21,866 matches
-
prin iad cu jumătatea mea după el... I-o fi greu, săracu'! Groparul: Și tu, al naibii, zburzi pe-aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-am adaptat... m-am dat pieței libere... și cea mai mare satisfacție a mea e că pun și eu umărul la macrostabilizarea economiei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
scoțian să cumpere o sticlă de whisky scoțian ca amintire?! Octav: Eu îți spun că dacă o cumpără... o ține minte... Nu-i așa groparule? Groparul: Numai dacă nu face infarct după ce-o deschide... Nae: Tăvele, să nu-i bagi omului pe gît vreun știft că mă pune s-o plătesc! Octav: Lasă, Năică, mai bine întreabă-l dacă nu vrea să viziteze... muzeul. Nae: Ce muzeu?! Octav: Mă, dacă eu ți spun că tu nu știi unde te afli
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Gata! F1:Vai, vai, vai, om viu...! Gata! Tilică, n-auzi ce-ți spun eu! Tilică: Păi tu nu știi că fantomele nu aud...! F1: Cînd ți-oi da eu ție o fantomă...! Gata! Omul viu e ca lumea... (țiganii bagă în sac fără milă) Bă, voi n-auziți! Octav: (înfuriat, se repede asupra țiganilor, le rupe cearceafurile, le smulge sacii, dă în dreapta și-n stînga...) Fir-ați ai dracu' de țigani nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Groparul: Bine, văd că știi... Bravo! Atunci spune-mi și mie ce fel de morală e aia care dă voie turcului să aibă o turmă de neveste... iar pe mine, dacă mă pune dracu' să am numai două măcar, mă bagă la pîrnaie... Octav: Stai puțin... Groparul: Ce să stau! Morala trebuie să fie una pentru toți oamenii. Adică turcul e mai om ca mine?! Nu! Și dacă nu, atunci îmi iau și eu o duzină de neveste, cu acte în
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu ce ți-am spus! Ăia... ăilalți... dracu-i mai știe... că s-au amestecat... Octav: Deci nu-i prea bine, Nea Matei... Matei: Nu prea... Octav: Deci e cam rău, Nea Matei... Matei: ...Nu prea... Marieta: Vezi că te bagă în schemele alea ale lui... Fii atent! Matei: Lasă, domnule... Mă, cea mai a dracu' schemă e tot aia a lui Bulă care, cu degetu-n tîmplă, gîndea el... Domnule, zicea, dacă la noi e atât de bine și în America
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
structuri tranzitive, introducând nominalul care reprezintă inițiatorul acțiunii asociate unui verb, ca: Egbert read the book 'Egbert a citit cartea', Egbert killed the duckling 'Egbert a omorât rățușca', dar nu și în: Egbert knew the truth 'Egbert știa adevărul', This bag contained the money ' Geanta conținea bani'. Prezența ergativului este asociată cu anumite fenomene: ● verbele active care au un subiect ergativ pot apărea în structuri imperative: Read the book! Citește cartea!', Kill the duckling! 'Omoară rățușca!', dar nu și: *Know the
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Egbert is reading the book 'Egbert citește cartea (câte puțin din carte)', Egbert is killing the duckling 'Egbert omoară rățușca (este pe cale să omoare rățușca)', dar nu și: *Egbert is knowing the truth 'Egbert cunoaște câte puțin din adevăr', *This bag is containing the money 'Geanta e pe cale să conțină bani'; ● structurile care conțin un subiect ergativ pot constitui răspunsuri la întrebarea What did Egbert do 'Ce a făcut Egbert?'/ He killed the duckling '( El) a omorât rățușca'; la întrebarea What
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cum o Împrăștie Înaintea cailor. Aducea otava, iar În mână ținea o pâine albă, căpătată de la soldați. Pălăria Îi căzuse prin pod, În otavă, dar nici prin gând nu-i trecea s-o mai caute. Și, tot astfel, nu băga de seamă că pe pâinea albă când mușca din ea, erau picuri mari, lacrimi de fericire, ce izvorau În neștire din ochii lui bătrâni. Cuvinte : a dat gură de primăvară = a venit primăvara; otavă = iarbă fragedă care crește În acel
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
a dezvoltat o atitudine politico-ideologică tot mai ostilă față de sociologia ca știință, cu un vârf În 1951, treptat slăbind apoi În intensitate spre sfârșitul anilor ’50 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983, 92). Chiar la debutul regimului comunist, sociologia românească a fost „băgată la Închisoare” prin mulți dintre reprezentanții săi remarcabili, fiind oficial excomunicată ca „știință burgheză”. Mulți sociologi au fost arestați sau dați afară din sistemul universitar și din cercetare. Publicațiile sociologice au fost sistate. Lucrările elaborate În stil sociologic nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe care ele se Întemeiază” (p. 325). Această putere a științelor naturale Încetează Însă pentru părțile lor care studiază dezvoltarea universului, unde acest mijloc de control lipsește tot atâta naturalistului ca și istoricului. Dl Monod Însă, pe de altă parte, bagă de seamă că, „În mai multe științe ale naturii, În geologie, În zoologie, În botanică, când este vorba de a studia și explica originile și transformările, fie ale reliefului pământului, fie ale speciilor animale și vegetale, nu se Întâlnesc oare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În timp, cu necontenite variații, ca atunci când este vorba de a grupa și de a generaliza fenomene care se repetă totdeauna identic cu ele Înseși” (p. 322). Și aiurea d-sa revine asupra Întrebării, spunând că, „deși trebuie să se bage de seamă că noțiunea de lege, În ceea ce ea posedă ca abstracție, ca obștesc și neschimbător, nu-și poate găsi aplicarea Într-o știință care studiază fenomenele de succesiune, totdeauna deosebite Între ele, printr-o parte oarecare, se poate totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În istorie același rol organizator pe care legile Îl reprezintă În științele repețirii. Dacă este adevărat că istoria Înlănțuiește adeseori faptele particulare și că tot atât de des și cauzele care lucrează asupra dezvoltării sunt de natură individuală, nu trebuie uitat, cum bagă de seamă și dl Monod, că „acest individual nu este interesat decât cu condiția de a fi legat cu mișcarea obștească a societății și cu elementele constitutive ale evoluției omenești” (p. 345). Noi Însă am dovedit că nu numai istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele dependente, care nu ne pot da din ele viața fără 24 fie Dumnezeu, precum în Cel după fire Dumnezeu se vede în mod desăvârșii și calitatea de a stăpâni peste toate și de a avea slava domniei peste ele. Bagă de seamă că spune, la singular și în mod articulat, Domnul meu și Dumnezeul meu. N-a zis simplu Domn al meu și Dumnezeu al meu (nearticulat), ca să nu socotească cineva că îl numește Domn și Dumnezeu după asemănarea noastră
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cuvântul lui Dumnezeu s-a făcut om, ca și tu să afli de la om, că omul poate ajunge Dumnezeu”. (Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn către eleni (Protrepticul), cap. I, 8.4., în PSB, vol. 4, p. 75) „De ce să nu bagi în seamă că Dumnezeu pentru tine a luat asupra Lui ceea ce se potrivește cel mai puțin naturii Sale?” (Origen, Omilii la Cartea Facerii, Omilia IX, cap. II, în PSB, vol. 6, p. 45) „... Dumnezeu Însuși, Care a venit pentru mântuirea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
piața neagră, iar poliția lua mită. Atunci cînd era necesar, alegerile erau fraudate, ajungându-se la nereguli atât de flagrante încât, în Mexic, s-a dezvoltat un întreg vocabular pentru a descrie aceste tactici, de la "taco" (un mănunchi de voturi băgate în urnă) la "urna însărcinată" (o urnă în care erau deja introduse voturi). Elita coruptă era ușor de identificat: era vorba de PRI. Poporul pur era reprezentat de către masele care sufereau de pe urma austerității și a crizei economice. Iată de ce, populiștii
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
provine în parte din interdicții alimentare impuse de religie, au, datorită acestor tabuuri culinare, o „bucătărie“. Păstorel este ferm: „E drept că Profetul îl oprește pe turc să mănânce carne de porc, dar eu nu-i îngădui Profetului să-și bage nasul în bucătăria mea, unde popreala lui e inoperantă.“ Gastronomia presupune hedonismul; rafinamentul care nu are ca scop plăcerea, ci este efectul respectării unor tabuuri, e reducționist, restricționar, mai precis, și nu se poate afla la originea unei „bucătării“. Din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ușor, deci, în opinia lor "nedrept". Ceilalți au impresia că femeile promovează mai greu decât bărbații pentru că familia le ocupă mai mult din timpul pe care l-ar putea aloca dezvoltării profesionale. Au altceva, un zâmbet, ceva, știu să se bage pe sub piele." "Femeile promovează mai ușor decât bărbații, părerea mea." "Bine, sunt multe joburi care cer disponibilitate la deplasări. Iar o femeie e mai puțin disponibilă la deplasări în momentul în care are și o familie. Și atunci e normal
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
mucenicii. Aici, în loc de bazinul cu apă, stă rugul de foc. Cei ce stau în jurul rugului nu vor fi înduplecați să se arunce în foc de-ar fi îndemnați cu mii și mii de vorbe; dar când unul dintre mucenici își bagă în foc nu numai piciorul, nici numai mâna, ci tot trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ne... tot trăgeam de sac și tot..., și după aia, În... a doua zi ne-a dus, ne-a dus... c-a zis așa că ne duce În Siberia da’ ne-a dus În Donbas, În Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr. Asemenea relatări cutremurătoare ale tinerilor deportați forțat din țara lor natală, România, În URSS de către armata sovietică la Începutul anului 1945 pot fi regăsite În numeroase povești de viață ale etnicilor germani care au trăit În România
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu există date exacte care să certifice numărul românilor care au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești băiet”. Călătoria spre Est Din locurile În care erau ținuți, deportații au fost duși la gară și Îngrămădiți În vagoane de vite, 40-70 de persoane În fiecare vagon, bărbați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau forțate să-și satisfacă necesitățile fiziologice În fața bărbaților atenta la demnitatea lor de femei. Rușinea, jena trăită de femei În aceste circumstanțe rămîne elementul central În cele mai multe dintre mărturiile lor ulterioare, ca În cazul Sofiei Magyari: Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete, cu oameni mai bătrîni, cu toate claie grămadă acolo, nu.... nu conta că ești fata sau ești băiet... Și... și cînd vroiam acuma, mi-e rușine să vă spun, da’ era În fundu’ vagonului, În mijloc
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau lipseau cu desăvîrșire, realitate ce putea fi tolerată În scurtele veri, dar de nesuportat la -30° C iarna. Magyari descrie locuința În care era nevoită să stea astfel: Ne-a dus În Donbas, În Donbas și acolo ne-a băgat Într-un lagăr, da’ cînd am ajuns acolo era o zăpadă Înaltă, Înaltă, Înaltă, și ne-a tras de mîini așa ca să putem ieși din zăpadă, să mergem mai departe, și cînd am ajuns În lagăr... era tot prici din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că lucra În grădină a ajutat-o să mănînce mai sănătos, atît ea, cît și colegii ei de cameră. Ea Își amintește: Mai găseai o ceapă, un morcov, nu știu ce. Io aveam un palton, rupsesem buzunarele și avea căptușeala, și am băgat toate... mai puneam ceapă, una, alta acolo, ca să duc și la fete din cameră. Deși impresionantă, grija ei pentru colegele de cameră a atras În cele din urmă atenția unuia dintre paznici, care a surprins-o luînd legumele. Mișcat de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
altul decât oțelul ZV Recipient mare pentru vrac, din panouri de fibre ZT Recipient mare pentru vrac, din plastic rigid, autoportant, pentru umplere sau golire sub presiune ZH Recipient mare pentru vrac, flexibil ZU Recipient mare suplu pentru vrac (big bag) 43 Recipient pt. Gaz GB Rezervor din carton AB Rezervor din hârtie AC Rezervor din lemn AD Rezervor din metal MR Rezervor din plastic PR Rezervor din sticlă GR Rezervor învelit în plastic MW Rogojină MT Rolă CW Rulou RO
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]
-
XB Sac din țesătură de plastic, fără acoperire interioara și fără dublura XA Sac din țesătură de plastic, rezistent la apă XC Sac flexibil FX Sac mare ZB Sac multicoarde MS Sac multipliuri MB Sac plastic EC Sac, sacoșă, pungă (bag) BG Săculeț SH Șasiu FR Scândură (board) BD Scânduri în baloți, mănunchi, legături BY Set SX Sicriu CJ Șifonier mobil RJ Șina de alunecare (skid) ȘI Stelaj (rack) RK Sticlă cilindrică neprotejată BO Sticlă cilindrică protejată BQ Sticlă sferică neprotejată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214219_a_215548]