KorAP: Find »[drukola/base=accent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...867 868 869 ...882 >

22,035 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

Vasile Pârvan era direct legată de abilitatea omului de a-și depăși limitele materiale 34. Teoria sa despre modul În care se produc schimbările În istorie se plasa fidel În tradiția Încă puternică a școlii de gândire pozitiviste, ce punea accentul pe posibilitățile nelimitate de realizare a progresului În virtutea raționalității și abilității omului de a Învinge limitările mediului Înconjurător. Încrederea În progres Împărtășită de intelectuali și politicieni se afirmase În unele cazuri și mai puternic o dată cu sfârșitul primului război mondial. Chiar dacă

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
orientări politice de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva mendeliană avea un impact științific mai accentuat 46. Deplasarea accentului pe ereditate drept catalizator al schimbării (și, implicit, al progresului) mai important decât mediul a avut implicații profunde. În primul rând, a contribuit esențial la schimbarea centrului de greutate al programelor de Îmbunătățire a „capitalului uman”, de la problemele sociale majore

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de medicii români În timpul studiilor din străinătate, pe care majoritatea le făcuseră În școli de orientare mendeliană, În special din Germania și Austria. Mai precis, se pare că școala din München, cu profilul său mendelian mult mai strict și cu accentul pe care Îl punea pe igiena rasei, mai degrabă decât cea din Berlin, ce era orientată mai ales către problematicile asistenței sociale, a oferit paradigma de urmat pentru eugeniștii din Transilvania 48. Mendelismul a fost o alegere conștientă pentru eugeniștii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
larg și nu se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și simbolurilor culturale ca mărci semnificative ale patrimoniului ereditar al poporului român. Cu toate acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor trăsături specifice identității românești. Punând accentul pe ereditate mai degrabă decât pe tradițiile culturale, ca fundament al definirii „românității”, eugeniștii deveneau parte a unei alte dezbateri foarte aprinse a acelor vremuri, mai ales În Transilvania. Populația maghiară și cea română din regiune Își disputau de aproape

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
românești la Începutul secolului al XIII-lea și că, de atunci, Își creaseră propria cultură foarte importantă. Aceștia mai susțineau că dreptul asupra Transilvaniei era Înscris În numeroase tratate și acte legale semnate și recunoscute de Marile Puteri ale Europei. Accentul pus de eugeniști pe semnificația precumpănitoare a eredității În stabilirea identității unui individ sau a unei națiuni părea să respingă valabilitatea unei astfel de dezbateri, sugerând că subiectele puse În discuție puteau fi cântărite doar În parametrii unui discurs științific

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
tuturor revizioniștilor maghiari că Transilvania era, fără tăgadă, ocupată predominant de români, ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
statului și cel al responsabilităților personale reprezintă o provocare pentru clivajul stânga-dreapta. Poziția pe care Moldovan o descrie În Biopolitica poate fi descrisă ca modernistă, radicală la nivelul implicațiilor sale profunde, În ciuda limbajului cinic și al aparenței conservatoare (mai precis, accentul pus pe păstrarea capitalului biologic al populației rurale). Biopolitica, o soluție corporatistă: cetățenie - drepturi și obligațiitc "Biopolitica, o soluție corporatistă \: cetățenie - drepturi și obligații" Sursele gândirii filosofice organiciste a lui Moldovan se găsesc În lucrările unor figuri proeminente ale secolelor

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
produse de secolul al XIX-lea, puteau fi folosite În aplicarea unor măsuri preventive În România, cu scopul de a asigura derularea unui proces de modernizare În permanență conștient de riscurile sale biologice. Viziunea lui Moldovan asupra României moderne punea accentul pe importanța definirii tuturor atributelor, acțiunilor și scopurilor statului prin raportare la identitatea națională. Moldovan propunea, de fapt, o formă de naționalism totalitar. Națiunea, În concepția sa, era o entitate creată natural, care evolua la fel ca un organism viu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
pe care membrii săi o Împărtășeau 16. Alți istorici, printre care Eric Hobsbawm, au subliniat În continuare conservatorismul ideologiei naționaliste, chiar dacă au recunoscut faptul că este un produs al epocii moderne 17. Unele teorii ale naționalismului au pus, de asemenea, accentul pe continuitate În analiza apariției și răspândirii naționalismului din perspectiva etnicității, ca element sociologic. Printre teoriile care adoptă această abordare, cea mai cunoscută este cea propusă de Anthony Smith 18. Această evaluare este contestată de John Hutchinson În analiza sa

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
asumarea” unei identități Însemna, de fapt, că fiecare persoană urma să Își definească În mod conștient un rol În cadrul grupului etnic, În acord cu nevoile și contextul contemporan ale națiunii, care devenea, astfel, o comunitate ancorată irevocabil În experiența modernă. Accentul pus pe responsabilitățile indivizilor față de comunitatea națională, ca mijloc de Îmbunătățire a capitalului biologic la nivelul implicării civice directe, reflecta o poziție fără corespondent În mișcările eugeniste din Europa Occidentală sau Statele Unite, a căror retorică se baza pe afirmarea puternică

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca pe o amenințare la adresa intereselor mai largi ale comunității, pentru că feministele puneau accentul pe potențialul femeilor de a reuși În toate domeniile vieții publice, cu condiția să li se ofere o șansă. O consecință directă a acestui fel de a gândi era posibilitatea ca o femeie să aleagă orice profesie, În dauna rolului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
eugenice ale națiunii. Programe publice: factori de mediu și progres biologictc "Programe publice \: factori de mediu și progres biologic" Dacă Ministerul Sănătății urma să fie piesa centrală În reforma biopolitică, În toate celelalte domenii ale vieții publice Moldovan a pus accentul și pe importanța prezervării igienei mediului, ca prioritate a Ministerului Lucrărilor Publice. Chiar dacă era În dezacord cu teoriile lamarckiene, Moldovan considera că factorii de mediu puteau avea o influență dezabilitantă, În special asupra indivizilor cu patologii ereditare latente. În consecință

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
adept al modernizării. Cu toate acestea, existau puncte de divergență Între obiectivele sale de maximizare a capitalului biologic al națiunii și ideile contemporanilor săi francezi. În același timp, nici unul dintre autorii cu viziuni eugeniste din străinătate nu a pus atâta accent pe legătura dintre raționalizarea planificării urbane și asigurarea sănătății genetice. În particular, eugeniștii de orientare mendeliană au descurajat chiar astfel de abordări lamarckiene ale reformei mediului. Moldovan a creat un nou cadru În care puteau fi discutate preocupările pentru bunăstarea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Ministerul Artelor și Culturii urma să Își reformuleze și el scopurile În acord cu evanghelia eugenistă, realocându-și resursele preponderent pentru mobilizarea indivizilor și grupurilor superioare eugenic și pentru educarea tuturor românilor referitor la această ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate de constrângerile impuse de prioritățile biologice și de principiile eugenice, care structurau sfera publică. O altă diferență radicală dintre teoria biopolitică și ideologiile totalitare este conținută În accentul pus de Moldovan pe legalitate, pe respectul față de legi. Moldovan nu a susținut niciodată folosirea În mod direct sau indirect a violenței de către stat Împotriva cetățenilor săi. Un contraargument la această interpretare ar fi, de exemplu, observația că, atunci când propune

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Încercând, de fapt, să le reorganizeze Într-un mod adecvat problemelor și obiectivelor celor mai potrivite epocii moderne. Sinteza propusă astfel se apropie, de fapt, cel mai mult de o doctrină formulată În România cam În același timp - corporatismul 67. Accentul pus de Moldovan pe necesitatea ca instituțiile statului să controleze accesul la resurse și procesele de modernizare, În același timp În care competiția pentru putere politică era eliminată din sfera publică este o poziție afină cu viziunea lui Manoilescu despre

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Limbajul său este puternic infuzat de imagini apocaliptice biblice, foarte departe de un discurs, cum este cel al eugeniștilor, care aduce În prim-plan legile științifice ale vieții 88. O altă caracteristică mult mai importantă a discursului lui Codreanu este accentul pus pe chemarea către membrii mișcării de a se supune idelurilor credinței creștine și de a-și urma Căpitanul fără să pună la Îndoială mijloacele necesare pentru a obține mântuirea. În contrast cu acest mesaj, mișcarea eugenistă vorbea despre adevăruri obiective, raționale

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
atât pozitive, cât și negative 100. Spre deosebire de viziunea lui Moldovan, care aduce În prim-plan importanța covârșitoare a factorilor ereditari, teoria lui Banu despre forțele care influențează stabilitatea sau dezechilibrul biologic se apropie mai mult de perspectivele eugeniste care puneau accentul pe factorii de mediu și sociali. Rămânând un mendelian, Banu nu face Însă o distincție clară Între factorii ereditari și manifestarea lor socială. Pentru el, valoarea „capitalului de sănătate” era În mod esențial legată de modul În care erau definite

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ca indivizii aparent disgenici să poată fi reintegrați În straturile „normale” ale societății. În ceea ce privește reprimarea delincvenților, Banu susținea că „acțiunile represive trebuie Înlocuite aproape În totalitate cu măsuri de igienă socială care sunt exprimate În crearea de instituții corecționale”104. Accentul pus de Banu pe empirism mai degrabă decât pe considerații teoretice se reflectă și În metodologia folosită pentru a enumera problemele de igienă rasială. El folosește adesea date statistice referitoare la aspectele cantitative și calitative ale sănătății românilor, pentru a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În Biopolitica, și-a dovedit chiar valențele revoluționare. Punând accentul pe aspecte diferite ale relației dintre stat și cetățeni, Moldovan, Făcăoaru, Manliu și Banu au descris Însă statul ca fiind instrumentul cel mai puternic de control al comportamentului social, limitat doar de legile universale ale eredității. Conform ideilor exprimate În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sensul restructurării statului, ci și pentru remodelarea rolurilor și ierarhiilor sociale. La baza viziunii lor a stat ideea Întâietății intereselor colective asupra celor individuale. Rolul social al unui individ singular era, de aceea, Întotdeauna intrinsec legat de interese biosociale superioare. Accentul pus pe Întâietatea comunității În raport cu individul nu reprezenta Însă o Încercare de a recupera o formă de organizare socială care reușise În trecut să ofere siguranță. Dimpotrivă, principiul interesului prioritar al comunității În raport cu actorii individuali avea să constituie fundamentul unei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a argumentelor eugeniste despre modul În care urma să fie selectată noua elită eugenică, ele nu diferă foarte mult de opiniile exprimate de majoritatea intelectualilor și politicienilor români ai perioadei respective. Noutatea conținută În argumentele eugeniste era reprezentată de punerea accentului pe necesitatea de a Înlocui politicienii de profesie din toate pozițiile oficiale, pentru că, În opinia lor, cei din urmă nu prezentau nici o garanție În termeni de responsabilitate față de sănătatea națiunii viitoare. Imaginea pe care o aveau eugeniștii despre politicieni era

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
să joace rolul de lideri adecvat educației și integrității lor morale 29. Analize de felul celor realizate de Manuilă subliniau, În primul rând, obligația statului de a asigura o selecție mai bună și de a utiliza mai bine capitalul uman. Accentul pus pe necesitatea ca guvernul să Își asume responsabilitatea, dar și controlul noii elite era o consecință firească a viziunii eugeniste a statului ca protector natural al sănătății prezente și viitoare a națiunii. Alți autori abordau problema șomajului intelectual Într-

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de a găsi o modalitate de a-și urma și chiar realiza aspirațiile. Statul oferea oportunități, dar nu promitea - și nici nu ar fi trebuit să promită - siguranța intelectuală a fiecărui intelectual. Critica liberală susținută de Negulescu punea și ea accentul pe necesitatea ca indivizii să Își asume mai multă responsabilitate, dar Într-o manieră complet diferită de cea a contemporanilor săi, adepți ai eugeniei. El se referea la controlul pe care fiecare individ, bărbat sau femeie, Îl avea asupra rolului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]