22,049 matches
-
de care Scânteia dă necontenit dovadă în fiecare literă tipărită, fără toate aceste calități, critica se poate lesne transforma dintr-un impuls într-o frână care în loc să servească poate să păgubească mersul înainte al literaturii noastre”. Dar „cea mai de folos zăbavă” pentru cunoașterea evoluției și emancipării ideologice a dramaturgiei și spectacolelor este citirea articolelor lui Valentin Silvestru, fără îndoială cel mai perseverent și vigilent comentator în domeniu, cu contribuții încă din 1948. Cum tratarea monografică n-a fost, în nici un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
47. Mihai Gafița. - Cetatea de foc în lumina discuțiilor de la Reșița. În: Viața românească, nr.4, apr., 1950 48. Mihail Ghimpu. - Pe marginea discuțiilor despre „Cetatea de foc. În: Flacăra, nr.23 (127), 10 iun., 1950 40. A.Baranga. - Despre foloasele unei critici juste și concrete. Idem, nr. 38 (142), 23 sept. 50. Din articolele lui Valentin Silvestru în Flacăra, 1950: - în nr.3 (107), 24 ian.: Tineri regizori și înfăptuirile lor - în nr. 16 (120), 22 apr.: „Așa s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în vază, întinzând mâna moale celui mai slab, dar totuși întinzându-i-o, căci acela poate să devină puternic, ascultând ce se spune oriunde se strâng mai mulți inși etc. Veți spune: acesta este chiaburul. Să admitem dacă vreți pentru folosul discuției. Toate aceste note caracterologice care pot fi descoperite la analiză într-un erou de roman nu condiționează ele înșile viața fictivă a eroului. Tabloul caracterologic al unui om îl poate face și un psiholog cu mijloace abstracte, cum am
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de omenească, se desfășoară în câteva episoade întrerupte de momente lirice, de meditații ale eroinei, cântece ale unei inimi tinere și dornice de fericire, de viață creatoare, dornice de a da înapoi în chip de invenții științifice, de înfăptuiri în folosul poporului, elanul, învățătura pe care i le-au dăruit patria, partidul (...). Dealuri natale, sondele mele, Vă închin gândul meu rușinat. Sunt ingineră aproape, dar nu știu Să dau înapoi ce mi-ați dat. De mult n-am mai dat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
satul unde un vechi comunist, sondorul Andrei, vine să-și petreacă concediul de odihnă. (...) Cu multă iscusință comunistul Andrei strânge în jurul său o mână de utemiști și de țărani colectiviști și își închină zilele de odihnă reparării acestei fântâni în folosul gospodăriei colective. Cu multă îngâmfare și dispreț privește această acțiune un alt personaj al nuvelei, Sică, șeful ramurilor anexe, un tânăr cu oarecari însușiri, dar lăudăros, egoist și ambițios, care însă în fața frumuseții morale a lui Andrei ne apare meschin
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ca elevii să aibă inițiativă În a produce modalități diverse de abordare a unei probleme. La clasa a patra, elevii au fost puși În situația de a căuta noi căi de rezolvare a acestor tipuri de probleme. De un real folos sunt problemele distractive care stimulează și dezvoltă atenția și raționamentul logic. Rezolvând astfel de probleme, elevul observă că nu trebuie tratată superficial nici o informație din problemă, iar folosirea propriilor cunoștințe Îl ajută să poată rezolva anumite situații problematice, să descopere
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
multe altele nu sînt? Iar întrebările ar putea continua. Atunci, răspunsul la întrebarea din titlul acestui capitol este destul de clar. Dacă sînteți interesați de căutarea unor răspunsuri la cîteva dintre întrebările fundamentale privind democrația, un ghid ar putea fi de folos. Bineînțeles, pe parcursul acestei scurte călătorii nu veți afla răspunsuri la toate întrebările pe care ați dori să le puneți. Pentru ca excursia să nu fie prea îndelungată sau complicată, va trebui să ocolim nenumărate căi pe care poate le-ați considera
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pentru deciziile, faptele sau conduitele lor, într-un interval de timp "acceptabil". Reprezentarea echitabilă. Ce înseamnă reprezentare echitabilă în cadrul unei democrații generează controverse interminabile, în parte deoarece necesită lămurirea următoarelor două criterii. Consensul avizat. Constituția poate să le fie de folos cetățenilor și liderilor politici pentru atingerea unui consens bazat pe opinii avizate în legătură cu legile și politicile. Acest lucru este realizabil prin crearea de oportunități și stimulente pentru ca liderii politici să se implice în activități de negociere, acomodare și formări de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
pot fi oarecum arbitrare. Dar dacă doriți să urmăriți subiectul mai profund decît vă permite scurta mea listă sau dacă ați dori să analizați democrația dintr-o perspectivă diferită de a mea, aceste lucrări ar trebui să vă fie de folos. Deja am amintit cîteva dintre ele în Note. ORIGINILE ȘI DEZVOLTAREA DEMOCRAȚIEI Adcock, F. E. Roman Political Ideas and Practice. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1959. Agard, Walter R. What Democracy Meant to the Greeks. Madison: University of Wisconsin
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Iar acum se retrage... s-a dus. Îmi dă drumul la braț și-mi zîmbește. — Vezi, Becky? Vezi că ai reușit să faci față, În ciuda fricii? — Uau. Aproape mi s-a tăiat respirația. — Crezi că ai Învățat un lucru de folos azi? mă privește atotștiutoare. Ceva care te face să-ți vezi frica dintr-o perspectivă corectă? — Da, dau din cap cu sinceritate. Am aflat că vreau neapărat anestezie epidurală. — Mai bine una generală, draga mea, se bagă și mama. Sau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ca soțul dumneavoastră să „aibă o aventură În latină“, așa cum ați afirmat. Înțeleg perfect cît de neliniștită trebuie să fiți și sînt Încîntat să vă traduc mesajele sms pe care mi le-ați trimis. Sper că vă va fi de folos. Cu considerație, Edmund Fortescue, Profesor de limbi clasice P.S. Întîmplarea face ca „Amant latin“ să nu se refere, În general, la o persoană care discută cu iubita sa În latinește; sper că aceste cuvinte ale mele vă vor aduce cît
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
ce să mă Îmbrac, Însă, În cele din urmă, am optat pentru o rochie simplă neagră, cu imprimeuri, pantofi retro și ochelari de soare supradimensionați, opaci. Deși, după cît se pare, ochelarii de soare nu-ți sînt realmente de nici un folos cînd vrei să te deghizezi. Dacă m-ar vedea cineva, n-ar zice automat „ Uite o femeie misterioasă, În negru“, ci „Ia uite-o pe Becky, are ochelari de soare și se duce să-i facă o vizită unui detectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Mă Închid În vestibul și sfîșii nerăbdătoare plicul. În el se află un dosar de carton, pe care scrie „Brandon“. Pe partea din față are lipit un post-it, pe care e mîzgălit un mesaj: „Sper că vă va fi de folos. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, nu ezitați să mă contactați. Al dvs., Dave S“. Îl deschid - și am În mînă absolut toate datele. Copii ale tuturor Însemnărilor, transcrieri de conversații, poze... Le răsfoiesc, cu inima bubuindu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
plicul. În el se află un dosar de carton, pe care scrie „Brandon“. Pe partea din față are lipit un post-it, pe care e mîzgălit un mesaj: „Sper că vă va fi de folos. Dacă vă mai pot fi de folos cu ceva, nu ezitați să mă contactați. Al dvs., Dave S“. Îl deschid - și am În mînă absolut toate datele. Copii ale tuturor Însemnărilor, transcrieri de conversații, poze... Le răsfoiesc, cu inima bubuindu-mi. Uitasem cîte chestii au strîns despre
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Tragicul lui Liiceanu, una dintre puținele cărți de idei din vremea comunismului care putea fi citită. Mi-a plăcut și Pitoresc și melancolie de Pleșu, deși aparținea unui domeniu, filosofia artei, destul de îndepărtat de preocupările mele mai constante. Mai de folos mi-a fost Minima moralia pentru că, în deceniul nouă, îmi puneam și eu destul de serios niște probleme etice, aveam de făcut niște alegeri, pe care într-un târziu le-am și făcut. Pe de altă parte, socot în continuare că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ca să zic așa. Dorin Popa: Stelian Tănase insistă, în același articol, că vor scăpa definitiv de problema dosarelor cei care scapă acum. "Dosariada a început să aibă sensul de mică-mare afacere, de trafic cu dosare, cu scurgeri de informații, pentru folosul unor mici funcționari, cicikovi ocazionali, băgăreți și descurcăreți neprihăniți, dar și a recrutorilor lor din redacții și alte părți rușinoase. Miza e mare, pentru că cine scapă acum, și-au zis tovii cu ghiulele la dosar, ăia cu "rețeaua", scapă de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
doi mari artiști dispăruți, pe care i-am omagiat împreună. Cred că am participat la unul din cele mai vii, mai vibrante evenimente de acest fel din ultimii vreo cinci ani. A fost unul din prilejurile de a ieși cu folos din casă! Dorin Popa: Din păcate, uite, am invitația chiar aici în bu-zunar. Însă, purtând sigla TVR, nici măcar n-am deschis-o, crezând că este doar o bifare a unei aniversări anodine, nu un prilej de a revedea prieteni vechi
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
etc. a adoptat o perspectivă pluridisciplinară, apelând la istoria propriu-zisă, la cea a mentalităților, la instrumente împrumutate din sociologie și științele politice. Și cum tema este deosebit de dificilă și complexă, o asemenea însumare teoretică și metodologică poate fi de mare folos în descifrare. Din informațiile mele, nu mai avem foarte mult de așteptat, se apropie de finalizare, că are și un termen de respectat. Cred că, de Crăciun, când ajung acolo, voi putea parcurge măcar tot manuscrisul. Ard de nerăbdare! Dorin
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de instinct pedagogic. Cum, bănuiesc, nu-i place exagerat de mult presa noastră, merge din loc în loc și încearcă să o mai schimbe! Din același motiv și reportajele-interviu amintite ar putea fi utilizate în orice școală de jurnalism cu mult folos. Episodul lui cu consilierea d-lui Năstase e înduioșător, pentru că relevă naivitatea omului de bună credință care este d-l Hurezeanu. Și-a imaginat că fostul premier chiar ar avea nevoie și chiar poate fi consiliat și a acceptat oferta
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
s-a scris aproape nicio lucrare dedicată strict subiectului cercetat; există totuși numeroase articole și lucrări care, deși nu tratează în mod direct presa catolică din prima jumătate a secolului al XX-lea, ne oferă multe informații utile. Tot de folos sunt și cărțile apărute la Editura "Presa Bună" în perioada amintită, deoarece de multe ori completează, dezvoltă sau întregesc unele informații prezentate în publicațiile analizate. Referitor la studiile ce vizează presa romano-catolică din diecezele Iași și București, există doar două
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ars în incediu, altele au fost rătăcite). Datorită importanței documentelor de arhivă și a numărului crescut al acestora, am hotărât să facem un volum separat cu anexe, care să completeze lucrarea de față. Din seria documentelor publicate, de un real folos au fost: Dumitru Preda (coordonator), România Vatican Relații diplomatice I 1920-1950; Ion Dumitriu- Snagov, România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
orice cale la adresa Bisericii Catolice și a învățăturii sale și de a prezenta viziunea acesteia în privința evoluției societății sub toate aspectele ei: "Iată ce urmărește Buletinul parohial, pe care îl recomandăm tuturor eparhioților noștri, fiind convinși că va aduce reale foloase, fără a cauza cuiva neplăceri, deoarece este organ absolut bisericesc în serviciul direct al cauzei religioase și al culturii sufletului ..."411. Semnificativ a fost faptul că acest articol era semnat de arhiepiscopul Alexandru Teodor Cisar și nu de responsabilul sau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de limbă germană la Constanța, ulterior la Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul lui 1942; în luna ianuarie a anului următor a murit. Preotul Iosif Ghiuzan Iosif Ghiuzan s-a născut
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
s-a adresat oamenilor de la țară, ea cuprindea numeroase rubrici cu sfaturi pentru viața de zi cu zi a locuitorilor de la sate, care erau foarte puțin informați. A devenit publicația cu cel mai ridicat profil practic, fiind de un real folos cititorilor, care aflau din paginile ei despre noi culturi, sfaturi practice, leacuri și tratamente medicale. Majoritatea populației catolice din Moldova locuia în mediul rural, fapt ce a determinat buna răspândire a revistei Viața, care s-a adresat unui public diferit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]