167,112 matches
-
că nu se întâmplă nimic în orașul meu fără ca eu să fiu la curent. Cristian stătea în cumpănă. Nu era deloc bucuros că se trezise cu socrul său pe cap. Nu voia să îl implice și pe bătrân în toată afacerea aceasta. Din păcate, Pop avea dreptate. Trebuia să afle ce face Boris Godunov la peșteră, iar pentru asta era musai să fie și el acolo. Ca să ajungă pe Muntele Rău, avea nevoie de bătrânul comisar. Oricât de puțin îi surâdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nimeni cu el, tocmai pentru că nu voia să mai știe cineva cu ce probleme se confruntă ei pe Muntele Rău. Trebuia să se lămurească mai întâi el și abia apoi urma să hotărască pe cine mai implica în toată această afacere. Scuipă cu ciudă pe jos și trase un foc în peșteră. Șuierul prelung al ricoșeului din pereții de calcar răzbătu puternic până la el, amplificat de ecou. Sub tălpi, simți un tremur ușor, pe care la început nici nu-l băgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
caz nu voia să revină la gospodăria părintească de pe malul Nistrului. Această perspectivă nu îi surâdea deloc. Întorsese lucrurile pe toate părțile, cugetând îndelung. Nu reușise să găsească o soluție, singura variantă la care ajunsese, era aceea de a lua afacerea pe cont propriu. În definitiv, el era cel ce dusese tot greul. El descoperise duhul și tot el pusese la cale și capturarea acestuia. Unde mai pui că tot el urma să își petreacă noaptea sus, pe munte, așteptând ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Traficantul voia să înlăture concurența, iar pentru aceasta se arătase dispus să plătească gras. Boris nu avea nici o apăsare pe conștiință, în cazul în care ar fi fost dăruit de Dumnezeu cu așa ceva. În definitiv, învățase de la Vlad că, în afaceri, mustrările de conștiință nu își au locul. Știa foarte bine că și-l va face dușman de moarte pe actualul său șef și îi era limpede că acesta nu va rămâne cu mâinile în sân, privind cum el îi suflă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mustrările de conștiință nu își au locul. Știa foarte bine că și-l va face dușman de moarte pe actualul său șef și îi era limpede că acesta nu va rămâne cu mâinile în sân, privind cum el îi suflă afacerea de sub nas. Bătrânul lup mai avea încă colții suficient de ascuțiți astfel încât să poată mușca destul de periculos. Tocmai din acest motiv îi pregătise debarcarea imediat ce trenul cu cherestea urma să se pună în mișcare. Mai avea de rezolvat două chestiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fi fost elaborat de către „misterioasa, obscura și perfida forță care ținea În mînile sale cheile multor enigme Îngrijorătoare“. Descoperirea senzațională din Times, publicată sub titlul Sfîrșitul irevocabil al Conspirației, ar fi putut, În mod firesc, să pună capăt acelei penibile afaceri, care otrăvise deja multe suflete și luase atîtea vieți. Urmărirea făptașilor, așadar aflarea mistificatorilor, va Începe cu o Întîrziere de vreo douăzeci de ani. Cea mai mare parte a participanților răposare deja, Rusia fusese izolată de restul lumii. Nilul (părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
esența faptelor se reduce la intrigă - s-ar putea deci comprima astfel: Conspirația sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din rusă menținea topica tipic slavă, abunda de pleonasme (era celebra traducere care avea pe prima pagină o imensă pată de cerneală, aidoma „peceții sîngeroase a lui Antichrist“), dar dovedea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
6. Maksimović, Dragoslav (1876-1925) - conducător al mișcării socialiste sîrbe din Kragujevac. 7. Milojević, Tasa (1880-1946) - om politic sîrb, secretar al Partidului socialist democrat. 8. Kautsky, Karl (1854-1938) - publicist și om politic german, (născut la Praga), secretar de stat la Ministerul Afacerilor Străine (după noiembrie 1918). 1. Titlul unei celebre piese de teatru, aparținînd romancierului și dramaturgului sîrb Jovan Sterije Popović (1806-1856). 2. Miroslav Krleža (1893-1983), scriitor croat. 3. Cartier al Zagrebului. 1. Localități din apropierea Belgradului. 2. Cunoscut roman istoric al scriitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
comună Filipeni, rămasă până astăzi fără șosea asfaltată, făr medic stomatolog și fără farmacie. Totodată se cuvine să-i mulțumim noi, beneficiarii acestei cărți, generalului Gheorghe Cernat pentru legătura pe care a inut-o permanent cu sponsorul acestei lucrări, omul de afaceri, Bănuț Dumitru jr. (Mitruț), fără de care această carte n-ar fi putut nici să fie scrisă, nici să fie publicată. Dacă pe timp de criză, Mitruț Bănuț a sacrificat o sumă de bani pentru o carte care vorbește și despre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Scridon”, proprietatea postelnicului Scridonică. Herțanu care stăpânea și o parte din moșia Mărăști, restul fiind a răzeșilor mărășteni. Hanul și crâșma, așezate între păduri, erau deseori prădate de hoți. Veniturile aduse proprietarului erau nesemnificative, fapt care a făcut ca afacerea să fie lichidată, deși pentru popasul călătorilor era un loc cu priință. Acolo, în jurul hanului, și-au găsit loc de popas și înnoptare bejenarii bucovineni, urmând ca a doua zi să stabilească drumul pe care să apuce. Pe când stăteau în jurul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau fiecare moșioara lui - chiar dacă era numai o jireghie de pământ. Ei nu munceau pe moșia boierului, ci numai pe delnițele lor. Răzeșii nu se căsătoreau cu fete sau nu-și măritau fetele cu flăcăii din satul Lunca. Nu făceau afaceri cu oameni din Lunca. Cel mult își angajau hargații dintre oamenii din satul Lunca. Acum s-au schimbat oamenii, atât cei din Lunca cât și foștii răzeși din satele vecine. Trăiescă în legături mai strânse. Se căsătorescă între ei, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
războiului 1916-1918 a fost administratorul celor 13 spitale aflate în Bacău.” Vasilică Rosetti, cel care a făcut studii de matematică la Viena (a fost coleg cu șițeica, matematicianul), după ce a îndeplinit diverse funcții publice și în domeniul privat (a condus afacerile și proprietățile unui mare proprietar - Constantinescu, undeva pe valea Trotușului, pe la Oituz -, nu știu sigur), s-a stabilit la Slobozia - Filipeni, unde și-a ridicat o vilă boierească, încăpătoare, cu o sal mare pentru bibliotecă. Și el a dus-o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de Gheorghe Sterian, care nu a fost căsătorit și îl considera pe Jorj ca pe fiul lui. Averea fraților Sterian nu consta numai din cele două moșii, Rediu Aldei și Dobreana, aveau numerar în bănci (400.000 lei aur!) din afaceri bancare și comerciale, aveau spații de depozitare a mărfurilor la Galați și alte surse de venituri pe care nu le cunoaștem. Satul Lunca și toată comuna Filipeni îi pot fi recunoscători fraților Sterian, deoarece, spre deosebire de foarte mulți proprietari din Moldova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bani ar fi avut, ca profesor, deputat, restaurator al monumentelor istorice (Curtea de Argeș), veniturile de la moșii, dobânzi bancare, banii nu-i ajungeau. Era „mână spartă” și inimă largă, deosebindu-se de ceilalți, cu aceeași poziție socială, fiind dezinteresat de administrarea propriilor afaceri și averi. Vila din Bacău, de pe strada care ducea la gară, i-a înghițit mare parte din avere: vinde moșia de la Iași, dă în arendă moșia Dobreana și, pentru mobilarea vilei, comandă la Paris cele necesare, face un împrumut de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ofițer inginer și înaintează până la gradul de comandor-colonel. Este căsătorit cu Veronica Nicula, absolventă a Facultății de Cibernetică din cadrul ASE, care s-a dovedit a fi, atunci când, după evenimentele din 1989, lumea nu șștia încotro s-o apuce, pricepută în afaceri, simțind pulsul vremii. Împreună cu o fată, Daniela, cu studii economice în Elveția, Facultatea de Finanțe - Bănci. Familia Bănuț Jr. este un model de reușită în afaceri, a știut să prindă un culoar favorabil, și, chiar dacă nu este în „Top 300
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci când, după evenimentele din 1989, lumea nu șștia încotro s-o apuce, pricepută în afaceri, simțind pulsul vremii. Împreună cu o fată, Daniela, cu studii economice în Elveția, Facultatea de Finanțe - Bănci. Familia Bănuț Jr. este un model de reușită în afaceri, a știut să prindă un culoar favorabil, și, chiar dacă nu este în „Top 300” (poate n-a vrut să-și declare apartenența la clubul celor mai bogați oameni din România) desfășoară afaceri profitabile în țară și în străinătate. Începutul s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bănuț Jr. este un model de reușită în afaceri, a știut să prindă un culoar favorabil, și, chiar dacă nu este în „Top 300” (poate n-a vrut să-și declare apartenența la clubul celor mai bogați oameni din România) desfășoară afaceri profitabile în țară și în străinătate. Începutul s-a făcut prin participarea la privatizarea întreprinderii bucureștene Turbomecanica, care reprezintă lansarea în afaceri de vârf, prin crearea companiei „Aeroteh”, a cărei activitate s-a diversificat. Oricât de mult a avansat Mitruț
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
300” (poate n-a vrut să-și declare apartenența la clubul celor mai bogați oameni din România) desfășoară afaceri profitabile în țară și în străinătate. Începutul s-a făcut prin participarea la privatizarea întreprinderii bucureștene Turbomecanica, care reprezintă lansarea în afaceri de vârf, prin crearea companiei „Aeroteh”, a cărei activitate s-a diversificat. Oricât de mult a avansat Mitruț în ierarhia lumii afacerilor (călătorește mult, are întâlniri de afaceri cu industriași străini), nu a uitat niciun moment de locurile copilăriei, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și în străinătate. Începutul s-a făcut prin participarea la privatizarea întreprinderii bucureștene Turbomecanica, care reprezintă lansarea în afaceri de vârf, prin crearea companiei „Aeroteh”, a cărei activitate s-a diversificat. Oricât de mult a avansat Mitruț în ierarhia lumii afacerilor (călătorește mult, are întâlniri de afaceri cu industriași străini), nu a uitat niciun moment de locurile copilăriei, a rămas legat de sat, de amintirea bunicii, a prietenilor de joacă, sentimente care i-au fost întreținute și de părinți care n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcut prin participarea la privatizarea întreprinderii bucureștene Turbomecanica, care reprezintă lansarea în afaceri de vârf, prin crearea companiei „Aeroteh”, a cărei activitate s-a diversificat. Oricât de mult a avansat Mitruț în ierarhia lumii afacerilor (călătorește mult, are întâlniri de afaceri cu industriași străini), nu a uitat niciun moment de locurile copilăriei, a rămas legat de sat, de amintirea bunicii, a prietenilor de joacă, sentimente care i-au fost întreținute și de părinți care n-au rupt niciodată legătura cu satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de proprietate, Mitruț Bănuț, prin societatea „Aeroteh”, devine proprietar și urma al Rosetteștilor. La „moșie”, Mitruț a construit o vilă, casă de vacanță, modernă, cu toate utilitățile, la care vine destul de des cu familia, cu prietenii sau cu oameni de afaceri, străbate împrejurimile cu ATV-urile și se oprește la un locă de suflet: Fântâna lui Dugheanu, acolo unde a amenajat un mică lac. Aici se simte el cu adevărat liber, degajat de toate grijile, stă de vorbă cu oamenii, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Era instituită obligația să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au aventurat la câștig din crâșme, dughene și alte activități comerciale au dat faliment din nepricepere în astfel de activități sau că nu au făcut față concurenței, sau din cauza necunoașterii cerințelor pieței. Unul dintre cei care au sărăcit de pe urma unei afaceri cu desfacerea băuturilor a fost răzeșul Toader Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au făcut față concurenței, sau din cauza necunoașterii cerințelor pieței. Unul dintre cei care au sărăcit de pe urma unei afaceri cu desfacerea băuturilor a fost răzeșul Toader Perju din Fruntești, care, la 1845, cumpără de la Rosetti dreptul de a desface băuturi, dar afacerea nu merge, iese în lipsă cu 500 lei (sumă foarte mare atunci), se împrumută de la boierul Grigore Rosetti, dar pune zălog venitul propriei moșii (stânjenii), livada, casa, acareturile și tot ce ține de casă pe 2 ani. Casa răzeșului a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cât se poate de adevărat că așa s-a întâmplat cu mulți oameni, inclusiv cu locuitorii din Filipeni, despre care avem mărturii scrise. Dar, și pe vremea aceea, cârciuma era loc de întâlnire, de aflare a veștilor, de încheiere a afacerilor, de dezlegare a limbilor. Tot la crâșmă aveau loc petreceri de sărbătoare, se închiria locul pentru hora duminicală, unde se întâlneau tinerii, dar și părinții. Unii dintre luncași, după obiceiul din Bucovina, stăteau câte trei zile la cârciumă, de mergeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]