinară, ed. Fundația „România de mâine”, Buc., 1999; Bazan N.G. - Natură, 374, 6522, 501-502, 1995; Beers M.H., Berkow R (coord.Ă - The Merck Manual, Merck and Co. Inc., New Jersey, 2002, BIC All, București, 2002; Belkaid și colab. - Vet. Res., 24, 4, 359-361, 1993; Benazzi C.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
p. 149, 1966; Paul I. și colab. - Lucrări St. Inst. Agr. Iași, 367-376, 1967; Pepin M. - Vet. Res., 24, 4, 369- 374, 1993; Person J.M. - Rec. Méd. Vét., 168, 8-9, 565-575, 1992; Popovici V. - Morfopatologie generală. Ed. Fundația „România de mâine”, București, 1999; Porter K.R., Bonneville M.A. - Structure fine des cellules et des tissus. Ed. Sciences, Mc Graw-Hill, Paris, 1973; Porth C.H. (edit.Ă - Pathophysiology, Lippincott Comp., Philadelphia, 1990; Pouliot N. și colab. - Inflamation, 20(3Ă, 263-280, 1996; Poulsom R.
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
p. 705. footnote>; „resursele umane se referă la toți salariații, atât lucrători, cât și manageri ai unei organizații”<footnote Ibidem, p. 5. footnote>; „oamenii reprezintă o resursă comună și totodată o resursă - cheie, o resursă vitală, de azi și de mâine, a tuturor organizațiilor”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p.13. footnote>; „resursele umane reprezintă cheia activităților economice (...) aflată în centrul activității, omul devine un factor de importanță majoră pentru management”<footnote Manole, Cristina, Managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]