23,608 matches
-
să vă spun, ce impresie mi-o făcut capetele ale înconjurate de zdrențe... Aveam 29 de ani. Eu din fire-s optimistă, îs sangvină... Și mă gândeam... și nu știam dacă să râd sau să plâng... Și am început să zâmbesc la capetele acele’ care se uitau la mine, și am zis: Nu vă supărați că v-am trezit, că v-am deranjat din somn. Ha, ha! Și șefa o zis: Nu-i nimic, suntem obișnuite, că nu știu câte o’ intrat până
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de ce merg repede, când merg încet... că merg prea încet... tot timpu’ se-agață de mine. Nu știu ce-o fi vorbit cu ea ofițerul, că de-atunci așa de frumos s-o purtat cu mine și-așa mieros îmi zâmbea... că chiar îmi făcea silă. No, aste-au fost până prin anii ’60... Deci eu mai aveam trei ani de făcut de închisoare, că trecuse șapte ani. Și în timpu’ ce-am fost la Miercurea Ciuc n-am primit pachete, n-am
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
rușii... cum era’ atunci... Și domne, unu’ dintre noi ne-a turnat... și pe restu’ ne-a arestat. Cum s-a desfășurat ancheta? M-au dus pe Maria Rosetti, și acolo a început o anchetă intensivă: dimineața, după-masa și noaptea... (zâmbește - n.n.). Aveau 27 de întrebări tip. M-a întrebat numa’ de bancuri, de ce s-a zis, de ce am râs... Ce-ai zis de Liban? Ce-ai zis de Taiwan? Ce-ai zis de Berlinul Occidental? Ai ascultat Vocea Americii? Ai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
adus la Râmnicu Vâlcea. Când am ajuns, ne-a făcut percheziție într-un în hol acolo, și a venit grefa și ne-a luat amprentele... Și grefieră la penitenciar era fata cu care trebuia să mă însor io prima dată. (zâmbește - n.n.) Și ea a venit și ne-a luat amprentele... Atunci ea avea un frate ofițer de Securitate și am văzut că și ea era parcă împotriva noastră, deși nu făcusem nimic și, vă spusei, ca băiat, am vorbit cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mare în grad ca dumneavoastră! Bă, tu nu ne lua pe noi la... mișto! Ce-ai fost? Zâc: Am fost căpitan domne! Căpitan? Păi și ce cauți aicea? Domne, n-am venit eu de bună voie. M-a’ adus ei. (zâmbește - n.n.) Pă’ ce-ai făcut! Domne... am râs când a spus unu’ un banc! Bă, tu nu ne lua pe noi... În fine... Și m-a’ rugat să le spun și lor bancu’. Zâc: Domne, nu vi-l spun că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-vă pomană, poate a mai rămas pe la bucătărie ceva arpacaș... ce-o fi, că murim de foame aicea! I-a uite bă! Ce bă, aici e Crucea Roșie? E azil? Futu-vă dumneză... Nimic! Și... zdranc cu ușa. A plecat... (zâmbește - n.n.) După vreo juma’ dă oră auzim trop-trop-trop pe sală iară. Domne, deși să zâcea c-a fost cel mai rău gardian din pușcării, ne-a adus un hârdău cu arpacaș. Cel mai bun arpacaș să știți c-a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Blaga, p. 224); • complement indirect: „Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.” (M.Eminescu, I, p. 203), „De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte,/Oceanul cel de gheață mi-apare înainte.” (Ibidem, p. 114); • complement de reciprocitate: „Zâmbiră între dânșii bătrânii tăi prieteni.” (Ibidem, p. 91); • complement de agent: „Nimic nu e realizat de ei.”; • complemente corelative (sociativ, de excepție, cumulativ): „Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori.” (M. Eminescu, Proză literară, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diateza reciprocă: „Șoptesc cu zgomotul de guri/ Ce se sărută.” (M. Eminescu, I, p.228). „Mai nainte de-a se despărți, își împărțiră câte o basma și se înțeleseră zicând.” (P. Ispirescu, p. 163) • diateza dinamică: „Iar când te văd zâmbind copilărește,/ Se stinge-atunci o viață de durere.” (Ibidem, p. 120); • diateza impersonală: Se merge din ce în ce mai anevoie. • diateza pasivă: „În odaie prin unghere/S-a țesut păinjeniș.” (M. Eminescu, I, p. 105) PRONUMELE POSESIVTC "PRONUMELE POSESIV" Sub aspect semantic, pronumele posesiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că ea cură Încet repovestită de o străină gură, Ca și când n-ar fi viața-mi, ca și când n-aș fi fost...” (M. Eminescu) Optativultc " Optativul" Subiectul vorbitor este direct interesat în desfășurarea acțiunii verbale; realizarea acțiunii este dorită de el: „Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar răcni și nu cutează...” (M. Eminescu) În limba vorbită, dorința se exprimă cu o intensitate specială, în propoziții exclamative, în a căror structură optativul verbului-predicat este precedat de conjuncția de: „Of! de-ar veni iarna
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prezentului comunicării. Se poate afla în situația de timp absolut și de timp de relație. Este un timp absolut când verbul la prezumtiv funcționează sintactic, ca predicat al unei propoziții nondependente (sau independente): „Nu te vei fi așteptat, grăi dânsa zâmbind - să-ți vin așa deodată în casă...” (I. Slavici) „S-o fi făcut, maică - aprobă învățătorul” (M. Preda) Ipostaza de timp de relație (de ordin mai degrabă sintactic decât morfologic) se manifestă când verbul la prezumtiv este predicatul unei subordonate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
plecat imediat, fiind urmat de toți. Gerunziul verbelor copulative participă la realizarea diferitelor funcții sintactice prin constituenți analitici, în structura cărora intră în complementaritate sintactică cu un nume: „Luceferi, ce răsar / Din umbră de cetini, Fiindu-mi prieteni / O să-mi zâmbească iar.” (M. Eminescu) Asemeni infinitivului, gerunziul rămâne în mod frecvent în afara realizării autentice a unor funcții sintactice în enunțuri în care între gerunziu și verbul-predicat nu se instituie o relație de dependență/interdependență în plan semantic; fără să-și poată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb întrebuințat la diateza reflexivă: „Ca să vadă-un chip se uită / Cum aleargă apa-n cercuri.” (M. Eminescu, I., 72), „Te duci și ani de suferință / N-or să te vază ochi-mi triști, Înamorați de-a ta ființă, / De cum zâmbești, de cum te miști.” (M. Eminescu, I., 211) COMPLEMENTUL DE RECIPROCITATETC "COMPLEMENTUL DE RECIPROCITATE" Dezvoltarea funcției de complement de reciprocitate este impusă - în constituirea și împlinirea câmpului semantico-sintactic deschis de termenul regent - de conținutul lexical al unor verbe care implică participarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că nu mai există pentru mine alt loc decât ori în genunchi lângă flăcări, ori alături de Nero și de Inchiziție, ori între cei care scrâșnesc de durere, ori între cei care în acest timp cântă.” (O. Paler, Galilei, 63), „Ah! zâmbi el c-un fel de dureroasă beție, de-aș putea s-o sărut, o dată! pare că n-aș mai voi nimic în lume... ori să-i desmierd mânile, ori să-i despletesc părul, ori să-i sărut umerii!” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este ziua mamei, Zi frumoasă că și ea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mioare Și cu oameni ca-n poveste Țara mea de cânt și dor, Te iubesc. Pământ bogat, Tu ai soare în pridvor. Plin de vise, fermecat. Patria de Liviu Dumitru Am intrebat pe mama mea: Și chipul mamei mi-a zâmbit. Ce-nseamnă mama, patria? La câte oare s a gândit? Aud mereu acest cuvânt Privește tot ce te-nconjoară E casa, cer, este pământ? E patrie, e leagăn, este țara! ¾ FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ A, a, a Multe vorbe încep cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
județul Vaslui. Poet, epigramist, umorist, prozator. Membru f ondator al Cenaclului Artelor IAMC Vaslui; membru al Societății Culturale „Anton Pann”, Rm. Vâlcea; membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Membru senior al Academiei Libere”Păstorelʺ Iași. Cărți publicate: ȘI ʺBOBOCII ʺ ZÂMBESC, editu ra D.I.G . Iași 2006, versuri umoristice. R-D CINILE CONTINUITA ȚII, roman istoric, Editura P.I.M. Iași, 2008. Prezent în antologii și culegeri: EPIGRA MIȘTI IE ȘENI CONTEMPORANI, Iași 2003; URMAȘII LUI CINCINAT, București, 2004. EPIGRAMIȘTI LA ȘCOALA VIEȚII, ClujNapoca, 2006
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un miros mai subtil, mai insinuant, iritant și lasciv. M-am uitat mirat în jurul meu. Mi se părea că undeva, îndărătul nostru, cineva uitase vreo cădelniță aprinsă. I-am răspuns simplu: - Parc-ar mirosi a smirnă, a tămâie. Conu Manole zâmbea: - Uită-te acum și la culoarea lui. Ridicând un pahar până în dreptul lumânărilor mă întrebă: - Cum ți se pare? Cum să mi se pară! în pahar nu mai era vin, ci chihlimbar. Ape ruginii, fosforescente, jucau cu irizări nesfârșite în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
începu să mestece cu plăcere din aceste două elemente, adăugând și brânză. După ce înghiți de câteva ori, își tu rnă o ul cică din vinul acrișor ș-o deșertă pe nerăsuflate, c o poftă nemaipo menită. - Domnule abate - îi zise zâmbind Alecu Ruset, care-l pândea de câteva clipe cu viclenie - așteptând o mâncare caldă, poate n-ar fi rău să încerci și domnia ta metoda căpitanului Turculeț. - Să încercăm, răspunse domnul de Marenne, după o clipă de șovăire. Într-adevăr n-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
papistașului că noi n-avem știință multă, dar slujba ne o facem; și că nu vreau să mă cl ănțănesc cu el, pentru că Dumnezeu vede și înțelege. Ruset tălmăci abatelui această cugetare. - Foarte adevărat și adânc spus! - zise de Marenne, zâmbind către preot; și își aplecă spre ulcic ă ochii înduioșați. - Măria ta, urmă cam înfierbântat părintele N icoară, dacă vra papistașul să cunoască știința de învățătură, apoi când ajunge la Iași, să se înfățișeze la înalt prea sfinția sa Kirio Kir Dosoftei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
umblu cu calul în spate. Ei umblă pe o cărare; eu vreau să umblu pe două. - Are dreptate - aprobă Ruset și începu să explice domnului abate descoperirea răzeșului. Nu izbuti însă deplin, și din această clipă, fiind foarte fericiți amândoi, zâmbind și înțelegându-se, părăsiră discursurile ca ceva cu totul nefolositor. Curând se răsuciră în două poziții felurite și călătoriră spre visuri. Șătrarul făcu lui Tur culeț se mn spre ei, cu ochiul stâng și cu colțul gurii încrețit disprețuitor. Artiștii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vârsta, de, s ar putea să le uite. întocmirea de versuri pe cale mintală este, oricum, o performanță, poate nu ca băgarea unui gol sau depășir ea unui record, dar performanță totuși e. Se simte o învăluire de admirație. Iar Păstorel zâmbește distant, dar prietenos.( Ce nu face omul pentru o țigară? Ce nu face scriitorul pentru un condei? Deși ofițerul și subordonații lui se țin tari, se supravegheaz ă între ei și se împotrivesc vrăjii, în atmosfera glacială (la propriu și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
domnului și doamnei Georges Polizu La Cotnărașul ce-a-nvechit E-o cale atât de lungă Că zile cinci i au trebuit Fiat-ului s-ajungă. Deși pornit de mult la drum, Dar pe șosele proaste, Buchetul lui de abia acum Zâmbi narinei noastre. Cotnarul vostru din Maxut încet la cap se suie, Era pe când nu l am băut, Azi l-am băut și nu e. Și astăzi ca-n atâtea seri, Când pivnița-i adâncă, Tăria vinului de ieri Ne urmărește
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
gândul la imaginea “prostului satului”. Diverse expresii ale gurii închise corespund unor poziții pe care o adoptă buzele atunci când ne confruntăm cu un gust plăcut sau, dimpotrivă, dezagreabil. Nu întâmplător vorbim despre figura “acră” a cuiva sau spounem că altcineva zâmbește “dulce” sau “amar”. Apărut încă din a cincea săptămână de viață, zâmbetul constituie un indiciu că sugarul a depășit un stadiu important în procesul de individuație. Că zâmbetul ne atrage atenția mai mult decât alte manifestări mimico-gestuale ne-o demonstrează
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
putut să se veselească de bucuriile iernii, se întrec spre case pentru a se cuibări în patul moale și călduros de lângă sobă. PRIMĂVARA A venit primăvara ! Tânăra domniță s-a întors cu o coroniță de ghiocei și albăstrele. Soarele ne zâmbește iar. Prințesa țese cu îndemânare un covor de iarbă. Copacii par ninși cu flori albe și rozii. Ghioceii timizi ies de sub pământul umed, desfăcându-și cupele. Clopoțeii scot un sunet ușor. Bujorii roșesc de timiditate. Mândrele lalele par să fure
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]